Page 25 - Drumul_socialismului_1978_04
P. 25
>354 # SIMBĂTĂ, 8 APRILIE 1978
Pag. 3
'■-s
<-------------*
"i mur: ÎI Cartea © scena © aer&sra! MINIATURI \ DACĂ VREA SĂ-S!
U .. S RESPECTE NUMELE
Nicută Tănase : ce de o simplitate şi firesc s La parterul noilor blocuri
tbă spa- cuceritoare de către Mircea
A fost o încununare e- „FĂRĂ ÎNGER Albulescu) se confruntă cu i din centrul civic al oraşu-
on : moţionantă, încărcată de „Baronul" (in acest rol Gheor- I lui Brad s-au deschis şi
tliser". lirism a celui de-a! Il-lea PĂZITOR" ghe Dinică oferă o creaţie
soclului 7; remarcabilă) şi banda sa de ţ funcţionează unităţi co-
activă ; trimestru şcolar sau o De citva timp, a apărut în terorişti, sprijinită de o a- După o discuţie in con torul a privit-o şi a început ' merciaie moderne, fru-
in coti- deschidere de neasemuită librării cartea „Fără înger gentură străină. tradictoriu cu adjunctul, di să ridă. . moaşe. Nu ştiu insă cum
frumuseţe a vacanţei de păzitor" de Nieuţă Tănase Deşi filmul este. conceput rectorul a intrat furios în — Ce-i cu tine Marici-
'Ularc cu (Ed. Albatros, 1977). Este cea după rigorile genului de a- ) se face că chiar in faţa
tu, Floarea primăvară ? Răspunsul la de-a şaptesprezecea carte a venturi, fiind realizat cu mij biroul său. Un birou mare, că ? Unde-ai lăsat zimbe- 1 magazinului de incălţă-
rarccl Bu- întrebarea pe care ne-am specifice ale acestuia, cu lambriuri din lemn scump, tul? 1 minte* n foci
Cotoapţă, pus-o miercuri seara, la acestui autor care, cu ani in loace „Autobuzul" depă cu covoare de se-ngroapă Secretara a zimbit.
Acţiunea
perioada
urmă,
în
„lopeţilor
Iherghina ; şi timăcoapclor" brigadierilor şeşte, din punct de vedere \ tainer pentru colectarea
— versuri Hunedoara, l-ar putea da valoric, limita obişnuită. Sta piciorul, cu fotolii noi. Directorul, împăcat cu l gunoiului care, pe lingă
utorilor ; cei peste 1 000 de pio de la Hunedoara a lăsat Car conflictului dă filmu — Auzi! — işi zicea — totul, i-a inmînat plicul. 1 faptul că deranjează as-
iural-artis- nieri şi părinţi care, în tierul Grant şi Gara de bilirea să mă contrazică pe mine, — îl duci, imediat, la a- I pectul frumos, este şi o
lui o alură politică, ceea ce
Nord venind aici să pună o
acea zi de sfîrşit de tri cărămidă la fundaţia noii majorează semnificaţiile sale, directorul lui! Asta-i prea dresă. ^ sursă generatoare de
• faza ac- mestru şi de început de Cetăţi de Foc. dilatind considerabil opoziţia din cale afară. Dar las' pe Secretara a ieşit, avind i murdărie. La o adunare
catego
dintre
aarii com- vacanţă,- au trăit, în sala Că a reuşit ne-o spune şi fundamentală mine. De nu i-o plăcea să faţa toată un zîmbet.
ionale. această ultimă apariţie edi riile morale ale Binelui şl I cetăţenească la care .
Răului.
idială la mare o clubului „Siderur- torială în care Nieuţă Tănase Creatorii peliculei urmăresc, nu-mi zică mie director ! După plecarea secretarei, ţ a participat directorul ,
i. gistul", fiorul cald al mo evocă tocmai acea etapă a Gindind aşa, a apăsat, directorul şi-a aprins o ţi E.G.C.L. Brad, un locuitor
genului
icadetnic. mentului de înalt patrio reconstrucţiei socialiste, cînd evident, care innobilarea Acţiunea mai să-şi rupă degetul, pe gară şi s-a lăsat uşor in fo
aparţine
R.D.G. — pe şantierele Hunedoarei era de a ridicai problema acestui ■
■zumat in tism conferit de spectaco mai multă dăruire şi pasiune „Autobuzul". Şi, spre meri se butonul soneriei. In uşă a toliu. A aţipit. Nu se ştie container, solicitînd mu-
acest
tul
filmului,
lucru
ii lul de poezie şi cint al decît cărămidă şi mortar. Ci In genere, filmul apărut secretara, tînără, precis dacă l-a trezit ţigara L tarea lui intr-un loc po-
■otului ; Cenaclului pionieresc „Mu ne răsfoieşte colecţia ziarului, finalizează. printr-o ac zveltă şi zîmbăreaţă. care ii ardea la degete, sau
caracterizează
idilică in- care apărea la Hunedoara pe se dinamică, cu accente 1 trivit. Insă containerul res-
maţională; gurii" de la casa pionie atunci, observă cu uşurinţă ţiune — Mie să nu-mi zimbeşti, secretara care a intrat toc 1 pecliv tot acolo a rămas.
distribuite
rilor şi şoimilor patriei din că In corul tineresc care in dramatice inspirat spectaculoase, auzi ? la maşina de scris şi mai atunci in birou, adu- i Grija pentru frumuseţea
răsturnări
cu
Imului localitate, in colaborare tona înălţătorul imn al bri un ritm alert. Opera vino-ncoace ! cind pe tavă o scrisoare... I oraşului trebuie să ne
şi tineret: gadierilor se auzea o voce avind
olin ; cu Cenaclul scriitorilor gravă, distinctă... Un condei torul Vasile Vivi Drăgan me Secretara n-a mai zimbit. Deslâcind plicul, directo j preocupe deopotrivă pe
din Hunedoara : ,,Nu e tlnăr şi viguros, dar mai rită nota maximă pentru A adus repede maşina de rul s-a tăcut din nou foc i toţi şi cu atit mai mult t
distribuţie
Din
;dia ; important cadrul în care mult entuziast şi neîmpăcat, imaginea excelentă. mai reţinem scris, a pus-o pe o măsuţă, şi pară. } E.G.C.L. dacă vrea să-şi vi
se lupta cu rebuturile, cu că
western : s-a desfăşurat spectaco ruţaşii care aduceau „aten şi evoluţiile unor actori de a introdus hirtia şi a aş — Adu repede maşina de I respecte cel puţin numele. )
■cmieră pe lul ! Important este ceea ţii" şi piatră iu loc do var... popularitate ca Ion Dichisea- teptat. scris. \ (Avram Gheorghe, str. r. 7 V
ţie a stu- ce ne-a conferit el, ceea Cartea lui Nieuţă Tănase se nu. Silviu Stănculeseu, Draga Şi din nou, din gură, i-au
ericane ; citeşte — şi din alte multe Olteanu-Matei, Aurel Giuru- — Ce (e uiţi la mine ?! ţişnit cuvinte tari, Ivrtia i Noiembrie nr. 1, Brod).
satira şi ce am simţit în acele mo motive — fără răsuflare de mia şi Jean Constantin. Scrie.,.
mente şi dorinţa noastră la primul pînă Ia ultimul cu- Noua producţie a Casei de Timp de citeva minute, di dactilografiată a fost sem DE CE „N-AVEM" ?
aport ; de a participa lunar la vînt. B. ROŞCARIU. filme Cinei are toate premi nată şi ştampilată, iar se
sele unui succes cert la pu
tecului şi asemenea întiiniri, care blic. AL. COVACI. rectorul a tot dictat, iar se cretara a zimbit, ducînd O smintină mare, vă
cretara a dactilografiat cu
ne iac să uităm obosea ACŢIUNEA vint cu cuvint. plicul la adresă. Dar zim- rog.
la de peste zi, să fim „AUTOBUZUL" CONCERT SIMFONIC betul ei n-a mai fost ca N-avem nici mică.
mindri de fiii noştri, să — Ai terminat ? Dă-mi prima dată, iar pînă la Atunci o brînză „Fă-
fim mindri de Hunedoara. Tandemul Ioan Grigorescu O oră. Doar atit a durat hirtia şi pleacă ! sfirşitul serviciului s-a oli-
(scenariul)
Vedeţi, ne-am contopit cu cu (regia) — Virgil Caloles- concertul simfonic susţinut Rămas singur, directorul a lit de tot. După o săptămi- ^ garaş
de
închină
filmul de
orchestra
işi
Liceului
: C,00 Ra- cintecele şi versurile lor, acelor bravi bărbaţi care in artă din Deva, in sala casei^ citit ceea ce dictase, a- nă ajunsese, biata Marici- Nici atit.
lincţii; 7,00 sala s-a unit cu scena. perioada de consolidare a tî- de cultură din localitate. Dar' poi, satislăcut, a scos sti ca, din fată zveltă şi tină- Caş dulce aveţi ?
i Revista nărului nostru stat democrat a fost o oră înălţătoare, des loul din buzunar şi a sem ră ce iusese, o umbră. Şi Nu este.
ierul mc- s-au angajat într-o luptă c- chisă de muzica cnesciană
iletin de Album de vacanţă roică, punîndu-şi in pericol („Rapsodia a II-a în re ma nat. După un moment, zîm- aceasta numai şi numai din Brînză „Caraiman".
ta literară adesea şi viaţa, în înfrunta jor"), continuată de concertul bind şi mai satisfăcut, a cauza maşinii de scris. Tre
in de ştiri; rea cu forţele obscure ce au pentru două viori şi orches scos din sertar ştampila şi buia s-o ducă la director in
î meridia- De astfel de spectacole crezut că marşul istoriei, dic tră de I. S. Bach (solişti
ă şi dor ; tat de voinţa poporului în prof. L. Truţiu, elev M. Nan), a aplicat-o peste semnătu birou, apoi în biroul ei, de
ştiri ; 11,05 avem nevoie". suşi, poate fi oprit. Scena do nemuritoarea „Dunăre al ră. După aceasta şi-a fre aici la directorul adjunct,
1,25 Relief Da. N-a fost cîntec ca riul filmului Acţiunea „Au bastră" a lui I. Strauss, de cat palmele de plăcere, a din nou în biroul ei, iar la
35 ' Avan- re să nu „coboare" in tobuzul" se inspiră, aşadar, „Dansul ungar nr. 5“ de I.
0v ; 12,00 din cronica unui trecut rela Brahms, de Tarantella din scos din acelaşi sertar un director, la directorul ad - Altădată, poate.
12,05 Din sală, să nu-şi împlinească tiv apropiat, ce-a consemnat suita „Prin Munţii Apuseni" plic, a băgat hirtia in el, junct şi apoi.,.
ui nostru ; ritmul cu aplauzele spec — printre alîtea fapte simi de Marţian Negrea şi înche a scris o adresă şi a che De citeva zile, Mari.cica L — Comenzi depuse j-
3, In fli- lare ale curajului — şi aceas iată, măreţ, în acorduri bcc- 1 veţi ?
rii ; 15,00 tatorilor, n-a fost vers ca tă posibilă acţiune, în care thoveuiene. Un concert de o mat din nou secretara. s-a transferat într-o altă u-
1.00 Radio- re să nu iniioare inimi şi grupul condus tle colonelul oră, o oră inălţătoare. Feli Secretara a intrat tiptil, nitate. / — Fără îndoială. Depun
liodivţatis- cugete. Copiii-poefi ai Popa (interpretat cu mijloa- citări s cu o figură speriată. Direc GH. PAVEL | zi de zi comenzi, dar nu
18.00 Orele Hunedoarei — Gabriela 1 ni se onorează — ne spu-
în Romă-
fer sonore ; Florescu, Rodica Silaghi, ^ ne tovarăşa Maria Fene-
; «2,30 Ma- Silvia Tişoi, Mariana Lu- 1 şei, geslionar-lucrător la
; 24,00 Bu- ţă, Dana Vomişescu, Ga De la cabineful ^ unitatea nr. 130 a I.C.S.
5—-6,0(1 Non
etum. briela Oproiu, Manuela Ce ţie nu-ţi place t alimentara Hunedoara,
Buculei, Dana Sangheli, judefean de I — Oare de ce ? intre-
Mirela Rus, Cerasela An- } băm şi noi pe cei vizaţi.
draş, Dana Florescu, Da altuia nu-i face!" (V. Grigoraş, ziarist cola
niela Ursuţ, Monica Fodor consultafii juridice borator).
şi mulţi alţii — ne-au a- \
specială dus in versuri „Ţara in LUMINĂ PE STRADA
7EDOABA: /. Ioan din Orâştie are un pune şi ne-o pune I. Ioan cinul lui I. ioan gîndeşle : j PRIMĂVERII !
seriile I- rod", „imensul foc — ini vecin, cu care vecin nu se are un tilc ; şi poate, nu e plantat pe palma mea Obligaţia de
Diamantelc ma Hunedoarei", „Eroii
[ (Siderur- neamului", „Chemarea prea im pa că. Nu se prea numai unul. Se întîmplă ca de pămînt. De ce să-l su l Există în oraşul Orâştie,
=.j
mii Pie- impacă din cauza unui ci in raporturile de vecinătate pere ? Tot de „dreptul său întreţinere ) pe strada Primăverii, un
ong (Con- străbunilor", „Hunedoara reş, şi nu numai din cauza dintre noi să uităm că pal de proprietate" asupra a o
TBOŞANI: — pămînt strămoşesc", ) depozit pentru colectarea
{.şi
valorificarea
ambalaje-
iafirul, se- ne-au dăruit, prin cint, „O cireşului.,, ma de pămînt despre care palmă de pămînt se preva Obligaţia de întreţinere, pre ? lor in jurul căruia dom- î \
a) ; Cîn- mie de flori". Şi fiecare Dar, iată situaţia de fapt: credem că este exclusiv pro lează şi I, Ioan, in replică văzută do Codul familiei, se
loiembrie); Vecinul respectiv a plantat referă la întreţinerea pe care
ca) ; LU- cuvint, rostit cu glasul un- cireş, ale cărui crengi faţă de vecinul său, uitind o persoană o datorează alteia i neşte o mare neorinduială )
ichc (Cul cristalin şi puritatea vir- de românescul „ce ţie nu-ţi şi constă din procurarea celor ţ datorită ambalajelor (lă- 1
ei, păsări stei, a fost o floare. întinzindu-se au ajuns să se place altuia nu-i face". Şi necesare traiului (alimente, lo « zilor) stivuite alandala, pe )
ncitoresc) ; sprijine pe zidul casei lui I. cuinţă, îmbrăcăminte, îngriji
şcături sub Flori dăruite de copii Ioan. Acesta ne întreabă totul de la o înţelegere în rea sănătăţii) fie In natură, fie I malul riului de la capă- ţ
incitoresc); părinţilor, dascălilor, cole gustă a simţului de proprie prin echivalent bănesc. \ tul acestei străzi. Pe lingă i
1 uitat de gilor din sală, flori resti printr-o scrisoare, semnată tate, „Înţelegere" care nu Dreptul la întreţinere se sta i faptul că dă un aspect r
JNLNOASA; „I. Ioan", dacă poate să-i bileşte numai pe senina per
yi (Munci- tuite din sală poeţilor-co- taie vecinului cireşul fără a- prietatea noastră (deşi e- permite să te întrebi: ceea soanei care se află in nevoie J neplăcut, neorinduiala pe- 1
,NI : SaK/ pii din cenaclul „Mugurii", xistă o lege care reglemen ce fac eu pe „proprietatea“ şi care nu-şi poate cîştlga prin \ riclitează sănătatea copii-
7 Noiem- probarea lui. Curios ! Dar tează exclusivitatea proprie personală, oare nu-l deran muncă ceic necesare traiului i lor, care se joacă deseori
-VI şaptelea grupurilor folk ale casei şi mai curios e un alt fapt: din cauza incapacităţii de a
i Roşie) ; pionierilor şi şcolii gene I. Ioan are plantată lingă tăţii asupra pămintului în jează pe vecinul meu ? Este, munci. } pe aceste mormane de
întreţinere
Obligaţia
se
loară sau rale nr. 6, formaţiilor ar Republica Socialistă Romă de fapt ceea ce fac şi unii fundează pe de principiul Înscris i lăzi, puţind oricind să se
Un gentle- tistice — montaj muzical- gard viţă de vie. Aceasta nia) ne poate juca uneor l răstoarne în apa riului.
Ibatic (Fla- s-a întins şi pe zidul casei locatari din blocuri proprie in art. 2 din Codul familiei, | Deşi i s-a atras atenţia
r BAI : Din literar, grup vocal, cor — vecinului din iaja sa. Faţă renghiuri. De fapt nu pal tate persona lă, care-şi tri potrivit căruia, între membrii
de altăda- de la şcolile generale nr. ma de pămînt respectivă n mit copiii să se joace... familiei trebuie să existe re 1 de mai multe ori, iar ce-
tură); HA- 7 şi 8, poeţilor Neculai de nemulţumirea vecinului, laţii de prietenie şi afecţiune ^ tăţenii care locuiesc în
ul Fayard, I. ioan raţionează : „Pe mi le joacă ci concepţia îngus peste spaţiile amenajate de reciprocă, aceştia fiind, de a- ^ vecinătatea depozitului au ]
(Popular) ; Chirica, Eugen Evu, Vale- ne nu mă interesează unde tâ despre simţul de proprie locatarii din blocurile pro scmenca, datori să-şi acorde
sprijin moral şi material.
iile — Cei riu Bărgău, Gheorghe s-a întins şi nici de zidul casei tate o face. Vecinul lui i prietate de stat, La aseme Codul familiei prevede că au t sesizat acest aspect celor
. ;. CAL AN: Nistor, recitatoarelor Mi- ţ în drept, şeful depozitului
sa de cul- lui. Eu ştiu că viţa este plan Ioan a plantat un cireş ca nea gîndire trebuie să ne obligaţia reciprocă de întreţi I refuză nejustificat să mu-
: , Vanda- runa Chirica şi Anca Hri tată pe terenul meu". Curi re, atunci cînd a crescut conducă „dreptul de pro nere soţul şi soţia, părinţii şi
(Mureşul) ; sov. oasă optică ! Dar, atunci ii face umbră deasă aces prietate", apărat, dealtfel, copiii, cel care înfiază şi cel } te aceste ambalaje in in-
bunicii
înfiat,
stră
nepoţii,
şi
cintă (Lu- Neasemuite flori depri ) cinta depozitului, unde.
: ;Circ in cum rămîne cu cireşul veci tuia, ceea ce ii deranjează de legile noastre ? bunicii şi strănepoţii, precum ( dacă spaţiul ar ii mai bi-
(Minerul). măvară în neasemuita pri nului ? pentru că ii aduce umezea şi fraţii şi surorile. dreptului
stabilirea
Pentru
de I ne y
măvară a ţării. Întrebarea pe care şi-o lă lingă zidul casei. Darve DOINA COJOCARU Întreţinere, persoana interesată 1 ne gospodărit şi „valorifi- J
LUCIA Liau trebuie să se adreseze judecă ) cat", ar fi suficient pen
toriei. tru depozitarea acestora.
Aşteptăm, aşadar, să se
. facă „lumină" pe strada
1
Concursul nostru „CEA MAI BUNĂ FOTOGRAFIE * ( Primăverii I (Ion Vasiu —
! ziarist colaborator, Oraş-
«„). c
ţ SEMNAL LA „REFLECTOR" I
\ Gazeta de perete „Re-
:
( flector" din municipiul De-
/ va şi-a cîştigat un bi'ne-
I meritat prestigiu, avind o ,
( atitudine activă faţă de V
1
- cei care încalcă legile şi
>il pentru 8 normele de convieţuire so
Vremea se
tsă, cu ee- cială. Cititorii nu pot tre-
t totul izo- ce insă cu vederea şi u- l
nala averse ne/e „omisiuni", care se j
arsul după-
va sufla mai strecoară in privinţa .
iele intensi- scrisului. La recenta apa- l
est şi sud- riţie, de pildă, mai întil- ţ
a va fi cu-
între minus nim în explicaţiile la fo- i
i ziua între l tograiii noţiuni ca: anga- 1
Dimineaţa, i jat şi salariat care, aşa \
iuce brumă,
aprilie 1978: î cum bine se ştie, nu mai
încălzi uşor ^ sînt uzuale cînd se fac
d va deveni t referiri la calitatea perso-
3 şi vor că-
exse locale * naiului muncitor din eco-
\ nomia ţării, noastre (T.
Pi-eme rece, Panoramă vulcan «mă; Electricianul Ioan Danciu, .de la întreprinderea do. lian(i
.i.Vor cădea Foio: NEMECSEK ŞTEFAN Deva, este permanent preocupat ca totul să funcţioneze
CU
soare. ceas... l oto: PAVEL LAZA ^' ^
t amu ass j jemr J Afm n **+-*„>
