Page 28 - Drumul_socialismului_1978_04

ÎN AJUTORUL LECTORILOR. Cum se constituie şi cum se repartizează
PROPAGANDIŞTILOR, AL CELOR CARE
PREZINTĂ INFORMAREA POLITICA
fondurile cu destinaţie socială Dun
i...__
8,00 Sportul
lUSI (Urmare din pag. 1) este : construirea de lo­ din care vor face parte mecanism cu perfecţionările 8.15 Tot im
cial
cconomico-fi-
9,05 Şoimii
cuinţe
patrimoniul
pentru
personalul
întreprin­
niticiar,
treprinderilor se fac de muncitor al întreprinderii, derii. Fondul pentru ac­ aduse, cointeresează în cel 9.15 Film s
pil: Co
către consiliile oamenilor construirea şi dotarea că­ ţiuni sociale la dispoziţia mai înalt grad întreprin­ lă. Epi
O PAGINA STRĂLUCITĂ ÎN ISTORIA muncii. Destinaţia concretă minelor muncitoreşti, cre- întreprinderii se utilizea­ derile să crească beneficiile 9,45 Pentru
neavoa
PRIETENIEI ROMÂNO-BULGARE a fondului' pentru construc­ şelor, grădiniţelor, canti- ză, în condiţiile legii, pen­ peste plan pe seama redu­ 20.00 Viaţa i
ţii de locuinţe şi alte in­ nelor-restaurant şi altor tru acoperirea unor chel­ cerii cheltuielilor de pro­ 11.45 Ituffbi :
vestiţii cu caracter social investiţii cu caracter so- tuieli sociale cum sînt : tri­ ducţie, sporind substanţial Cehoslt
La mijlocul sătplămînii a dependenţei de stat a celor miteri la tratament balnear eficicn ţa economică. Este pion atu
priza i
avut loc un eveniment re­ două state, precum şi pen­ şi odihnă, regia şi hrana clar pentru oricine eă re­ 12.30 De str
marcabil în istoria priete­ tru libertatea altor popoa­ la creşele şi grădiniţele ca­ ducerea cheltuielilor mate­ 13.00 Telex ;
13,05 Alfoum
niei româno-bulgare — re din Balcani". re funcţionează pe iîngă riale determină, pe de o 16.15 Distant
inaugurarea lucrărilor de La rîndul său tovarăşul unităţile economice ; .regia parte, sporirea beneficiilor, 16.40 Film
construcţie a Complexului Todor Jivkov a spus: şi alte cheltuieli la eanti- iar pe de alta creşterea maritin
pisoclul
hidrotehnic Turnu Mă­ „Continuă în mod intens nele-restaurant ; întreţine­ 17.30 Finala
gurele— Nicapole — eveni­ construirea întreprinderii rea, reparaţiile şi alte producţiei nete, acestea în- niei“ 1;
ment care a prilejuit o pentru producerea de ma­ cheltuieli la căminele mun­ semnînd, firesc, ridicarea cui in. ^
nouă întâlnire între tovară­ şini şi utilaje grele de la citoreşti şi la dispensarele eficienţei economice a în­ rectă.
sportur
şii Nicolae Ceauşescu şi Ruse şi Giurgiu. Astăzi, noi medicale din cadrul între­ treprinderii. De asemenea, 18.40 Copiii
Todor Jivkov, desfăşurată vom semna un nou acord prinderilor ; alte cheltuieli trebuie menţionat că a 19.00 Telcjur
într-o atmosferă de puter­ între cele două ţări ale stabilite potrivit legii. crescut cota de constituire 19.20 Report;
datorie
nic şi robust entuziasm so­ noastre de colaborare în a fondului de participare 19.45 Antena
cialist. Mii de oameni ai construirea unui mare com­ — Şi pînă acum, unită­ a oamenilor muncii la be­ Specta<
judeţul
muncii români şi bulgari plex chimic şi de coopera­ ţile economice alocau o neficii de la 16 la sută la 20.55 Film a
au dat expresie sentimen­ re în producţia acestui o- parte din beneficiile reali­ 25 la sută. cu cair
telor de profundă satisfac­ biectiv. Acestea sînt acţiuni zate în scopurile menţio­ Aşadar, noul sistem este ră pe
ţie pentru dezvoltarea con­ grandioase, de mare însem­ nate mai suc. Ce aduc nou deosebit de stimulativ pen­ a (elev
tinuă a colaborării frăţeşti nătate pentru economiile reglementările din recenta tru participarea oamenilor 22.40 Tclcjur
dintre cele două ţări. celor două ţări". HoŢărîre a C.C. al P.C.IÎ. muncii ia rodnicia activi­ I
Vorbind la mitingul prie­ Convorbirile oficiale ale cu privire Ia perfecţiona­ tăţii productive, pentru in­
teniei româno-bulgare des­ celor doi conducători, sem­ rea conducerii şi planifică­ tensificarea ritmurilor de 15.55 Telex ;
16.00 Emisiui
pre însemnătatea lucrări­ narea documentelor finale, rii economico-financiare lucru şi mai buna gospo­ ţrliiară.
lor pe care România şi mitingul de prietenie, so­ în acest sens ? dărire a materiilor prime, 19.00 antare
Bulgaria prietene le edifi­ lemnitatea înmînării tova­ .— Este vorba, în primul materialelor, combustibilu­ tapa a
lului n
că împreună, tovarăşul răşului Nicolae Ceauşescu rînd, de clarificarea modu­ lui şi energiei, toate con­ 19.20 1001 de
Nicolae Ceauşescu a spus : de către tovarăşul Todor lui de constituire şi de re­ ducând la eficienţă econo­ 19.30 Telejur
19.50 Pan ora
„Inaugurarea lucrărilor Jivkov a Ordinului „Gheor- partizare a beneficiilor mică înaltă, la venit naţio­ 20,25 Roman-
Complexului hidrotehnic ghi Dimitrov", toate cele­ planificate şi a celor supli­ nal ridicat, la bunăstarea lia P
Turnu Măgurele—Nicopole lalte manifestări prilejuite mentare, dînclu-se astfel întregului popor. Princi­ dul 8 ;
are o importanţă deosebi­ de inaugurarea lucrărilor pal este ca noile perfec­ 21.15 Mai avi
tă, avînd loc la 100 de ani de la Turnu Măgurele—Ni­ posibilitatea întreprinderi­ ţionări ale mecanismului 21.45 Melodii
C o rina
de cînd, nu departe de aceste copole reprezintă o minu­ lor de a-şi acoperi toate economico-financiar să fie Spătari
meleaguri, ostile româneşti nată demonstraţie a trăi- cheltuielile din resurse pro­ 22.00 Cadran
au trecut Dunărea şi au niciei prieteniei dintre prii. Lucrul cel mai impor­ bine înţelese şi aplicate ri­ 22.20 Telejur
luptat, împreună cu volun­ Partidul Comunist Român Frumuseţe pc verticală. guros în fiecare unitate e-
tarii bulgari şi armata ru­ şi Partidul Comunist Bul­ Fote: VIRGIL ONOIU tant însă este că actualul eonomică.
să, împotriva jugului oto­ gar, dintre ţările şi popoa­
man, pentru cucerirea in- rele noastre. CSnd stai de vorbă cu ei
La I. M. C, Deva nu se afişează ca inovatori Săptămîna ştiinţei | PROGRAM
SĂPTÂMÎNA CREAŢIEI ŞTIINŢIFICE sau inventatori. N-au ase­ diojurnal ; 7
Radio-Ti
ră
ŞI TEHNICE menea pretenţii. „Noi mun­ comandăm ;
Investiţii atacate cim cu sîrg — ne spune şi tehnicii româneşti Ilustrate mu
în cadrul celei de a doua zitive, aparate menite să maistrul Nicolae Hurdu, de • - • • v . - ' - • . V y . A : dioprogrami li
Antologie
ediţii a Festivalului naţio­ perfecţioneze tehnologii, mai devreme la oţelăria veche din C.S. apăr şi te d
nal „Cântarea României" munca şi rodnicia ei. Ase­ Hunedoara. Şi vrem să Neobosiţi promotori 11,00 Radion
11,30
sîptărnîna 3—8 aprilie a menea rezultate ale poten­ Paralel cu realizarea con­ muncim azi mai bine ca lor ; muzică
de
fost consacrată creaţiei şti­ ţialului creator al maselor stant bună a indicatorilor ieri, mîine mai bine ca azi. De toate pe
inţifice şi tehnice româ­ largi reprezintă o demon­ planului de producţie, co­ Dacă se poate. Şi dacă te si căutători ai noului Radiojurnal
neşti. Săptămîna a debutat strare a creşterii şi întăririi lectivul de muncă de la zbaţi şi te frămînţi, dacă albii — mu
Unda
veseli
cu deschiderea, în prezen­ rolului ştiinţei şi tehnicii, I.M.C. Deva se preocupă gîndeşti, se poate...". mîndră rom
ţa secretarului general al care se impune ca o auten­ cu răspundere şi de rea­ Am înlîlnit aici, la oţe­ tru a le utiliza integral muncii bine făcute de a- Divcrtis-clul
partidului, t o v a r ă ş u l tică forţă de producţie, ca­ lizarea planului de dezvol­ lăria veche a combinatului, capacitatea productivă, a le ceşti oameni ce caută în­ tăţi în alieri
;
diojurnal
Nicolae Ceauşescu, a Expo­ pabilă să propulseze efor­ tare a capacităţilor de un nucleu de oameni har­ întări siguranţa în exploa­ truna şi afirmă noul în meridiane ;
ziţiei naţionale a creaţiei turile întregului nostru po­ producţie, de finalizarea nici şi inimoşi, un mă­ tare, scopul final fiind creş­ munca lor.. nai ; 22,10 I
ştiinţifice şi tehnice, eve­ por spre înfăptuirea obiec­ în avans a investiţiilor pro­ nunchi de oameni care terea constantă a produc­ Mai trebuie spus ceva tiv ; 22,30 I
cală ; 24,00 :
niment cu largi şi profun­ tivelor şi sarcinilor stabi­ prii. Astfel, în primul tri­ caută şi se zbat, se fră- ţiei de oţel, îmbunătăţirea despre oamenii de la oţe­ 0,05—5,00 No
de semnificaţii şi implicaţii lite de Congresul al Xl-lea mîntă necontenit pentru a calităţii acestuia. lăria veche, despre setea nocturn.
în dezvoltarea economi- şi Conferinţa Naţională ale mestru al acestui an aici găsi şi statornici noul în Frumoase şi adevărate lor neostoită de mai bine,
co-socială a ţării în anii partidului. Faptul că, din s-au realizat lucrări de in­ muncă. cuvintele de modestie ale de nou în muncă. In 1941,
actualului cincinal şi într-o iniţiativa t o v a r ă ş u l u i vestiţii în valoare de pe­ inginerului Grigorie La zar cînd s-a dat prima şarjă
perspectivă mai largă. Nicolae Ceauşescu creaţia ste 2,5 milioane lei, dintre — In secţia noastră nici şi, mai cu seamă, cu totală la cuptorul nr. 1, acesta a-
care 640 000 lei construcţii-
Expoziţia s-a constituit tehnico-ştiinţifică a fost in­ nu s-ar putea altfel — vor­ acoperire în fapte. Fie şi vea o capacitate de 25 de
DEVA :
într-o autentică reflectare clusă în ansamblul mani­ montaj, concretizate în : bea inginerul Grigorie La- singur argumentul pe ca- tone. Aşa aveau toate 5 (Patria) ;
a potenţialului nesecat de festărilor ce au loc în ca­ noua secţie de prefabrica­ zăr, şeful atelierului între­ re-1 prezentăm este grăi­ cuptoarele, de fa,pt. Apoi, (Arta) ;
inteligenţă tehnică şi ştiin­ drul Festivalului naţional te din beton armat pentru ţinere. Sîntem una dintre tor : în trimestrul I din a- rînd pe rînd oamenii le-au Zmeul de !
ţifică, a vigoarei, perseve­ „Cântarea României" de­ şantierele de locuinţe, lu­ secţiile vechi, deschizătoare cest an, colectivul de mun­ făcut de 45 tone, de 60, I-1I (Flacăr
negre — se
renţei, devotamentului a monstrează că partidul crare atacată cu 30 de zile de drumuri, înzestraţi cu că al vechii oţelării a asi­ iar de câţiva ani toate 5 rurgistul) ;
utilaje să nu zic depăşite,
mii şi mii de muncitori, nostru acordă atenţie de avans, dotări cu utilaje teh­ milat două mărci speciale au Capacitatea de 100 tone. (Arta) ; Coi
maiştri,' tehnicieni, ingi­ prim ordin valorii su­ nologice, dotarea şcolilor dar de mai slabă tehnici­ de oţel înalt aliat cu vana­ Aşadar, încet dar sigur, o- la Hong-Kj
torul) ; PE-1
neri, cercetători, cadre di­ preme a societăţii, a vieţii patronate cu cele necesare, tate, de randament mai diu, molibden, nichel, crom, ţelarii au gîndit, au căutat, durul şi tr;
dactice, studenţi, elevi, ca­ înfiinţarea unei secţii de scăzut. Acestora însă le-am oţel destinat fabricării rul­ au găsit soluţii, noutăţi, riile l-ir (Ui
re au conceput şi realizea­ — munco, crearea bunuri­ obiecte de uz casnic şi al­ adus mereu corecturi, îm­ menţilor şi prăjinilor de idei. Şi o fac cu aceeaşi lebedei (7 N
Republ
ză maşini, instalaţii, dispo- lor materiale şi spirituale. tele. bunătăţiri funcţionale, pen- rîvnă şi statornicie, şi, mai
foraj la mari adîncimi, oţel Scăx moucli
fabricat în totală premieră ales, cu aceeaşi modestie, O scrisoare
riile I-Il
în cuptoare Siemens Mar­ în continuare. Fără preten­ VULCAN : !
Precizăm că hibrizii ex­ tin, oţel ce se plămădea ţii de mari inovatori... clar de luni
Cultivaţi hibrizii de porumb cei mai valoroşi tratimpurii deosebită o pentru nu-mai în cuptoarele elec­ trimestru de muncă al a- LONEA : '
prezintă
im­
încheierea
La
primului
portanţă
timp (Miner
trice
premierei
Autorii
!
Mark, poliţ
submontane,
deoa­
zonele
nului, oamenii de la oţe­
rece ei ajung la maturitate sînt oţelării Ioan Dinu, Ma­ lăria veche au raportat şi resc); ANI?
din viitor
rin Didirea, Vaier Lăbuneţ,
şi în condiţii de tempera­ un alt succes de frumos URICANI :
am înregistrat, în medie, turi mai scăzute şi dau re­ Dragomir Neiconi, maiştrii prestigiu muncitoresc : în­ acasă (7 Noi
Pentru a înfăptui exemplar sarcinile subliniate de cîte 5 393 kg la ha, iar la colte apropiate de hibrizii oţelari — Dumitru Brujan, deplinirea şi depăşirea pla­ Al şapte
Ispas,
Traian
Pinca,
Ionel
(Steaua Ros
secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae HD 205 — 4 868 kg (acesta cu perioadă de vegetaţie Tiberiu Pascu, subinginerul nului la producţia de oţel, ZA : Minie’
Ceauşescu, în cuvintarea la Consfătuirea de lucru con­ este însă mai precoce cu mai lungă. Octavian Furdui, inginerul realizarea sortimentelor în ORAŞTIE :
picior ? (Pf
sacrată problemelor agriculturii din 1—2 februarie circa 7 zile). Faţă de aceş­ Din cercetările efectuate Ioan Cuteanu, sprijiniţi de proporţie de sută la sută. tleman in
a.c., privind obţinerea unor recolte sporite la porumb, tia s-au mai remarcat HT am desprins şi alte consta­ specialiştii de la sectorul Zilele „Săptămânii ştiinţei (Flacăra) ;
deosebit de important este ca alegerea hibrizilor să 215 şi HT 218, care sînt cu tări cu semnificaţii deose­ cercetare al combinatului şi tehnicii româneşti" au Din lumea
dată (Cas
fie făcută cu multă răspundere şi discernămînt în fie­ aproximativ două zile mai bite pentru unităţile de şi avîndu-i mereu ca aju­ fost aici minunate prilejuri HAŢEG :
care C.A.P. şi I.A.S., ţinînd seama de faptul că să- precoce şi au dat, pe doi producţie. Astfel, toţi hi­ toare pe oamenii de la în­ de noi căutări, de noi şi yard, zis ,
mînţa este unul din principalii factori de producţie. ani, 5 785 şi, respectiv, brizii cultivaţi rezistă la treţinere — Alexandru A- fructuoase • experimentări, Iar) ; BRA:
— Cei patr
In scopul de a contribui la o cit mai bună orientare 5 886 kg boabe la ha. temperaturile mai scăzute dam, Vasile Bălţat, Eugen care se vor materializa, CALAN : Z
a cultivatorilor de porumb din judeţul nostru pre­ O subliniere aparte fa­ ce se pot înregistra în sol, Petrescu, Nicolae Ursuţ, fără tăgadă, în alte mărci de cultură)
zentăm, pe scurt, realizările obţinute la cultura po­ cem în legătură cu experi­ primăvara, ceea ee denotă Gheorghe Blaj, Ştefan Tă- de oţeluri speciale, pe care nie) ; SIM1
— seriile I
rumbului în cadrul Centrului de încercare a soiurilor mentarea porumbului de eă nu există pericol de târăşan şi alţii. Noile mărci economia naţională le cere ILIA : Glor
din Gurasada. tip Opaqe, care faţă de clocire a boabelor cînd, de oţel s-au comportat ex­ mereu oţelarilor. iar ei mina) ; TE
porumbul obişnuit are o după semănat, urmează o celent la toate probele, ga­ răspund numai prin fapte ! circ — ser
genă în plus (gena Opaqe perioadă cu temperaturi ranţie de netăgăduit a GH. I. NEGREA rul); GHEL
seriile i-Il
Din grupa hibrizilor prin precocitate şi are un 2). El se caracterizează sub temperatura de germi­
extratimpurii în anul tre­ conţinut ridicat în prote­ printr-un conţinut mai ri­ nare. Deci, cînd se în­
cut am avut în cultură ină, fiind destinat consu­ dicat de lizină şi triptofan, registrează 8 grade C în Gospodarii pricepuţi
comparativă 17 hibrizi. mului populaţiei. Cultivat care sînt principalii ami- sol, cu tendinţa de creşte­
Martorul — HD 99 — ne-a în primul an, la I-IT Sv 1-74 noacizi indispensabili vieţii. re, nu mai trebuie să existe (Urmare din pag. t) tîrziu la plantat. Pînă ieri,
Timpi»
dat o producţie de 4 623 s-au obţinut 5 900 kg boa­ Acest porumb este destinat nici o reţinere de la 'semă­ unitatea a plantat peste aprilie
kg boabe la ha. Din a- be la ha. pentru furajarea animale­ nat. In condiţiile judeţului teşti s-a trecut la plantatul 80 ha cu cartofi din 120 pla­ instabil*
ceastă grupă s-a impus In ceea ce priveşte hi­ lor, asigurînd sporiri de nostru aceste temperaturi cartofilor cu forţe sporite nificate. Directorul S.M.A. rar noi
HD 96, la care s-au reali­ brizii timpurii, unde mar­ creştere în greutate a ani­ se realizează, de regulă, imediat ce suprafeţele des­ Cîrneşti, ing. Ilie Bufnea, se locale c
va sufla m-
zat 4 879 kg boabe la ha. torul a fost IID 122 (cu malelor cu peste 50 la su­ începînd cu data de 15 a- tinate acestei culturi prezent la faţa locului, sificâri de *.
De asemenea, s-a remar­ 5 484 lâ ha), s-a remarcat tă mai mari faţă de po­ prilie, cînd trebuie trecut s-au zvîntat. Ion Dol- ne-a informat eă la C.A.P. nord-est şi
cat, ca fiind de perspec­ îndeosebi IIT 127, caracte­ rumbul obişnuit. Incepînd la semănat deoarece în a- ha, şeful secţiei de me­ ra va fi c
tivă pentru a fi cultivat în rizat printr-o perioadă de din acest an a fost omolo­ ceastă perioadă porumbul canizare, şi tractoristul Peşteana şi Ciula Mare a- între l şi (
Intre 8 şi 1
lucrare
s-a
unităţile din judeţul nos­ vegetafie mai scurtă cu gat şi urmează să fie in­ beneficiază de umiditate Petrică Moraru, ajutaţi de ceastă De asemenea, termi­ Timpul i:
nat.
la
tru, Bctu 240 (cu bob sti­ 3—4 zile şi cu peste 6 000 trodus în producţie hibri­ acumulată în sol în cursul cooperatorii Vasile Firan- 1© şi 11 apr
clos creat la Turda) care kg la ha, în medie, pe doi dul HTO —549—63, care iernii şi se creează o peri­ da, Victor Vlaicu, Isidor C.A.P. Qstrov şi Ciula s-au instabilă-, <
a depăşit martorul cu 7 la ani. şi în experienţele noastre oadă mai lungă de vegetaţie. Tămăşloni, Aurelia Viţio- aplicat erbicide pe mai tor. Vor c;
ploaie izo-1;
sută, în medie pe doi ani. Dintre hibrizii semitim- a dat producţii de peste ing. IOAN FLOREA nescu, Lăsejuţ Babe.ş ş.a. au mult de 110 ha cultivate cu în uşoară
Acest hibrid se remarcă purii raionaţi, la IID 220 fi 000 kg boabe la ha. w jefui C.f.S. Gurosada luerat cu spor pînă seara cereale păioase de‘ toamnă.