Page 32 - Drumul_socialismului_1978_04
P. 32
Pa,". 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6
O necesitate imperioasă, o îndatorire patriotică
a fiecărui om al muncii
. . . f' 9,00 Telcşco
Pe şantierele de locîjinţe şi obiective sociale din Hunedoara; 10.00 Antoloi
Economisirea energiei electrice ‘ pentru
Ciclul •
onstructorii muncesc bine, dar ritmul In întreprinderi, pe vă, niciodată recuperabi 11.00 In a
X’anda
unui c!
şantiere, în construcţii, lă ! 11.50 Telex ;
11,55 InchiiU
în casele noastre n-are Să ne gîndim bine : cv Iui.
de lucru poate fi îmbunătăţit! nici un rost, ba este de-a energia electrică econo 16.00 Telex ;
16,05 Mat ine
dreptul păgubitor să ardă misită într-un singur mi
în zadar becuri, să func nut, în ţară, se pot pro „Ciinel
— fjln
o LUNA APRILIE SĂ DEVINĂ LUNĂ DE VIRF PE TOA doare. La blocul turn 17 noastre puteau fi mult mai ţioneze maşini, instalaţii, duce la nivelul anului : ilul 1.
sludioi
TE ŞANTIERELE DE INVESTIŢII ! • Ir» trimestrul I, şantierul se munceşte intens, con însemnate — sublinia to utilaje în gol. Este păgu 147 tone de oţel electric, ne ;
IV -- construcţii şi-a realizat planul în procent de 107 la structorii fiind ajutaţi şi varăşul Constantin Giuro- bitor pentru economia sau 306 tone de fontă, sau 16.30 ;Curs (
y/k ţ
sută ® Au fost predate locatarilor 112 apartamente ® Se de două macarale turn. iu, şeful secţiei tehnice, se naţională, pentru noi toţi, 86 tone de îngrăşăminte 17.00 Pagini
acţionează cu hotărire pentru ca trimestrul II în care am Ioan Marx, şeful unei er cretarul comitetului de la urma urmei, dar şi chimice, sau 821 tone de petre ;
intrat să fie mai bogat în rezultate • I.M.C, Bîrcea tre chipe complexe, care con partid de la şantierul IV pentru propriul buzunar. zahăr, sau 422 000 metri 17,35 I.a voi
buie să livreze ritmic panouri de bună calitate ® La uneia struieşte de peste 27 de construcţii. Nucleul de ba Să ne gîndim că fiecare pătraţi dc geamuri trase. pentru
auto ;
puncte de lucru organizarea muncii mai poate fi îmbună ani la I.C.S.H., ne spunea : ză al şantierului îl for „minut energetic" pierdut, Cu un singur kWh se 17.50 Melodi:
tăţită ® Şi constructorii de la secţia edile sînt tot ai — Noi luăm blocul de mează cei 200 de comu înseamnă la nivelul unei pot produce 1,3 kg alu 18,10 Lecţii
I.C.S.H. ! e O concluzie cu bătaie lungă, pînă la I.M.C. la fundaţii şi-l ducem pînă nişti. Ei sînt mereu în întreprinderi, unui oraş, mină, 9 kg ciment, 7 kg urători
Bircea. la cheie. Lucrăm zilnic în fruntea întrecerii socialis unui municipiu, enorm de îngrăşăminte, 1,5 metri ră ;
program prelungit. Ne pre te, la toate punctele de lu mult. Dar la nivelul în pătraţi ţesături fine. Este 18,40 întrebi
Intr-una dintre dimine viitoarea şcoală generală gătim tot ce ne trebuie cru. Dacă am primi pre tregii ţări ? deci de datoria noastră, suri ;
ţile trecute am „pontat" cu 16 săli de clasă din Mi din vreme, ca să nu stag fabricate de calitate şi în a fiecăruia să economi 19.00 Seeven
cane ;
împreună cu constructorii cro Vl-nord, aflată în faza năm. Noaptea am 4 oa funcţie de ordinea fireas Teoretic judecind dar şi sim, în orice împreju
care ridică blocuri în car- de fundaţii. Termenul de meni la turnat betoane şi că de montare am avea practic, energia electrică rare, energia electrică, 19.20 1001 cb
tieiul Micro 5 al Hunedoa predare — 30 septembrie montat cofraje. Uneori fa realizări şi mai,bune. Oa este domeniul în care ori factor important de pro 19.30 TelCjui
rei, adică la ora 6,30. Pri a.c. Angajamentul construc brica de betoane nu face menii noştri cer să mun ce pierdere este definiti gres. 19.50 Roade]
tidului
ma însemnare în carnet : torilor : 1 septembrie a.c. faţă ritmului nostru de cească pe două-trei schim econom
Nici un absent de la lucru. Deci, viitorii elevi din a- muncă. buri, dar nu avem prefa ţării, j
iKiş ;
In scurtă vreme, şantierul cest frumos cartier vor în — Care sînt cei mai des bricate de la I.M.C. Bîr 20,25 Seară
devine un adevărat furni cepe anul şcolar 1978—1979 toinici constructori din cea. „Alina
car. Şefii formaţiilor de în şcoală nouă. Cum mer echipa dumneavoastră ? k Lugen<
lucru, maiştrii, şefii de lo ge lucrul acum ? — Dulgherii Ioan Chio- Concluzia raidului nostru £1,55 Recital
fir ;
turi sînt şi ei prezenţi a- — Noi, dulgherii conti reanu şi Petru Rostaş, fie- am rugat să o formuleze 22.20 Tel cjuj
colo unde trebuie. nuăm să facem cofraje rari-betoniştii Simion Na- tovarăşul Viorel Răceanu,
— Ce se execută astăzi ? pentru turnarea betonului. pău şi Aurel Bertea şi al prim-vicepreşedinte al Co
— îl întrebăm pe maistrul A fost o vreme cînd ne-a ţii. mitetului executiv al Con
Ioan Ţoanţă, care conduce cam lipsit materialul lem La blocul vecin, nr. 18, siliului popular al munici
lucrările aici. nos. (Sava Crascov, dul cu 50 de apartamente, rit piului Hunedoara. Iat-o :
— Se continuă săpăturile gher). mul lucrului este mult mai — Blocurile se fac din DUCUREŞ
la fundaţii, montăm eleva — Turnăm betoane la scăzut.' Se munceşte greu, panouri, aşa că este clar dioprogram
ţia la blocul'1, cu 13 tron fundaţii. Zilele trecute ara numai manual. O macara ce înseamnă să nu ai aces Radiojurnal
presei ; 8,11
soane, unul dintre cele mat aşteptat după dulgheri. turn a fost ridicată aici te elemente. Am fost zilele dlUor ; 9,00
mari din Hunedoara, se Astăzi au venit. Am avea de mult, dar numai ridica trecute la conducerea cultătorilor
montează panouri mari, nevoie de mai mulţi zidari. tă, linie de rulare nu i s-a I.M.C. Bîrcea. Le-am spus ţe folk şi !
riţa ; 11,00
continuăm lucrul la cana Ar trebui o mai bună or făcut. Din 13 martie a.c, sincer, tovărăşeşte că au 11,05 Atlas
lele termice şi de canali ganizare şi, mai cu seamă, stă macaraua, utilaj de uneori dezordine în fabri Avajipremi»
zare, la alte lucrări. o mai judicioasă corelare mare randament. Necăjit, caţia şi livrarea panourilor, 11,35 Disec
Buletin
— Cîţi oameni muncesc a diferiţilor meseriaşi. Să zidarul şef de echipă Gali au scăpări Ia calitatea a- Mă sufoc ! Nu mai am materiale... comoara dc
fo
aici ? nu aşteptăm unii după Vendel ne spune : cestora. Nu livrează în desen de V. Mihdilescu 13,00 De la
— 40 ie zidari, dulgherii alţii. (David Marehiş zidar, — Macaraua stă, apă nu funcţie de cerinţele con A Clubul curi
diojurnal
;
fierari-betonişti. izolatori, şef de echipă). am (luăm dintr-o groapă), structorului Şi nici canti In întîmpinarea Conferinţei economice :
instalatori, mecanici de *£- — Ieri am făcut 42 de nici siloz pentru ciment. tăţile contractate. Anul tre ştiri ; 17,05
tilaje. Nu am nici un ab curse la cărat pămînt pen Iau ciment de unde pot. cut puteam depăşi planul tului romăi
serii ; 20,oo
sent, nici nu am avut în tru fundaţii. Acum sînt la Forţa de muncă necalifica la apartamente, în trimes Naţionale a femeilor ritm de j<
Ultimă vreme. a 9-a cursă pe ziua de tă lipseşte... Ne-am angajat trul I a.c. asemenea. Cu ACŢIUNE EDUCATIVA PRIN BUNA nia — pelsi
' —. Care este termenul de azi. (Era ora 9). Lupt să-i să ridicăm un nivel pe lu ce, dacă nu livrează pano temporar) ;
predare a blocului ? ajut cit mai bine pe con nă, să dăm blocul la che uri ? Trebuie să se facă o- REUŞITĂ ORGANIZARE A MUNCII sonore : 21
oră : 23,30-
— Cele 186 de aparta structori. (Pavel Movilă, ie la 15 decembrie a.c., fa dată ordine la Bîrcea. Este muzical n<
mente ale blocului 1 tre şofer). ţă de 30 deeembrie planifi drept, ne-am î-ealizat pla Din iniţiativa Comitetului Unitatea nr. 65 a I.C.S.
buie să le punem la dis Am ajuns la viitorul cat. Dar în asemenea con nul la apartamente în tri orăşenesc Orăşde al femei mărfuri alimentare Hune
poziţia locatarilor, conform complex meşteşugăresc ce diţii... Uitaţi-vă, oamenii mestrul I, dar numai noi lor a fost organizată o in doara, condusă de comu
graficului, la 30 septem se ridică în apropiere de muncesc anevoie, totul se Ştim cu cî’te greutăţi. Iar structivă excursie de două nista Viorica Diaconu, uni
zile cu vizitarea Muzeului
brie a.c. Noi ne-am anga O.M. Aici stadiile lucrului face manual. în luna aprilie, în întregul Bran, a Doftanei, precum tate in care lucrează 22 fe
DEVA :
jat însă să-l predăm mai sînt avansate, deoarece ter Deci, un punct de lucru trimestru II, trebuie să re şi a expoziţiei omagiale mei, este model de ordine Bodrum (I
devreme. Avem unele a- menul de predare se a- in flagrant contrast cu ce alizăm ritmuri de vîrf, pe şi bună organizare, de la Chaplin (A
vansuri faţă de grafice. propie •— 10 rnai a.c. Care lelalte. Explicaţia: con toate şantierele noastre. inaugurale in cadrul Mu începutul anului pînă în RA: Eu, U
— Ce greutăţi întîmpi- este ritmul lucrului as structorii blocului 18 sînt Cu atît mai mult construc zeului de istorie al Republi prezent depăşindu-şi pla căra) ; J
(Arta) ; In
naţi ? tăzi ? de la secţia edile, nu de la torii trebuie ajutaţi. cii Socialiste România cu nul de desfaceri cu peste ele dragoste
— Una singură, dar ma şantierul IV — construcţii Am adăuga la cele ex prilejul aniversării tovarăşu 250 000 lei. Sint demne de PETROŞA1S
arc
re : nu avem panouri des?- •— Sîntem doi instalatori (care, în paranteză fie primate şi faptul că la li lui Nicolae Ceauşescu. La evidenţiat pentru modul în rul şi glorie
Ziua
părţitoare, uneori nu avem care legăm c serie de ra spus, avea sarcina să pună nele loturi, la unele această reuşită acţiune au care muncesc vînzătoarele Unde inOc
panouri mari. Panourile diatoare. Avem tot ce ne macaraua în funcţiune). Şi blocuri, munca trebuie mai participat peste 40 iemei din Marcela Lupii, Ecaterina publica) ;
despărţitoare le mai înlo trebuie, lucrăm 10 ore zil sînt neglijaţi. Parcă n-ar bine organizată, ritmul oraş. (Vasilica Adam, zia ciurul şl ti
cuim cu zidărie, dar pe nic, colaborăm bine cu fi tot de la I.C.S.H. ! construcţiilor trebuie să Khel şi Olga lonuţ. (I. Vlad, riile 1-11 (i
de
alături
cele mari nu avem cu ce ceilalţi meseriaşi. De fapt, — Trimestrul I l-am în crească. Atenţie mai mare rist colaborator). ziarist colaborator). rcsc) ; VI
Ie înlocui. eu confecţionez, eu sudez, cheiat bine. Dacă eram a- să se dea şi folosirii inten gii (Muncii
Am mai notat la acest eu montez instalaţiile. provizionaţi ritmic cu pa sive a utilajelor. Poruncă îi
rul) ; PE Ti
important punct de lucru (Ioan Huţanaşu, instalator). nouri mari, realizările GH. I. NEGREA Consfătuire pe teme de siguranţa litistul (Mi
că la montarea panourilor — Noi, mozaicarii zorim NOASA :
fţelru
(cînd sînt din abundenţă !) cu montatul plăcilor moza- circulaţiei rutiere tarul (ivIuih
him
lucryl este organizat pe 'icate. Să ştiţi că uneori SEMNALE DIN ŞANTIER Podul fele
două schimburi, şi că prin nu-s de prea bună calitate. Ieri, la Deva, a avut loc ţei circulaţiei pe drumurile şie) ; ORA
tre cei mai harnici con Vom respecta termenul de LIPSESC PLASELE METALICE o consfătuire a şefilor de publice şi prevenirea acci •li -ie (Pa
structori se numără mereu 10 mai a.c. pentru preda • Ca să toarne planşee, betoniştii folosesc, cum e şi compartimente de transport dentelor de circulaţie, pre mu,«ă *77 (
GIU-BAl:
Vasile Faur, Virgil Bicfal- rea complexului. Am oa firesc, plase metalice sudate. Dar în ultima vreme acestea ale întreprinderilor pro gătirea cadrelor ce parti dc cultură;
vi, Ilie Păsărelu, Ioan Bă meni buni, muncesc cu sînt mai niult lipsă. Atunci, cu ce să torni planşee î Mer- prietare de parc auto pc cipă la siguranţa circula nul In aer ;
(Popular)
lan, Adrian Graur, Viorel tragere de inimă, mai cu gînd mai departe pe firul lucrurilor, absenţa planşeelor teme ale siguranţei circu ţiei pe drumurile publice, nele şi-am
Baban, Petru Hoca, Iosif seamă Ioan Alecu, Gavril îngreunează munca altor oameni, a celor care montează laţiei rutiere. La consfătui .siguranţa circulaţiei în o- Magnolia i
Biro. De aici, de la zidarul Nichita, Lucia Cristea şi apartamentele. Deci, fără plase metalice nu se poate... re au participat directori, raşe, ca şi probleme pri (Casa de
şef de echipă Vasile Faur alţii. (Costache Cristea, mo ingineri şefi din respecti vind educaţia încă din HlA : Cir
(Mureşul)
a pornit şi o lăudabilă che zaicar, şef de echipă). SE aşteaptA MĂTURILE... vele unităţi, activişti din şcoală a' pietonilor. Dezba de cîmp
mare la întrecere socialis In zona hotelului Rusca aparatul de stat al con terile organizate pe margi LTUC : Ba
tă către toţi şefii de for se ridică două mari « Cînd blocurile sînt gata şi începe toaleta apartamen siliilor populare municipa nea acestor teme au fost chile (Mir
maţii de lucru din şantie "blocuri, asemenea celor din telor, constructorii au nevoie şi de mături. De ce ? Sim le şi orăşeneşti, cadre ci» rodnice şi pline de învăţă
rul IV construcţii, din alte faţa lor, care vor întregi plu : să măture cu ele. Dar asemenea obiecte cam lipsesc munci de răspundere pri minte, din consfătuire des-
şantiere ale I.C.S.H. bulevardul Dacia, splendi din depozite. vind întreţinerea reţelei ru prin^îndu-se ca foarte ne
Ne continuăm raidul la dă esplanadă a noii Hune- tiere a judeţului. cesare o serie de măsuri
în cadrul consfătuirii au radicale menite să sporeas
fost prezentate o seamă de Rezultate
materiale referitoare la ne că gradul de siguranţă a din 9 ap
A apărut Localităţile noastre - şantiere ale primăverii cesitatea întăririi siguran- circulaţiei rutiere în judeţ. Alalanta -
TRIBUNA MUNCII Bologna -
Eoggia —
DE PARTID (Urmare din pag. 1) tale lucrări de întreţinere Pentru ridicarea Semănatul porumbului Genoa —
nr. 1, 1978 ,şi amenajare a zonelor Juvcntus -
Lazio — 4
cetăţeni. Au fost agremen verzi, a Iraseelor turisti gradului (Urmare din pag. 1) cele din Gurasada, Burjuc Mjlan — 1
' Din cuprins: tate zonele periferice şi ce. O contribuţie deosebită edilitar-gbspodâtesc şi Cîmpuri Surduc, mulţi verona —
0 Documente ale Plena- S-au rşaliaai lucrări de în şi-au adus, la lucrările e- sămînţării acestei culturi. cooperatori şi locuitori ai Portul C-ţ
B
Metalul
tei £.C. al P.C.R, riîh treţinere şi reparaţii prin fectuate săptămîna trecu al satelor Ţăranii cooperatori şi me satelor au participai activ Rin. V
22-23 martie â.e.; împietruire a străzilor măr tă, membrii asociaţiilor de întrecerea pentru bună canizatorii clin Zam şi Săl la curăţirea păşunilor şi Muscelul <
Tii
C.F.R.
9 Angajamentele orga ginaşe, s-au plantat 2 000 locatari nr. 3, 4 şi 7. Nu gospodărire Jî înfrumuse ci va au încheiat duminică fîneţeior. încnpînd din zi U.M. Ti;
nizaţiei judeţene de partid de pomi şi arbuşti orna s-a ridicat la nivelul cerut ţare a cuprins, cum era plantarea cartofilor şî au ua de 10 aprilie în toate „U“ Cluj-.
•Hunedoara ca răspuns la mentali, Ş-au îndiguit 1 000 activitatea celor din asoci şi firesc, şi localităţile ru continuat executarea de unităţile s-au declanşat lu C.F.R.
chemările Comitetului mu ml maluri, ati fost eXecU- aţiile nr. 1 şi 2. rale ale judeţului. O bună arături şi discuit terenul crările de însămînţare a
nicipal de partid Bucu activitate în acest domeniu destinat culturii porumbu culturii porumbului.
reşti şi Comitetului jud^. ORAŞTIE : Mobilizare masivă de forţe se desfăşoară la Burjuc, lui. La Zam, peste 50 de Deoarece s-au suprapus
ţean Argeş al P.C.R» * lliă, Vcţel, Zam şi GCo- cooperatori, împreună cu o serie de acţiuni, paralel
în
vede
Republicii
i <► Măsuri adoptate de In zilele de 8 şi 9 aprilie Piaţa refacerii părculeţelor agiu. Aici au Continuat preşedintele şi inginerul cu terminarea plantării Timpul
rea
Biroul şi Secretariatul Co au participat la acţiunile şi ă spaţiilor verzi, desfun acţiunile de curăţire a şan şef al unităţii, au continu cartofilor, cu semănatul 11 aprilie
mitetului judeţean dc de gospodărire Şi înfrumu darea a 1 200 mi • şanţuri, ţurilor, amenajarea zone at plantarea duzilor. In co culturilor din prima epocă general fr i
variabil,
partid ; seţare â oraşului peste îndiguiri pe malul rîului lor Verzi, curăţirea şi vă- muna Ilia, la C.A.P, Bre şi cu erbicidatul cerealelor noaptea,
© Rubricile „Metodica 1 800 de cetăţeni de toate Beriu în lungime de 120 ruirea pomilor, alinierea tea Mureşană, Sîrbi şi păioase de toamnă se im slab la m
Conducerii de către partid vîrstele. S-a lucrat ia cu ml, plantarea a 1 300 ar gardurilor, îngrijirea curţi Brîzhic, s-au pregătit peste pune să înceapă cu toate si licări te
şi
sud-est.
a economiei" ; „Metodica răţarea parcului şi aleilor, bori şi trandafiri, trans lor, întreţinerea drumuri 36 ha teren, iar la C.A.P. forţele şi în toate unităţile fi cuprins
muncii organizatorice şi amenajarea a 4 000 mp zo portarea ş-i împrăştierea a lor, plantarea de pomi ş.a. Ilia s-a continuat acţiunea agricole semănatul porum —1 şi 4 f
ne
şi
alte
bului, care să fie îhcheiat
verzi,
precum
de propagandă" ; „Iniţiati A fost reactualizată propa de plantare a căpşunilor. pînă Ia sfîrşitul decadei a între 13 ş
cal mai r
ve valoroase", „Aţi între lucrări ca : săparea unei 140 tone balastru pe stră ganda vizuală la Burjuc In toate unităţile agrico doua a lunii aprilie a.c.
bat... vă răspundem". suprafeţe de 1 400 mp în zile laterale şi altele. şi 1lia. le amintite, precum şi în