Page 27 - Drumul_socialismului_1978_04
P. 27
Proletari din toate fărfle, unlii-va!
ANUL XXX
NR. 6 355
DUMINICA,
9 APRILIE
1978
4 pagini — 30 hani
Tovarăşul Nil,‘OUE CEAUŞESCU a primit delegaţia
în lumina Hotar îrll C.C. al P.C. R. cu privire la
perfecţionarea conducerii şi planificării economico-tlnanclare
Partidului Republican al Poporului din Turcia
Cum se constituie şi cum se repartizează Ceauşescu, secretar Nicolae preocuparea celor două levat, de asemenea, faptul
Schimbul de vederi a re
T o v a r ă ş u l
general
al Partidului Comunist Ro partide faţă de necesitatea că lumea contemporană
înfăptuirii în Europa a u-
fondurile cu ilestina]ie socială mân, Socialiste România, a nui sistem real de secu este confruntată cu nume
Republi
preşedintele
cii
ritate care să garanteze pa
care
tre
roase
probleme
primit,
delegaţia sîmbătă dimineaţă, cea şi colaborarea neîngră buie soluţionate în intere
Partidului
Repu
dită
tuturor
popoarelor
sul popoarelor, ceea ce im
După cum se ' ştie, la rector, cum se constituie sută din fondul total de blican al Poporului din continentului. în acest ca pune ca statele mici şi
Plenara C.C. al P.C.R. din fondul pentru construcţii participare la beneficiile Turcia, condusă de Musta- dru, s-a relevat că rezulta mijlocii, ţările în curs de
22-23 martie a.e. au fost de locuinţe, pentru alte in întreprinderii respective fa Ustundag, secretar ge tele nesatisfăcătoare ale dezvoltare să-şi unească şi
adoptate, . din iniţiativa şi vestiţii şi acţiuni cu carac obţinute în anul anterior ; neral al partidului. reuniunii de la Belgrad mai mult eforturile pentru
la propunerea secretarului ter social ? sumele datorate, în condi în timpul convorbirii au impun, mai mult ca ori- a asigura un curs pozitiv în
general al partidului, tova — Lucrurile trebuie bine ţiile legii, de către perso fost evocate raporturile cînd, intensificarea efortu viaţa internaţională. In a-
răşul Nicolae Ceauşescu, precizate şi înţelese. Fon nalul muncitor pentru tri tradiţionale de prietenie şi rilor guvernelor, ale partide cest context, ambele părţi
o seamă de măsuri de ex dul pentru construcţii de miteri la tratament bal bună vecinătate’ dintre lor democratice, progresis s-au pronunţat pentru eli
cepţională însemnătate pri r locuinţe şi alte investiţii near şi odihnă şi întreţine România şi Turcia, dintre te, ale tuturor forţelor poli minarea surselor de încor
vind perfecţionarea con cu caracter social este me- rea copiilor în creşele şi Partidul Comunist Român tice responsabile, pentru dare şi conflict, pentru re
ducerii şi planificării eco- riit să asigure atragerea grădiniţele care funcţio şi Partidul Republican al traducerea în viaţă a docu glementarea pe cale politi
nomico-financiare, întări şi permanentizarea oame nează pe lingă întreprin Poporului şi a fost expri mentelor adoptate la Hel că a problemelor litigioase
rea auţogestiunii economi nilor muncii în întreprin deri. mată dorinţa de a intensi sinki care să ducă la adîn- dintre state. A fost eviden
ce, ridicarea pe un plan deri, să asigure condiţii de — In ce scopuri concrete fica conlucrarea dintre cele cirea şi extinderea colabo ţiată, în această ordine de
superior a autoconducerii trai tot mai bune pentru sînt destinate aceste fon două partide, în interesul rării între toate statele
muncitoreşti — toate vi- ei şi familiile lor. Acest duri şi cine hotărăşte re popoarelor noastre, al cau- continentului, la îmbunătă idei, necesitatea unei solu
zînd creşterea eficienţei e- fond se constituie — aşa partizarea lor ? •zei păcii şi colaborării în ţirea climatului politic eu ţionări paşnice a situaţiei
• conomicc-, a venitului na cum prevede I-Iotărîrea — Mai întîi trebuie spus Balcani şi în Europa. ropean. A fost subliniată, din Cipru, care să asigure
ţional, a nivelului de trai C.C. al P.C.R. cu privire lă că atît fondul pentru con Subliniindu-se cu satis totodată, necesitatea între integritatea, suveranitatea
al celor ce muncesc. perfecţionarea conducerii strucţii de locuinţe şi alto facţie că raporturile ro- prinderii unor măsuri fer şi independenţa ţării, ceea
me de dezangajare militară
î'ntr-un articol recent am şi planificării economico- investiţii cu caracter so mâno-turce cunosc o dez a continentului, de dezar ce presupune înţelegerea şl
făcut cunoscut cititorilor financiare — din beneficii, cial, cit şi fondul pentru voltare pozitivă, în confor mare şi, în special de de convieţuirea paşnică între
noştri modul de participa din amortizările aferente acţiuni sociale — ca dealt mitate cu înţelegerile şi zarmare nucleară, fără de cele două comunităţi ale
re a oamenilor muncii la locuinţelor, şi celorlalte bu fel şi fondul de dezvolta hotărîrile convenite cu pri care nu pot fi concepute insulei.
beneficii şi de stimulare a nuri cu caracter social, din re economică, şi fondul lejul dialogului la nivel pacea şi securitatea Euro A fost reliefată, totodată,
lor din beneficiile realiza veniturile realizate de u- mijloacelor circulante şi înalt dintre cele două ţări, pei şi a întregii omeniri. necesitatea soluţionării pro
te. In rîndurile care ur nele unităţi social-cultura- fondul pentru participarea s-a evidenţiat că există în timpul discuţiei, o a- blemelor legate de subdez
mează vom încerca să răs oamenilor muncii la bene mari posibilităţi pentru tenţie deosebită a fost a- voltare, de decalajele eco
pundem la alte întrebări le. Pentru acţiuni sociale ficii — se constituie la în amplificarea colaborării cordată dezvoltării relaţii nomice existente între sta
legate de constituirea şi la dispoziţia întreprinderii ceputul fiecărui an în baza fructuoase dintre România lor şi contactelor bilatera te, subliniindu-se în acest
folosirea fondurilor desti se constituie un alt fond, beneficiilor obţinute în şi Turcia, în domeniile po le şi multilaterale dintre cadru importanţa instaură
nate construcţiei de locuin distinct, cuprinzînd : pre anul anterior. Constituirea litic, economic, tehnico- ţările balcanice, promovă rii unei noi ordini econo
ţe, altor investiţii şi ac levările din beneficiul pla şi repartizarea tuturor ştiinţific şi cultural, pre rii unor raporturi de bună mice internaţionale care
ţiuni sociale. Facem acest nificat în limita sumelor fondurilor proprii ale în- cum şi în planul vieţii in vecinătate, de înţelegere şi să asigure tuturor popoa
lucru cu sprijinul tovară destinate în acest scop şi ternaţionale. stimă . reciprocă între aces relor dezvoltarea neîngră
şului CONSTANTIN MA- stabilite pentru fiecare ac Convorbire realizată de Abordîndu-se unele pro tea, transformării Balcani dită, accesul la cele mai
HACU, directorul Sucursa ţiune — pe baza normelor DUMITRU GHEONEA bleme ale vieţii internaţio lor într-o zonă a păcii şi noi cuceriri ale ştiinţei şi
lei Deva a Băncii Naţionale. şi normativelor în vigoa nale, a fost manifestată colaborării. tehnicii mondiale.
— Aşadar, tovarăşe di re ; o cotă de pînă la 5 la (Continuare în pag. a 2-a)
LA CASA PIONIERILOR
Gospodarii pricepuţi folosesc cu chibzuinţă Şl ŞOIMILOR PATRIEI
Casa pionierilor şi a şoi
milor patriei din Deva a
găzduit, In această săptă-
fiecare oră bună de lucru in cîmp mină, numeroase manifes ': Din moşi strămoşi se ştie olarul Aurel Şerban, om in j
tări, de o largă participare
bueurlndu-se concursul de ] că Obirşa, aşezare din ju- vîrstă de 70 ani. Pînă acum 1
radiotelcgraflc, demonstraţia
'Cu toate că în ultimele toate cele 110 hectare sta nizatorilor din această co de karting, expoziţia de '■ deful Hunedoara, este satul cîţiva ani mai erau vreo 20 î
zile au căzut precipitaţii bilite. Secretarul biroului mună sînt concentrate la creaţie mai tehnică pionierească. ; olarilor. Poate tocmai pen- de olari — mai virstnici şi ;
fost
a
Cea
eficientă
destul do abundente în u- executiv al consiliului asigurarea frontului ne insă masa rotundă cu te tru această 'îndeletnicire, cunoscuţii Vălean Borza şi î
nelc zone ale judeţului, in popular comunal, tovară cesar ' pentru trecerea la ma : „Rolul cercurilor ştiin j oamenii din partea locului Nicodim Borza de peste 70 l
şi
„ferestrele" dintre ploi lu şul Alexandru Mureşan, a însămînţarea porumbului. ţifice instruirea tehnico-aplicativc ; îi spun „Obirşa de oale". de ani, iar mai tineri — j
şi
în
educarea
crul pe ogoare nu a conte ţinut să remarce contribu Plantatul cartofilor a fost pionierilor şi şcolarilor 11 . \ In urmă cu 50 de ani, in George Marc şi Axente Ne- 5
nit. Cooperatorii şi meca ţia deosebită a mecaniza încheiat, de asemenea, de l fiecare cas~ dea. Din gene- I
nizatorii şi-au mobilizat torilor Ion Trosan şi Mi- cooperativele agricole din „ALAIUL PRIMĂVERII" î (din cele 86 raţia acestora j
forţele şi mijloacele la pre ron Tomuţa (C.A.P. Beriu), .Simeria, Tîmpa, Streisă- Astăzi, dubaşii din Go- \ cite existau Ceramista! face parte şi j
gătirea terenului şi la se Ion Ciorîţă şi Ilie Turdă- eel şi de alte unităţi, unde dineştl (comuna Zam) au ; pe atunci) era Sorin Marc- :
mănat, la acţiunile în le şan (C.A.P. Căstău), Ilarie s-au creat astfel condiţii sosit ia Reşiţa, unde, ală \ cite un olar Zoru, cum îi î
gumicultura . şi în pomi Bogdănescu (C.A.P. Sibişel) pentru impulsionarea pre turi de alte formaţii artis \ sau chiar mai din Obirşa zic sătenii. Are j
tice din ţară, vor participa
cultură. Ca urmare, o se şi Aurel Lolean (C.A.P. O- gătirilor în vederea înce la Festivalul folcloric „A- : mulţi. In orice 37 ani. De la ]
rie do unităţi agricole coo răştioara de Jos), care au perii semănatului porum laiul primăverii". Ce urăm
peratiste si ferme de stat asigurat efectuarea unor bului.' succes ! : caz, tatăl şi 5 ani se o- j
au reuşit să finalizeze în- Un exemplu care merită l feciorul erau olari. „Numai cupă cu olăritul. Moşii şi j
sămînţarea culturilor din lucrări de calitate la plan evidenţiat în privinţa folo O NOUĂ COOPERATIVĂ l dascălul şi popa nu făceau strămoşii săi tot olari au j
1
prima epocă pe toate* su tat, precum şi scurtarea pe sirii „ferestrelor" dintre MEŞTEŞUGĂREASCA [ oale la noi. Acum 50 de fost. Mergeau cu căruţa in- j
\ ani, bătrinii din sat tăceau
prafeţele planificate. rioadei de realizare a lu ploi am întîlnit la C.A.P. La Începutul lunii apri : oalele, ulcioarele şi vasele cărcată cu oale prin toată j
Intre altele, merită evi crării respective prin fo Toteşti. Urmărind perma lie a.e., şl-a inaugurat acti ţara. j
denţiate realizările coope losirea deplină a timpului nent starea terenului, în vitatea noua cooperativă : numai cu două culori de
rativelor agricole din co bun de lucru în cîmp şi brigăzile din Reia şi To- meşteşugărească „Straiul", ] iumalf : verde cu aramă şi ION COŢOI |
tlin Călân. Cooperativa, ca
I galben cu Iroaşpân (zgură
muna Beriu, care au înde organizarea lucrului în re va servi populaţia Că-
plinit ireproşabil planul la schimburi prelungite. In N. TÎRCOB tanului si satelor Învecina j de la fierar cind scoate fie-
1
plantarea cartofilor pe prezent, eforturile meca te, are 22 de unităţi . i rul din foc)' — ne spune (Continuare in pag. o 3-a) î
(Continuare in pag. o 2-a)
Agendă duminicală
PREMIERĂ LA TEATRUL DE ESTRADĂ DEVA. Astăzi,
Ia orele. 19,00, la sala „ A r t a d i n Deva va avea loc pre
miera spectacolului „Deva cîniă,..rîde-şi. dansează", după
un scenariu de Bogdan Căuş şi Ion Ruş. Realizat pe o
muzică originală de Jolt. Kerestely, Marcel Dragomir,
Constantin Arvinte şi Gheorghe David, după concepte co
regrafice de Sandu Fayer şi scenografia cunoscutului ar
tist Cik Damadian, spectacolul este pus în scenă sub
regia lui Bogdan Căuş,
SPORT e La bazinul acoperit de înot din Hunedoara
continuă întrecerile, începute ieri după-amiază, ale întil-
nirii internaţionale România — Polonia, o în Sala sportu
rilor Deva — o zi de handbal : ultimele meciuri ale
concursului republican de juniori II — pînă la orele 14 ;
finalele „Cupei'României" perttru locurile 9—16 — de la
orele 14,30. o Fotbal : meciuri de divizia B, la Deva (Mu
reşul — Minerul M. Nouă), Lupeni (Minerul — Avîntui
Reghin) şi Brad (Aurul — Dacia Orăştie) — toate de la
orele 11.
.. „o-iUasâ iie Gheorghe Scorpie, din sectorul III al U», UricanI, îşi depăşeşte lună de lună, — -«ca
dă sarcinile de plan, obţlnintl randamente superioare in abataje. Fote: VIRGIT, ONOIU