Page 24 - Drumul_socialismului_1978_04

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. (

Viaţa de partid Sâptămîxia ştiinţei; .......

Maximă exigenţă şi tehnicii; româneşti IMIMl Televk
12,00 Tclcj; ;
de neajunsuri 12,05 Curs de lir.
niolă ;
Larg cimp de manifestare inventivităţii fitil ~ 12,30 Roman-foile Fâ
„Familia
Participanţii la adunarea analizate cauzele neînde- Reluarea ep
activului Comitetului oră­ plinirii sarcinilor de inves­ 13,20 Muzică distt
creaţie
Activitatea
14,10 Incursiune
şenesc de partid Haţeg au tiţii. S-au înregistrat rămâ­ co-ştiinţifică de desfăşurată tehni- torul „Memoratorului electric diau ;
al planului de formare a tre­
îa
analizat într-un spirit de neri în urmă la întreprin­ Întreprinderile şi unităţile din nurilor de marfă In staţia 14,30 :Melodii poi
Cloba
Maria
înaltă responsabilitate şi derea de bere, I.P.I.L.F,, oraşul Siraeria în cadrul Festi­ C.F.R. Simeria-triaj". Tănăsescu, I
naţional
„Cintarca
valului
exigenţă comunistă modul şantierul T. C. H. Din României", a pus pregnant în La staţiunea silvică Simeria dală, Marin
în care organele şi organi­ această cauză, întreprinde­ evidenţă spiritul de inventivi­ — parcul dendrologic — a fost Constantin <
definitivat, de către ing. Aurel
zaţiile de partid conduc co­ rea de bere nu produce la tate, capacitatea şi puterea de Hulea, un studiu privind e- 14,50 Efigii lirice
in lectura a
lectivele din unităţile eco­ întreaga capacitate, iar un creaţie a inginerilor, tehnicie­ fectele poluării asupra solului 15,10 Agendă cui
nomice ale oraşului pentru număr însemnat de apar­ nilor şi lor muncitorilor, preocu­ şi arboretului şi un altui care tică ;
pentru
parea
permanentă
selectarea
foioa­
îndeplinirea sarcinilor' eco­ tamente n-au fost date în promovarea noului în produc­ se referă Ia derulaj şi furnire, 15,40 Stadion :
selor
pentru
Daciada -
•
nomice din actualul cinci­ folosinţă la termenele pre­ ţia materială. iar ing. Traian Iacob a elabo­ tu al 5 a i
nal. S-a subliniat cu satis­ văzute. între neajunsurile Intre cele mal importante rat un procedeu de reimpădu- petiţii nai
facţie că marea majoritate care au determinat o ase­ realizări pe acest tărîm, la rire a terenurilor din zonele • Cupa Mu
a unităţilor economice din menea stare de lucruri pot I.M.M.R., pot fi amintite pre­ geroase şi bîntuite de vlnluri. • schi alpii
Canotaj i
sa hidraulică de presat şi de-
oraş îşi îndeplinesc şi de­ fi amintite slaba organiza­ presat rulmenţi în cutia osiilor re Iată doar cîteva exemple ca­ 0 Fotbal :
reflectă
preocupările
oame­
păşesc sarcinile de plan re a muncii, indisciplina, de vagoane, un dispozitiv de nilor muncii pentru promova­ Suedia (ti
registrat)
lună de lună. In perioada nefolosirea cu maximă efi­ ungere a arcurilor de vagoane rea progresului tehnic, pentru 17,20 Clubul tinei
analizată s-au dat însem­ cienţă a timpului de mun­ fără demontare, concepute şi legarea strînsă a cercetării de 18,10 Săptămîna c]
nate cantităţi de produse că, organizarea necorespun­ realizate de un colectiv de nevoile şi şl cerinţele actuale ale ternă şi inte
ca
ur­
practicii
producţiei
peste plan în întreprinde­ zătoare a aprovizionării. muncitori In frunte cu ing. mare a condiţiilor create de 18,25 Publicitate ;
Antologia fi
18,30
maşi­
rile şi secţiile producătoare Mai. mulţi participanţi la Ioan de Forner, precum şi necesa­ partidul şi statul nostru pen­ pentru copii
expandat
na
tabla
de bunuri de consum, pre­ discuţii, printre care Ion ră reparării vagoanelor de tru afirmarea plenară a poten­ Charles Cha
cum şi în cele două coope­ Florea, Petrişor Vălean, Io­ marfă, creaţie a maistrului telor creative ale oamenilor in 19,30 Telejurnal ;
rative agricole de pe raza nel Prejban, Gheorghe Va- Victor Mihăilescu. Inginerul toate domcniilie de activitate. Depoziţia de produse finite de Ia abatorul din Haţeg. De 19,50 Telccnciclop
de
Chlţoaică,
Liviu
oraşului. siu, Samoilă Dragotă, A- C.F.u. Simeria-Triaj, este au­ la staţia N. BAD1U nici se livrează zilnic 8—10 tone de preparate, pentru Valea 20,20 Mari filme
Jiului, Hunedoara şi Haţeg.
Foto : V. ONOIU
„Duelul". p
Adunarea a examinat în drian Popovici, Marin Băl- ţară. Produi
mod critic şi autocritic cau­ tăreţu, Dorin Pisoi, Florica dio urilor an
zele care au determinat ne- Barbu şi alţii au prezentat Utilajele modeme reclamă: cunoaşterea lor 21.15 Intîlnire c,
umorul ;
îndoplinirea sarcinilor de un însemnat,număr de pro­ 22.15 Telejurnal.:
plan la export. S-a subli­ puneri care să ducă la îm­ 22,25. ''Ielele cir
niat că în bună măsură a- bunătăţirea stilului şi me­ temeinică, întreţinerea atentă, exploatarea raţională lansului.
ceastă stare de lucruri se todelor de muncă ale orga­
datorează slabei organizări nizaţiilor de partid în con­
a producţiei, a aprovizionă­ ducerea activităţii produc­ {Urmare din pag. 1) i- Complexul 3 — din primele Mera, Constantin Maria, sub Sperăm să meargă bine. Ne |® ADtO
rii defectuoase a secţiilor tive. zile, în pfin. Pe inginerul Ti- îndrumarea inginerului Emil vom strădui cît putem pen­
cu materii prime şi mate­ şi nu avem probleme deose­ tus Costache, directorul teh­ Strama, ca şi formaţia de e- tru aceasta". „Montarea a- PROGRAMUL J
riale. Cu aceeaşi exigenţă MIRCEA CINCORA bite. Asta contează cel mai nic electromecanic al minei lectricieni de înaltă tensiune cestui nou complex a mers dioprogramul dir
şi în acelaşi spirit au fost ziarist colaborator mult: să cunoaştem comple­ Lupeni şi pe maistrul princi­ condusă de Kertes Remus, e- bine şi repede — releva e- Radiojurnal ; 8,0
presei ; 8,10 Cu
xul, să lucrăm fin cu el, să pal electromecanic Constan­ chipa de lăcătuşi de la ate­ lectromecanicul Petru Gher­ Iodiiior 9,00 B
lierul mecanic condusă de
ştiri ; 9,05 Revii
Analiză înfr-un pronunţat nu-l bruscăm, să ştim să-l tin Lupulescu nu i-a văzut Anton Duban şi, bineînţeles, man — pentru că am avut radio ; 10,00 Bule
experienţa de montare a pri­
reparăm atunci cînd este ca­
nimeni pe afară în ultima
zul. în martie, noi am ieşit vreme multe zile şi nopţi la minerii Dumitru Nazarie, Pe­ melor două, dar mai ales 10,05 Şlagăre p
ne ; 10,30 Legeni
caracfer de lucru cu 193 de lei pe post. Mun­ ' rînd. Pentru ei şi pentru mUlţi tru Pop, Constantin Nichita, pentru că toţi ne-am dăruit 11.00 Buletin de
ca bună este răsplătită" (Ni- alţi muncitori din sectorul IV, Aurelian Manda şi alţii. A- total să facem lucrul cit mai Atlas cultural ;
Desfăşurată într-o atmo­ zent puteau fi mult mai ţă Pîrlog, miner). programul de lucru din di­ cum, principal este ca toţi repede şi cît mai bine. Ne interpretativ ; 11
Radio-
premieră
sferă de lucru, adunarea bune dacă organizaţiile de Complexul 2 caută încă... mineaţa zilei de 12 martie şi cei care vor lucra cu acest bucurăm că am reuşit. Acum, Buletin de ştiri ;
activului comitetului de bază şi comitetul de partid făgaşul cel bun. „Din dorin­ pînă în dimineaţa zilei de 2 complex să aibă mare gri­ trebuie să lucrăm cu el. Mie, comoara folcloru
13.00 De la 1 '.Ia
partid al uzinei nr. 7, trans­ ar fi acţionat cu mai mul­ ţa de a lucra mai bine, de aprilie s-a numit „montarea jă cum il exploatează şi în­ şeful de brigadă mi-a dat o rect cu ascultăti
porturi, din C.S. Hunedoa­ tă hotărîre pentru întărirea a da mai mult cărbune, co­ celui de al treilea complex treţin, căci utilajul e bun, sarcină de cea mai mare im­ Meridian-club ; 1
ra a pus în evidenţă atît spiritului de ordine şi dis­ mitem şi unele greşeli — fşi mecanizat, cuplat cu combină stratul de cărbune e bun, portanţă : să am grijă de jurnal ; lCg5 Ra
ment muzical ;
rezultatele bune cît şi nea­ ciplină în rîndul colectivu­ exprima nemulţumirea tehni­ de tăiere, în abatajul V Est, oamenii sînt buni, aşa că transportor, de combină şi serii ; 20,30 Azi,
junsurile. Sub conducerea lui, dacă ar fi desfăşurat cianul Gaşpar Dănilă, res­ blocul IV, stratul !îl“. Mier­ nu-s motive să nu curgă căr­ de pompă ca ele să meargă nia ; 20,40 Caden
normal, să remediez imediat
mult
aici".
de
„Eu
bune
Radiojurnal
22.00
organizaţiei de partid, har­ o activitate mai susţinută ponsabil de abataj la „C2“. curi, 4 aprilie, am stat de mi-am luat toate măsurile orice defecţiune s-ar ivi la ratonul dansului
nicul colectiv de feroviari pentru educarea multilate­ De curînd — spun, din gra­ vorbă cu ei în abataj, lingă de precauţie ca lucrurile să aceste utilaje. Mă voi strădui letin de ştiri ; 0,1
din combinat şi-a depăşit rală a oamenilor. bă dar şi din neatenţie — noul complex cu combină, meargă bine — completează să-mi fac datoria. Ştiu că as­ stop muzical n<
sarcinile de plan pe anul Analizînd într-un mod s-au suprapus cîteva troici. care tăiase primele tone de ta înseamnă cărbune. Dar
1977, precum şi in primul cuprinzător activitatea co­ Readucerea lor în stare nor­ cărbune. „Au muncit eroic bă­ Constantin Lupulescu, numit toţi ceilalţi să aibă grijă de
trimestru al anului 1978, la mitetului de partid, a bi­ mală ne-a luat timp, ne-a ieţii — ne spune cu plăcere şef de brigadă ia „C 3“. complex. Să nu-l defectăm ICINEM
toţi indicatorii. rourilor organizaţiilor de frustrat de producţie. Apoi tovarăşul Titus Costache. Mi-am format deja 3 echi­ din vina noastră".
pe, am discutat ferm cu bă­
Apreciind activitatea rod­ bază, adunarea a adus îm­ am avut mari necazuri cu N-au ştiut de timp, de foa­ ieţii cum să lucrăm, cum să Alte condu zii sînt de pri­ DEVA : Ediţii
structura abatajului — in ur­
nică desfăşurată de între­ bunătăţiri şi completări cări şi coborîri repetate — me, de oboseală, pînă n-au avem grijă de utilaj pentru sos. Dacă fiecare miner şi (Patria) ; HU
Zmeill
hirtă
de
gul colectiv, darea de sea­ consistente planului de mă­ care, de asemenea, ne-a văzut complexul cu combina a atinge cît mai rapid para­ cadru tehnic s-ar preocupa II (Flacăra) ;
mă a subliniat aportul spo­ în lucru. Maistrul Lupulescu metrii proieotoţi, l-am repar­ să cunoască temeinic utilajele negre, seriile Iri
rit al comuniştilor, printre suri, în spiritul recentelor consumat mult timp fără să a coordonat întreaga lucra­ tizat pe operaţii : Ia staţie, moderne şi complexe cu care gistui) ; Comit
scoatem cărbune. Avem pu-
care Viorel Tăşală, Nicolae cuvîntări rostite de secreta­ re. De fapt, el nu numai că la coperiş, la culcuş, la diri­ sînt dotate abatajele, să le done la Hong-1
rul general al partidului, to­
structorul)
;
PI
Dumitraşcu, Valentin Coz- yfini mecanici, puţini oameni a condus, dar a muncit efec­ întreţină cu maximă grijă şi Condurul şi trar
varăşul Nicolae Ceauşescu, care să cunoască şi să ex­ jarea cablului, la podirea ta­
ma, Alexandru Rus, Adam la Plenara C.C. al P.C.R. ploateze la perfecţie com­ tiv cu ortacii lui Nicolae Pre- vanului, la păşirea troicilor, să le exploateze raţional, da­ riile I-II (Uniri
tecul lebedei (7
Mariş, Margareta Neamţu, plexul ăsta uriaş cît o în­ cup — elev la şcoala de în acest fel, fiecare ştie pre­ că ar exista o mai susţinută Mama (Republ
Alexandrina Stanca, Anton şi la Conferinţa pe ţară treagă uzină. Sigur că re­ maiştri, Nicolae Cojan — cis ce are de făcut, nu se preocupare pentru asigurarea PENI : Searamc
Şerban şi alţii. Atît darea a preşedinţilor consiliilor zultatele sînt în creştere, dar maistru, Petru Gherman — e- vor încurca unii pe alţii, iar cu piese de schimb, fluxul lural) ; Fraţii n
populare. călătoare (Mi
de seamă cît şi tovarăşii cam încet, Sperăm să intrăm lectromecanic, Matei Hîrţ, lă­ eu îi pot coordona mai uşor, cărbunelui ar cîştiga mult în VULCAN : Impi
care au luat- cuvîntul, au şi noi cît de curînd pe dru­ cătuş. Alături de ei au mun­ pot şti exact cine şi unde a timp şi, mai ales, în tone de clar de lună (M
LONEA : Ţinut
relevat faptul că rezultate­ VASILE GRIGORAŞ mul cel bun, să tăiem zilnic cit cu aceeaşi pasiune elec­ greşit, pentru a îndrepta ra­ cărbune extras şi livrat eco­ turn (Minerul);
le dobîndite pînă în pre­ ziarist colaborator mai multe făgaşe. tricienii Mesaros Petru, Ion pid eventualele defecţiuni. nomiei. E ■'aţi din vii
toresp) ; URIC
vaţi oraşul
brie) ; BRAD :
continent (Stcat
ORAŞTIE : Ari;
CUM SÎNT FRUCTIFICATE RESURSELE INTERNE ÎN DOUĂ UNITĂŢI VECINE picior (Patria) ;
nian in vestul s;
căra) ; GEOAGI
lumea filmului
tă (Casa de ci
ŢEG : Judecătc
Saltul se numeşte organizare şl disciplină De ce nu suferă comparaţia? zis „şeriful"
Şapte
BRAZI:
patru muşcheta;
Ziua gloriei (C
Pînă în acest an, coope­ terea răspunderii lor faţa fectivele se realizează nu­ In programul de redre­ de mijloace de transport îngrijite de oameni din a- tură) ; SIMERL
rativa agricolă din Vaidei de soarta producţiilor şi ve­ mai pe seama prăsilei pro­ sare al cooperativei agri­ (pentru îngrăşăminte orga­ fara cooperativei agricole. na, seriile I-n
era situată în rîndul unită­ niturilor, prin întronarea prii. Datorită organizării cole din Pişchinţi, stabilit nice şi produse agricole, Dacă la toate acestea mai ILIA : Gloria ii
ţilor cu program de redre­ unel^atenosfere sănătoase judicioase a reproducţiei, pentru acest an, sînt prevă­ spre exemplu), preşedinta adăugăm că nici producţiile mina) ; TEL1UI
circ, seriile I-I
sare economico-financiară. de muncă, bazată pe ordi­ în primul trimestru al aces­ zute acţiuni care au ca unităţii, Aurica Baba, ne de orz, porumb şi cartofi
Datorită realizărilor înre­ ne şi disciplină, s-a reuşit tui an s-au obţinut în plus principal scop ridicarea po­ spunea că unitatea nu are nu au fost realizate, că şi
gistrate în anul trecut, cînd să fie obţinute şi livrate 29 de viţei şi 70 de miei. tenţialului productiv al pă­ animale de muncă decît în campania de primăvară
producţia netă a fost depă­ suplimentar la fondul de In cadrul modei-nizărilor se mântului. Intre altele, seva pentru două atelaje. Ar e- s-au semnalat neajunsuri în
şită cu peste 500 000 lei, iar stat însemnate cantităţi de va introduce mulsul şi e- face afînarea adîncă a so­ xista însă posibilitatea ca privinţa efectuării lucrări­
volumul veniturilor băneşti produse agroalimentare. In­ vacuarea mecanizată a de- lului pe 98 de ha, au fost numărul acestora să creas­ lor agricole, avem o ima­ Rezultatele ti
s-a situat peste nivelul tre altele, au fost depăşite că, dar nimeni nu-şi asumă gine clară asupra deficien­ aprilie 1978 :
Extr. I : 13, •
cheltuielilor materiale cu prevederile cu 350 hl lap­ nici o răspundere concretă. ţelor care frinează renta­ 35, 3, 43, 48 ;
mai mult de 400 000 lei—, te, 12 tone carne, 24 tone In zootehnie, sector cu bilizarea ^activităţii coope­ Extr. a II-a :
cooperativa şi-a echilibrat grîu şi alte produse. pondere în activitatea coo­ rativei agricole. In aseme­ 90, 5G, 18, 63, :
situaţia economică, oferind Cum este şi firesc, o a- perativei, domneşte dezor­ nea condiţii, fireşte că afir­ Fond de cîştli
un exemplu demn de ur­ tenţie deosebită se acordă jecţiilor, se vor construi aplicate îngrăşăminte pe dinea şi indisciplina. Argu­ maţia inginerului şef, po­ 1 170 355 lei.
mat în privinţa aşezării cri­ îmbunătăţirii activităţii în platforme de gunoi, gropi mai mult-de 200 ha şi vor mente : în anul trecut na­
teriilor de eficienţă şi ren­ sectorul zootehnic, care de­ pentru urină, precum şi un fi erbicidate o parte din talitatea la bovine a fost trivit căreia: „noi nu ne
tabilitate la baza întregii ţine o pondere însemnată în fînar. Majoritatea îngrijito­ culturi. După stîngăcia cu sub 50 la sută, iar fondul putem compara cu cei din Vrem
activităţi. structura producţiei şi a rilor sînt oameni cu vechi­ care inginerul Antonie Pe- de stat la lapte s-a înde­ Vaidei", apare cel puţin cu­
Secretarul organizaţiei de veniturilor. Pe lingă preo­ me în sectorul zootehnic, ra căuta programul prin­ plinit abia în proporţie de rioasă dacă ţinem seama că Timpul prob;
cele două unităţi vecine îşi
partid, Aurel Picu, şi pre­ cuparea de a asigura fura'- fiind retribuiţi în acord tre hîrtii nu era greu de 03 la sută. De asemenea, aprilie 1978 :
şedinta C.A.P., Aurelia Do- jele din producţie proprie, global. înţeles că acesta este con­ pe primul trimestru din a- desfăşoară activitatea în menjine răcori
rui
variabil,
c
breanu, au ţinut să remar­ se pune un accent aparte Aşa cum s-a stabilit în siderat doar ca o formali­ cest an există o restanţă condiţii de producţie ase­ lat se vor sei
ce faptul că prin efortul pe ameliorarea efectivelor tehnologii, culturile au fost tate. Că aşa stau lucrurile de 29 de procente la pre­ mănătoare. de ploaie in
Vîntt
propriu al cooperatorilor şi şi pe modernizarea proce­ fertilizate, semănatul ' s-a ne-o dovedeşte şi) faptul că darea laptelui. Animalele amiezii. cu t
moderat,
mecanizatorilor, prin creş­ selor de lucru în fermă. E- realizat la timp şi de cali­ la rubrica privind eficienţa proprietate obştească sînt N. TIRCOB Hcări locale di
tate. In ceea ce priveşte acţiunilor întreprinse mu est. Temperate
participarea la muncă, s-a înscris nici o cifră (!). prinsă noaptea
3 şi 2 grade, 3
C.A. P. VAIDEI cooperatorii Saveta Fili- Conducerea C.AP. nu a C.A. P. PIŞCHINŢI 8 şi 13 grade,
mon, Simion Oprinescu, pus cîtuşi de puţin la su­ local se va pn
La înfiinţare In prezent Florenţa Gbigu, Ana Po- flet, nu a schiţat nici un' la înfiinţare In prezent Pentru 9 şi 1
va
dean, Saveta Zaharie, Ana gest pentru a găsi alte mo­ Vremea se Cer
treptat.
şi
Suprafaţa totală (ha) 1 312 674 Bîldea, Saveta Ciuciu şi al­ dalităţi de sporire a pro­ Suprafaţa totală (ha) 306 327 mai mult nort
Efectiv bovine (capete) 272 500 ţii. sînt în fruntea tuturor ducţiei agricole şi de redu­ Efective bovine (capete) 98 173 dea ploi şl a'
Efectiv ovine (capete) 726 1 000 acţiunilor. Respectarea dis­ cere a cheltuielilor. Adu- Efective ovine (capete) 408 538 fle ploaie.
La munte î
Venituri băneşti (lei) 799 000 2 066 000 ciplinei este cuvint de or­ cînd în discuţie problema Venituri băneşti (lei) 245 288 340 000 cu cer variabi
Avuţia obştească (lei) 1 900 000 9 718 000 dine pentru toţi cooperato­ realizării de economii prin Avuţia obştească (lei) 670 173 708 000 averse de nit
rii. renunţarea la .închirierea