Page 29 - Drumul_socialismului_1978_04

i5 DUMINICA, 9 APRILIE 1978 l’ag. 3

Consemnări \ CE-AŢI FĂCUT
JUNE
\ CU 16155 ?
:A ! De citeva zile este din
ru l<Hi ; I ce in ce mai anevoios să
M-a bucurat emoţia ta, tru asta nimănui să te pri­ 1 obţii o informaţie telefo-
»eiilru co- prietene, în seara cind în- vească de pe acum ca pe nică la telefonul 13033 al
din insu­ tiia-ţi carte îşi începea des­ un monument, aşa cum fac autogării Deva, pentru bu­
nul motiv că telefonul res­
lui ilum- tinul ei in lume. Librăria unii dintre confraţii noştri pectiv e foarte ocupat.
era plină de colegi (să mai mult sau mai puţin ti­ Solicitind explicaţii, aflăm
trecem peste faptul că unii neri pentru care panta pe
niania — că de telefonul respectiv
in Cam- au uitat să-şi scoată pălă­ care ai apucat e prea a- se folosesc şi impiegaţii
»pcan (re- ria), plină de viitori cititori, bruptă. Vezi că virsta n-are de mişcare pentru convor­
călători prin universul poe­ nici un amestec aici ?
itriei ; ziei tale. Seara, aşa cum Poet eşti sau nu eşti. Tu birile cu autobaza, con­
nic<vl ; se şi cuvenea, purta în lu­ ai dovedit că eşti şi de a- vorbiri cu o frecvenţă
loarte ridicată, avind in
mina ei ceva sărbătoresc ceea nu mă sfiesc să te
: „Linia vedere traficul intens de
iedin M . E- iar emoţia aceea, pe care numesc prieten, chiar dacă, aici. Şi mai aflăm că te­
poate niciodată n-o vei mai poate, vei li cu două decenii
v i Româ- trăi, era dreptul şi sărbă­ lefonul 16155 — ce le stă- (
ilbal mas- toarea ta. Multe mi-au tre­ mai tinăr decit mine. Cind tea acestora la dispoziţie
1
îisiune tli- scrii : „Dimineaţa în cetate — a fost desfiinţat de că-
PaJatul cut prin gind atunci, dar poetul umblă ca în propria-i tre contabilitate pentru i
culturii ; iată că cibia acum, după viaţă / rupe matca şi iese
978 ; ce ne-am întors iar la ale pe valuri de soare/în lu­ că... se vorbea mult inter­
urban. Şi altă posibilita­
şi
Vulcan
comercială
Unitate
reprezentativă
oraşul
pentru
municipiul
maga­
Petroşani,
: Vocaţia noastre, imi îngădui să-ţi me ; /pe valuri uriaşe de zinul alimentar cu autoservire nr. 58 din cartierul Coroeşti — tot timpul bine aprovizionat te de a stopa convorbirile
mărturisesc cîte ceva. calcar şi slnge" — nu pui — se bucură zilnic de o mare afluenţă de cumpărători. Ca urmare, de la începutul anu­
par ţine. lui, planul de vînzări a fost depăşit cu peste o jumătate de milion de lei. . abuzive nu era, decit des­
szentat tic Intii ar li neputinţa mea să zornăie cuvinte născă­ fiinţarea telefonului şi a-
a ; de a-ţi spune ,,tinere prie­ toare de clişee, ci dezvălui glomerarea pînă la satu- •
: „Dama ten" sau „tinere poet", Nu o viziune originală, incon-
— premie- raţie a celui destinat ra- ■
Pr o duc, ţie pentru că in teiul acesta aş iundabilă şi — ceea ce e porturilor cu populaţia ? i
enclcze ; recunoaşte că nu mai sint mai important — viabilă şi (I. Cioclei).
tinăr, ci pentru că in artă autentică artisticeşte. E un
ceea ce mă interesează nu lucru de care nu sint ca­ APA TRECE...
e virsta, ci valoarea. Poet pabili decit poeţii şi prin E un tînăr cu vorbă min 8 clase, am venit ia docuri pentru reparaţii.
eşti sau nu eşti, restul n-are care se şi deosebesc ei de potolită. Cînd povesteşte, Deva să mă calific la Acolo mi-a încolţit gîn­ Apa trece, dar nu ori­
imba ma- importanţă. Imi sint suspecţi versificatori. parcă povesteşte întâmplă­ Cooperativa „Mureşul". dul de a părăsi ţara. Gîn­ cum, ci scoţind in evi- ^
nânici. E- cei ce lac prea mult caz In slirşit, mi-a plăcut că rile altuia, într-atît pare N-am reuşit pentru că, dul acesta l-am hrănit în
x Festiva- de tinereţea lor : ei reven­ ai dat primei tale cărţi un de desprins de o experi­ nefiind retribuit pe timpul mine mult timp. De la
I ; enţă amară, trăită la o calificării, nu aveam Constanţa am plecat la
dică de obicei mult, dar nume de o simplitate de­
scriu puţin şi subţirel. La zarmantă : Floarea soarelui vîrstă cînd alţii nu se bani nici de autobuz. Ve­ Medgidia. Simţeam că în
neam pe jos de ia Hărău
tine m-a cucerit de la înce­ sau mina de lucru e un titlu pot desprinde de rochia port, cu „prietenii" aceia
>n : Fami- mamei. „Am citit în zia­ la Deva. Am renunţat şi ai mei, nu voi ajunge bi­
. Epis<r- put faptul că vorbeşti pu­ limpede şi drept, cum do­ rul dv. cazul unei femei m-am angajat la Certej, ne. După şapte luni de denţă neglijenţa, lucrul de
ţin şi munceşti mult, că, resc să-ţi fie insuşi desti­ mintuiaiă al acelora care
itrebarc V; scriind, n-ai uitat să citeşti, nul. Ji-aş dărui ceva, cum care a emigrat în Statele la antezdrobitor. O vre­ stat în Medgidia, unde am au lucrat la îndiguirea
cm icră cu că meditezi asupra rostului se obişnuieşte la sărbători : Unite şi apoi a revenit me am făcut treabă bu­ lucrat la fabrica de ci­
ic şi Dan in ţară. Să ştiţi că ase­ nă, deşi munca acolo era ment, am revenit acasă. rîului Geoagiu. Şi unde
tău in Patrie, că . socoteşti n-am insă la indemină de­ grea pentru mine care e- mai pui că lucrarea —
(ial ; scrisul o profesiune şi nu cit încrederea mea. Pri­ menea gînduri de a pă­ ram aproape un copil. Fă­ Intre timp însă cel de executată de Oficiul ju­
un divertisment duminical. meşte-o, Valeriu Bărgău, răsi ţara m-au încercat şi al doilea soţ al mamei de­ deţean de gospodărire a
Intr-un cuvînt, mi-a plăcut odată cu o colegială strin- pe mine cîndva. Numai ră supraveghere atentă, cedase şi mama se recă­ apelor — a lost termina­
SBHBB88 că pe mine nu mă îm­ sătorise. In persoana ac­
incrincenarea cu care ai a- gere de mină. tă doar in toamna anului
tacat urcuşul : de-a dreptul, pingeau către nesăbuinţă, tualului său soţ, a comu­ trecut. Această situaţie a
sincer, fără să pretinzi pen­ RADU CIOBANU dorul de aventură şi nici DUPĂ nistului Cornei Brînduşa, inspirat pe un localnic să
gîndul de îmbogăţire ra­ am cunoscut şi eu pe u-
1
: 7,00 Ra- pidă, ci disperarea copi­ O EXPERIENŢA nul din milioanele de oa­ scrie şi să publice la ga-
aiiprcmic- zeta din comună urmâtoa- |
15 Vă re- lului şi apoi a adolescen­ TRISTĂ, meni adevăraţi, dar de
azi ; 8,00 tului părăsit de ai săi". UN TlNĂR care eu nu ştiam să mă rele versuri: „Cu bani .
; 8,30 Ra- Şi tînărul cu vorba poto­ apropii. A avut el răbda­ mulţi şi multă muncă/ \
lor ; 10,00 IN DERIVĂ Astă toamnă'n graba ma­
10,10 Te lită începe o poveste e- rea să se apropie de mi­
tria mea ; moţionantă şi tristă. IŞI REGĂSEŞTE ne. Ca un tată adevărat re/ S-a făcut canalizare/
iul femei- ÎNCREDEREA a făcut-o. Şi aşa am în­ Dar nu a trecut un anj
xregistrări „La virsta de 7 ani e- Apa rupe iar din malj Vai
iră ; 12,00 ram motiv de dispută în­ ÎN OAMENI ceput să gîndesc altfel.
-oţi ; 13,00 tre mama şi tata. De ce Cunoscînd oamenii adevă­ de el, aşa canal". Autorii
Columna raţi, am 'înţeles că locul sint invitaţi să-şi contem­
alk ; 13,30 nu stăteau împreună ? ple opera, dar mai ",cu
4,40 Horă Pentru că viaţa mamei cu meu e aici, în această ţa­ seamă să repare ce s-a
;ă ; 15,00 tata era imposibilă. Cînd fără sfatul unui om mai ră frumoasă, patria mea,
i0 Sonori- m-am făcut mai mare am în vîrstă, am căzut repe­ că „dincolo" eu aş rămî- stricat. Altfel, apa îşi con­
20,00 Ra- de sub influenţa unor ti­ tinuă nestingherită proce­
Dans pe aflat de la vecini şi de ne mereu un străin, fără
Radiojur- la neamuri că ne-a închis neri din Bucureşti. M-am ţară, fără meserie, fără sul său destructiv. Şi e
mic spor- în casă pe mama şi pe desprins de locul meu de prieteni. Citeam în ziare păcat de munca şi de
i dumini- muncă şi am început un banii cheltuiţi. Chiar aşa:
t de ştiri; mine şi a dat foc casei. despre şomaj şi mă gîn- să nu fie aruncaţi banii
i muzical Cu greu am scăpat cu lung pelerinaj prin ţară deam : dacă nu găsesc de pe apa simbetei, pardon
viaţă. Ca o ciudăţenie a cu ei. Ne-am oprit la Bra­ lucru cei care trăiesc a- a Geoagiului. (N. Zamfir).
sorţii, în urma procesu­ şov. Acolo „prietenii" mei colo, în ţara lor, voi găsi
lui de încredinţare a mi­ (ulterior am aflat că u- eu, un transfug?". OCOLIND SCRIPTELE
norului, „m-a eîştigat" nul dintre ei fusese o Tînărul, care la 21 de
tata. De aici a început vreme închis) m-au aban­ ani a trăit o atît de com­ lOan Lupaş a 'îndeplinit,
pentru mine un alt cal­ donat. Trei zile n-am plexă experienţă de via­ in sezonul de fabricare
var. In familia celui de mîncat nimic, pînă ce am ţă, a tăcut. Nu venise la a ţuicii, funcţia de dele­
al doilea soţ al mamei e- întîlnit o cunoştinţă din redacţie doar pentru a-şi gat de cazan in satul
ram socotit copilul vitreg. Deva, care m-a îndrumat depăna povestea vieţii.
Mi se numărau şi îmbu­ către trustul local de con­ Dorea să spună altor ti­ Banpotoc. După sistarea I
căturile pe care le băgăm strucţii. Am lucrat o vre­ neri ca el, să-i prevină fabricării produsului res- ,
în gură. Dar după ce m-a me acolo, apoi am plecat asupra unor greşeli care pectiv, conlorm procesului
eîştigat tata prin proces, la Sfîntu Gheorghe unde se pot face în viaţă, să-i verbal, el i-a favorizat pe
a fost şi mai trist. Am am lucrat ca fierar beto- îndemne ca, în împreju­ cifiva clienţi dintre care :
dus viaţa de buruiană ne­ nist la o fabrică de- pre­ rările grele ale vieţii să Maria Bălşan, Dumitru
îngrijită, mîncînd cînd a- fabricate, apoi la fabrica aibă încredere în oameni, Voica, Solia Voica şi
pucarn, dormind pe unde de ţigări. N-am stat mult în oamenii cei mulţi, oa­ loan Popa. Conslatin-
ajungeam, pentru că atît nici acolo. Am plecat la menii adevăraţi. du-se abuzul săvirşit,
Vernisajul expoziţiei îmi oferea tatăl căzut în Constanţa unde m-am an­ N. M. (ne-a rugat să necinstitul delegat a
patima alcoolului. Mă ba­ gajat în port. N-am avut nu-i dezvăluim numele i lost aspru sancţionat spre
tea din nimic pînă ce că­ norocul, sau mai bine întreg, din motive lesne , ţinere de minte şi respec­
deam pe jos. Mă bătea zis n-am ştiut să caut de înţeles, fiind în pra­ tarea prevederilor legale.
scuip fori mnm mim pentru că beam apă cu oameni de suflet, să mă gul de a-şi întemeia o (N. Tircob).
cana intr-un fel care nu-i apropii de ei. Cei care familie) este pe cale de
In cadrul relaţiilor de medaliei de aur la expozi­ plăcea lui, mă bătea pen­ au căutat să se „împrie­ a se califica într-o mese­ PLOAIA... ÎNCEPE
colaborare culturală dintre ţiile internaţionale de la tru că mă jucam. Cînd tenească" cu mine erau rie frumoasă — electri­
Republica Socialistă Româ­ Paris — Ibrahim Gaber — m-am făcut mai mărişor, nişte răuvoitori. M-au cian de linii. DE LA ETAJUL 4
nia şi Republica Arab» E- impresionează prin lucrări­ de vreo 16 ani şi reuşi­ iniţiat în furturi din ca­
gipt, ieri a avut loc, la Ca­ le „Maternitate", „Egiptean­ sem cu chiu cu vai să ter­ lele vaselor intrate în ION CIOCLEI In centrul civic al Hu­
sa de cultură din Deva, că", „Fata cu amfora", nedoarei, constructorii au
vernisajul expoziţiei „Scul­ „Dansatoarea" etc. ridicat blocuri de o rară
ptori egipteni contempo­ Mahmoud Mukhtar — î S-A DESFĂCUT i frumuseţe , arhitectonică.
rani". care a introdus în sculptura CONTRACTUL i Printre ele se numără şi
Expoziţia — deschisă in egipteană expresionismul Ceramisful din Obîrşa DE MUNCĂ blocul C 2, aflat incă in
prezenţa consilierului cul­ — este prezentat în expo­ 1 garanţie. Dar la acest
tural al Ambasadei Egiptu­ ziţia de la Deva cu repro­ (Urmare din pag. 1) timente din lut : 6 tipuri de Cele relatate în coloane­ bloc mai sint şi necazuri.
lui în R.S. România, prof. duceri după „Furtuna de ulcioare, 8 tipuri de oale, 5 le ziarului „Drumul socia­
dr. Alarn Farghali — oferă nisip", „Şoaptă", „Con­ Sorin Marc merge pe o tipuri de farfurii, două tipuri lismului", nr. 6330/11 mar­ De pildă, maistrul oţelar
vizitatorilor peste 80 de re­ ducătorul Saad Zaghlul", arie mai restrînsă : Blaj, de crătifi de lapte, 4 tipuri tie 1978, referitor la fapta Emil lonescu (apartamen­
produceri fotografice, re- iar Salah Abd El Kerim, Alba lulia, Teiuş, Caranse­ de vaze pentru flori, 5 tipuri săvîrşită de tovarăşul Cor­ tul 43) ne povestea : „Fi­
prezentînd cele mai valo­ posesorul Premiului de o- beş, Lugoj, Petroşani, Timi­ de bijuterii şi altele. Aflin- nel Bărboni, muncitor ne­ nă de curind la mine, la
roase lucrări ale artiştilor noare la Bienala de la Sao şoara, întrucit se mai ocu­ du-te în preajma sa, admiri calificat la abatorul Haţeg, etajul 4 curgea apă de la
plastici egipteni Clamai El Paulo (1963) impresionează pă cu agricultura şi creşte­ dexteritatea cu care le dă sint adevărate — ne infor­ etajul 5. Au venit con­
Sagini (1917—1977), Ibra- prin arta decorativă, des­ rea animalelor, an de an forma, cum le arde, cum mează conducerea între­ structorii şi au remediat.
him Gaber (1902—1971), prinsă mai ales din „lu­ valorificind cu statul însem­ alege modelele şi culorile prinderii de industrializare Acum începe să curgă de
Mahmoud Mukhtar (1891— mea" animalelor : „Cucu­ nate cantităţi de produse a- — cel mal adesea verde, a cărnii Deva. Menţionăm la etajul 4. Am solicitat
1934) şi Salah Abd El Ke- veaua", „Capra", „Porum­ nimaliere. Este nelipsit de galben, alb şi negru. că astfel de fapte sint izo­ să remedieze defecţiunea,
l pentru 9 rim (1925). belul", „Lăcusta" etc. la toate ediţiile festivalului Admiratorii săi din ţară late, ele nu caracterizează
in general colectivul de oameni ai dar n-au venit. A trebuit
ul tempo- Lucrările lui Gamei El Expoziţia „Sculptori egip­ judeţean al culturii şi edu­ şi străinătate au cuvinte de să oprim apa de jos".
idea aver­ Sagini — întemeietorul ce­ teni contemporani", inau­ caţiei socialiste „Sarmis", laudă la produsele ce le muncii din cadrul abatoru­ Deci, e vorba de calita­
ile. Vinlul lei de-a doua şcoli com­ gurată sîmbătă, se bucură standurile sale evidenţiin- realizează, admiră curcu­ lui din Haţeg. Vă co­
cu Inten- municăm că tovarăşul Cor­ tea slabă a unor lucrări
:m/oră din ponistice din Egipt, distins de o caldă primire, iar ră- du-se la tirgurile meşterilor beul culorilor şi măiestria nel Bărboni nu mai lucrea­ făcute de constructori.
’emperatu- cu premiul „Lenin" pentru mînerea ei pînă la sfîrşi- populari, fapt atestat de cu care le alege, talentul
ă, noaptea sculptură — se relevă prin tul acestei luni în oraşul numeroasele diplome ce-i meşterului. ză la abatorul Haţeg ; con­ Păcat pentru frumuseţea
e, iar ziua ducerea întreprinderii a a-
e. simplitatea realizării şi reşedinţă de judeţ va con­ împodobesc pereţii casei. Sorin Marc ţine ca olări­ probat desfacerea contrac­ blocurilor din centrul ci­
si pentru prin maniera tehnicilor feri vizitatorilor iubitori de Este nelipsit cu produse şi tul să fie însuşit şi de gene­ tului de muncă începînd vic. Apropo, comisia de
'reme uşor moderne folosite („Barajul frumos o autentică frescă de la tradiţionalul „Tirg de raţiile tinere. A transmis
schimbă- de la Assuan", „Reforma a artei plastice semnată fete" de pe Muntele Găina. tainele meseriei mai multor cu data de 6 martie 1978, recepţie cum a... recep­
iverse de agrară", „Realizările revo­ de cei mai reprezentativi tineri, printre care se numă­ în baza Deciziei nr. 72, ţionat ? (G. Ignat).
Mnperatura Din ceea ce i-au lăsat stră­ conform prevederilor art.
•re. luţiei de la 1952", „Testa­ sculptori contemporani ai moşii, produce peste 30 sor­ ră si fiica sa, Elena.
mentul"), iar deţinătorul Republicii Arabe Egipt. 130, lit. „i", din C.M.“.