Page 40 - Drumul_socialismului_1978_04

DRUMUL SOCIALISMULUI NR.

Viaţa de partid

Afirmarea puternică i*r ele

16.00 Telex ;
a rolului conducător în în intîmpinarea 16,05 Matineu
16.30 Curs d
17.00 Pentru
viata economică si socială zilei de 1 Mai 17,13 Reporta;
ber, vă
„Marmura" Simeria 17,35 Consult;
ju -
Adunarea activului Comi­ sînt urmarea faptului că a 17.55 Pubîicit,
tetului municipal de partid sporit preocuparea organiza­ cu toţi indicatorii 18.00 Români;
Hunedoara şi-a concentrat ţiilor de partid şi de masă, depăşiţi 18.30 Fotbal 5
analiza asupra modului în a consiliilor oamenilor mun­
care organizaţia municipală cii, a colectivelor pentru fo­ In acest al treilea an al 18.55 Folclor
de partid conduce colective­ losirea intensivă şi extensivă actualului cincinal, colec­ 19.20 1001 dc
le de muncă din acest im­ a capacităţilor de producţie. tivul de muncitori, maiştri, 19.30 Telejuri
portant centru siderurgic pen­ La C.S.H. se obţin indici ri­ tehnicieni, ingineri de la 20.00 Documo
tru îndeplinirea obiectivelor dicaţi de utilizare a bateriilor întreprinderea „Marmura C.C, al
11
şi sarcinilor ce le revin în a- de cocsificare, a- furnalelor, Simeria înscrie succese de 20.15 Ora tin
nul 1978 şi în perspectiva în­ cuptoarelor Martin şi liniilor prestigiu. In cinstea zilei de
tregului cincinal. In perioada de laminare. S-a îmbunătăţit 1 Mai, „Marmura" raportea­ 21.15 Publiciti
la care se referă darea de regimul de funcţionare şi a ză îndeplinirea şi depăşi­ 21.20 Telereci
seamă, comitetul municipal crescut productivitatea la întreprinderea de berc Haţeg. Ioan Posteucii şi Teodora Firoiu deservesc maşina do rea tuturor indicatorilor de ţtilescu
de partid a desfăşurat o in­ cuptoarele de prăjîre de la îmbuteliat şi capsat, cu o capacitate de 20 000 sticle pe oră. loto : V. ONOIU plan, după cum urmează : 22.20 Telejur
tensă activitate organizatori­ I.M.H., a sporit indicele de producţia globală — 108,68
că şi politică pentru valori­ schimb la utilajele grele de la sută, producţia marfă
ficarea superioară a poten­ construcţii, s-a îmbunătăţit şi — 102,12 la sută, producti­
ţialului uman şi material în indicele de utilizare a parcu­ LA ÎNTREPRINDEREA DE LIANŢI DEVA vitatea muncii — 106,36 la ICad
sprijinul creşterii productivi­ lui de maşini auto la C.S.H,, sută, exportul — 100,43 la
tăţii muncii, îmbunătăţirii ca­ I.C.S.H., I.T.A. şi I.G.C.L. Par­ sută. Aceste depăşiri se
lităţii producţiei, folosirii co­ ticipanţii Ia adunare au apre­ Restanţele la producţia fizică concretizează în 11 593 me­ BUCUREŞ3
dioprogramu
respunzătoare a capacităţilor ciat că s-a acţionat cu mai tri pătraţi dale mozaicate IriK^jurnai.:
instalate, reducerii cheltuie­ multă răspundere pentru mo­ se recuperează numai cînd ' şi 5 220 metri pătraţi pla­ P’ 1 ; 8,10
lilor materiale, creşterii efi­ dernizarea şi înnoirea produc­ caj finit, produse fizice ob­ dlilor ; 9,00
cienţei întregii activităţi eco­ ţiei, optimizarea tehnologiilor ţinute suplimentar planu­ cultălorilor:;
de ştiri ; i
nomice. Organizaţiile de de fabricaţie, asimilarea de cuptoarele de ciment funcţionează lui de producţie la zi. In el orie ; il,(
partid şi consiliile oamenilor noi produse, îmbunătăţirea aceeaşi perioadă s-au rea­ ştiri; 11,20
muncii au fost sprijinite în activităţii de inginerie tehno­ lizat lucrări de investiţii, Radio-Tv. ;;
„U“ ; 12,00 I
pregătirea şi fundamentarea logică. Aceasta se reflectă întreprinderea de lianţi De­ lie cuptorul încă nu produ­ nu programată oprirea am­ fără plan, în valoare de 12,05 Din coi
indicatorilor de plan, în or­ în creşterea numărului de stu­ va, respectiv marea şi moder­ cea nimic. în plus, în 9 apri­ belor cuptoare ? Dacă ziduP 2 526 000 lei. lui nostru ;
ganizarea cunoaşterii sarcini­ dii aplicate în producţie, na fabrică de ciment de la lie a ieşit din producţie şi mai ţinea — ne asigură şi 3 ; 15,00 Tel
Radiojurnal
lor de plan pînă la locul de a căror eficienţă economică Chişcădaga, a înregistrat cuptorul 1, din cauza unor maistrul principal Cornel Cî- dedicate pai
muncă, în stabilirea măsurilor se ridică la aproape 300 mi­ la sfîrşitul trimestrului I o ne- defecţiuni — căderea cără­ zu, specializat în înzidiri — Sectorul V al I.M. Coordonate
politice şi tehnico-organizato- lioane lei. realizare a planului la pro­ mizii din răcitorul-grătar. Aşa­ linia 1 nu s-ar fi oprit. Deci Lupeni — în fruntea 17,00 Buletin
Universul fa
rice care să determine rea­ Dezbaterile, caracterizate ducţia fizică de 6 280 tone dar, o linie a fost oprită din nu era programată oprirea. întrecerii rele serii ;
lizarea ritmică a producţiei prin spirit exigent, au pus în ciment. Cantitate ce se adau­ lipsa făinii, a doua din cau­ Se ştia doar că mult n-o să doină, ritm
fizice-sortimentale şi a anga­ evidenţă însă şi existenţa u- gă nerealizărilor din anul za defecţiunilor tehnice... mai reziste, se aştepta să... Ampla întrecere socialis­ Reflexele ti
Cadenţe son
jamentelor. La toate organi­ nor lipsuri şi neajunsuri în trecut. Putea fi evitată această si­ pice zidul. Dacă tot se ştia, tă ce se desfăşoară între Snti'-o oră ;
zaţiile de partid, inclusiv la conducerea unitară a econo­ De unde provin aceste noi tuaţie ? Aflăm şi sîntem asi­ nu era mai Inginereşte ca minerii Văii Jiului pentru *78 ; 21,00 B
cel municipal s-a introdus ur­ miei municipiului. Cele mai rămîneri sub plan ? Aflăm că guraţi că da şi că au exis­ producţia de clincher să fie a extrage cît mai mult căr­ 0,0.5—5,00 No
nocturn.
mărirea zilnică a producţiei însemnate nerealizări s-au unele defecţiuni şi oprirea tat chiar propuneri concrete. asigurată de cuptorul 2, timp bune se materializează în
fizice, decadal se urmăreşte făcut simţite în domeniul in­ cuptorului 1 (pentru înzidire Astfel, factori din cadrul sec­ în care să fie remediată de­ realizări din zi în zi mai TTMIŞOAR
încadrarea unităţilor în con­ vestiţiilor. La această impor­ în ianuarie) sînt... vinovate. ţiilor productive susţin că nu fecţiunea de la cuptorul 1 ? bune. La I.M. Lupeni, de litalea radio
pooulare
cu
sumurile materiale, de com­ tantă activitate s-a înregis­ — Şi totuşi ce se între­ trebuia oprit în 7 aprilie cup­ Era. Şi unii ingineri au sus­ exemplu, cele mai conclu­ rie ; 13,30 L
bustibil şi energie, gradul de trat o rămînere în urmă de prinde sau ce s-a întreprins torul 2, fiindcă se ştia, se aş­ ţinut soluţia, dar decizia a dente rezultate le înregis­ le — emisii
folosire a capacităţilor de 6 la sută pe întregul munici­ pentru recuperarea restanţe­ tepta ca linia 1 să cadă ; se lipsit. trează sectorul V, condus zarand — v
de tradiţie ;
producţie, derularea aprovi­ piu. Nerealizări mai accen­ lor la producţia de ciment ? cunoştea că peretele de că­ Sigur, instalaţii de mare de inginerul Cornel Rădu- estradă ; 19,
zionării şi desfacerii. tuate s-au înregistrat la Ne răspunde tovarăşul Do­ rămidă de la răcitorul-grătar capacitate şi productivitate leşeu. Pe primul trimestru noră social-j
Darea de seamă a subli­ C.S.H., secţia de utilaj greu rin Popa, preşedintele consi­ prezintă nesiguranţă, un grad incumbă greutăţi în plus la al anului, harnicii mineri tea produsei
oai
calitatea
niat că îmbunătăţirea conti­ şi la cele ale consiliului liului oamenilor muncii, secre­ avansat de deteriorare. Dar reparaţii şi remedieri. Tocmai ai sectorului V şi-au înde­ tere la C.
nuă a stilului şi metodelor popular. De asemenea, mai tarul comitetului de partid al nimeni nu a luat această de­ de aceea, întreţinerea lor, plinit, lună de lună planul, 19,15 „Mindj
ţării" — ciut
de muncă ale organizaţiei mulţi vorbitori, între care întreprinderii : cizie. mai ales respectarea calităţii extrăgînd suplimentar 540 Radiomagazi
municipale, ale organelor şi Constantin Chirilă, Ştefan — in cadrul consiliului oa­ ...Sus, pe platforma cuptoa­ lucrărilor de înzidire şi a pro­ tone de, cărbune. Ei au în­
organizaţiilor de partid în Şerban, Schmidth losif, An­ menilor muncii, la începutul relor, neliniştit, directorul în­ cesului tehnologic, sînt căile ceput bine şi luna aprilie,
prin care se asigură o func­
conducerea economiei a fă­ ton Constantinidis, Arcadie lunii aprilie s-a hotărît ca în treprinderii, ing. Szabo Carol, ţionare continuă, o producţie adăugind la sporul de pro­
cut posibil ca realizările do- Schwartz, Mihai Cervencovici cursul trimestrului doi să re­ coordonează direct urgenta­ ritmică de ciment. Cimentiş- ducţie din primele 3 luni
bîndite pînă în prezent de şi alţii, au criticat faptul că cuperăm întreaga restanţă rea lucrărilor de punere în tii de la Chişcădaga se mân­ ale anului încă 200 tone
colectivele hunedorene să se deşi au existat preocupări din primul trimestru, precum funcţiune măcar a unei linii dresc cu unele recorduri de de cărbune cocsificabii. DEVA ; n
înscrie în nivelul şi exigenţele pentru soluţionarea unor pro­ şi 100 000 tone din cele de coacere. De acum, cit durabilitate a înzidirilor la Urgia (Arta
RA : Eu, tu
programului suplimentar de bleme de ordin tehnic, orga­ 300 000 tone pe care ne-am cuptoarele au stat, moara de Suplimentar — 9 500 căra) ; Că]
dezvoltare economico-socială nizatoric, de aprovizionare angajat să le recuperăm în făină a produs stocuri sufi­ cuptoarele de mare capaci­ tone de laminate (Arta) ; M
tate, Dar întreprinderea ra­
adoptat de Conferinţa Naţio­ etc. totuşi mai există nume­ acest an din nerealizarea a- ciente. Dar acestea stau, sto­ (Constructoi Pi
:
ŞANI
nală a partidului. In perioa­ roase lipsuri în buna desfă­ nului trecut. cul de clincher se epuizează portează totuşi indici reduşi De la tovarăşul Gheorghe ardelenii (t
de folosire a utilajelor, defec­
da supusă analizei, la pro­ şurare a proceselor producti­ — Cum, prin ce mijloace ? şi în loc de producţie... se ţiuni, opriri neprevăzute — şi Şerban, secretarul comite­ duiala (7 >
ducţia globală a fost .obţi­ ve. Sînt lipsuri în realizarea — Deşi moara a doua de înregistrează noi minusuri. nu programate, cum încerca tului de partid al secţiei rele singura
C.
LUPENI:
nută o depăşire de 333 mi­ ritmică a planului la unele făină nu e pusă încă In func­ — Cu ce treburi pe la noi ? să ni se explice —, din care bluming, C.S. Hunedoara,- dafirul (C;
lioane lei, la producţia mar­ unităţi, în nivelul calitativ al ţiune, pentru că ne lipsesc — ne întreabă tovarăşul di­ înregistrează rămîneri sub am aflat : VAN : Por
fă de 114 milioane. S-au dat producţiei, în îndeplinirea separatoarele dinamice, care rector. plan, nerealizarea celui mai ■ — Printr-o mai bună or­ (Muncitores si
puşcături
peste plan 268 000 tone pro­ planului (mai ales la fabrica le aşteptăm de la I.U.M. Bis­ — Cum staţi cu recupera­ ganizare a muncii pe în­ (Minerul) ;
duse siderurgice ; toate uni­ de încălţăminte), în desfăşu­ triţa, vom încerca să alimen­ rea minusului din trimestrul important indicator, producţia tregul flux laminatorii de la daţi din vi
tăţile economice din munici­ rarea activităţii comerciale şi tăm ambele cuptoare cu pro­ I ? fizică, cimentul de care e a- blumingul de 1 000 mm, resc) ; ANU
cu un eovv
piu s-au încadrat în planul a prestărilor de servicii etc. ducţia unei singure mori. — Păi stăm. Ori îl recupe­ tîta nevoie. Organizarea mun­ 1 300 mm şi de la lamino­ resc) ; URJ
de cheltuieli la 1000 lei pro­ Vorbitorii au prezentat un Cit poate o moară să asi­ răm, ori mai adăugăm la el... cii este capitolul la care tre­ rul de 750 mm au reali­ mouche {
buie să se intervină aici de
ducţie marfă, beneficiile pe­ însemnat număr de propuneri gure materie primă pentru — Da, dar oprirea liniilor... zat suplimentar de la în­ BRAD : A
ste plan pe anul 1977 fiind care să vină în sprijinul îm­ două cuptoare,, vedem din — A, asta a fost planifi­ urgenţă. ceputul anului mai mult (Steaua roşi
ZA : Un su
depăşite cu 106 milioane lei. bunătăţirii stilului şi metode­ faptul că în 7 aprilie cup­ cat, dar ciment am dat. NICOLAE STANClU de cărbune cocsificabii. sărut (Mine,
Producţia destinată exportu­ lor de conducere a econo­ torul 2 a fost oprit pentru... Ceva nu e clar. A fost sau Mark, poliţ
lui a fost cu 41 milioane lei miei de către comitetul mu­ lipsă de făină. Prilejul a fost Răpirea fee
ra) ; GEOA
valută mai mare decît cea nicipal de partid. folosit pentru efectuarea unor sirenă (Cas
planificată.' remedieri şi îmbunătăţiri la HAŢEG :
(Po
Asemenea rezultate bune CORNEL ARMEANU electrofiltre. Dar în 11 apri­ Se cer luate măsuri ferme pentru express Aun
Soarta
CALAN: M:
te din plin-
ră) ; Taina:
ramă (11 lu
Locul inginerului agronom este pe cisnp recuperarea rămînerilor în urmă reşul) ; LL
prj
Misiune
(Lun
Doi
(Urmare cfin pag. 1) de partid şi a conducerii părţile esenţiale. Vrem să-i stelele bărbaţi
(Urmare din pag. 1) cîrnp la ora 11,30. Dealtfel, ganizeze şi să-i conducă, şantierului. Experienţa in­ informăm pe muncitorii a- (Muncitores
aici, lucrul pe tarlale în­ ei stau la sediul C.A.P. ? gim industrial — 3 schim­ cestui şantier că tovarăşii
Jalţi se întreceau pe sine cepe destul de tîrziu, pro­ Nici la C.A.P. Densuş, ginerilor Kover losif, şeful lor de la şantierul II au
în hărnicie. gramul zilei se face dimi­ activitatea din campanie buri — la toate punctele acestui şantier, a colabora­ realizat, în j luna martie, o VRE
Rezultatele acestei inten­ neaţa în ioc să se facă cu nu se desfăşoară cu intensi­ de lucru, personalul mun­ torilor săi, ing. Anton Po- medie a retribuţiei de pe­
se şi bine organizate acti­ o seară înainte. în plus, tatea cerută de timpul îna­ citor auxiliar fiind redus pescu, ing. Ioan Radu, ing. ste 3 300 lei. După muncă. Timpul p
vităţi sînt măsurabile în prezenţa la lucru a unor intat. Şi, în această situa­ la strictul necesar în fa­ Alexandru Duduca se îmbi­ Făcută bine, cu hărnicie, ziua lîc 13
depăşirea cu regularitate membri cooperatori este ţie, inginerul şef Aurelian de calitate. Nu vă ambi­ va deveni ii
de către tractorişti a nor­ slabă. Cazacu, în loc să caute so­ voarea celor direct produc­ nă armonios cu hărnicia şi ţionează... amănuntul aces­ răci uşor. (
mult
noros.
mei de lucru zilnice, în O situaţie anormală pen­ luţii pentru impulsionarea tivi din galerii — sînt alte dăruirea muncitorilor, din ta ? cipitaţii sub
terminarea semănatului tri­ tru aceste zile fierbinţi ale lucrărilor, caută justificări. cîteva pîrghii ale succese­ rîndurile cărora se disting Slaba organizare şi mobi­ ie şi averse
foiului şi a sfeclei furaje­ .campaniei de primăvară Dar, cu justificările, nici­ lor şantierului II — aduc- lizare, obiceiul de a căuta lat, se vor
re, plantarea cartofilor pe am întîlnit la C.A.P. Rîu odată nu s-a făcut treabă. Traian Niţă, Ioan Ticuş, justificări, nu rezolvări cari electric
aproape 50 ha din cele 65 de Mori. La ora 10,30, atît Dimpotrivă ! ţiunea principală. Gîndirea Ion Bivolaru, Vaier Creţu, ferme, concrete, indiscipli­ Vintul va
planificate, în pregătirea inginerul şef Pascu Hîcă, In consiliul intercoopera- şi acţiunea pentru soluţio­ Gheorghe Marinaş, Nico- na etc. — trag înapoi reali­ cu intensific
lcm/oră, la
unei mari suprafeţe desti­ cît şi preşedintele C.A.P., tist Toteşti sînt posibilităţi narea curentă a probleme­ lae Isărescu, Vasile Vasi- zările acestui şantier. Gri- apoi 'din s
nate semănatului porum­ Filimon Munteanu^se aflau certe ca însămînţările şă se gore Grigorescu, Petre Dra- Temperaturi
bului. la sediul cooperativei, zi- desfăşoare într-un ritm lor, îmbinată mereu cu pre­ lache, mulţi alţii. Pledăm gomir, Mitică Florea, Szabo fi cuprinse
de, iar cele
Dacă la C.A.P. Sarmize- ce-se cu „treburi" care nu mai alert, astfel ca pînă la vederea au, de asemenea, încă o dată pentru genera­ Zoltan, Marin Nicoiau şi 12 şl 17 ga
getusa lucrurile aşa stau, suferă amînare. Ei se aflau 20 aprilie să se încheie. O o mare valoare în munca lizarea experienţei de la alţii sînt abonaţii nemoli-
la cooperativa vecină, de la sediu, iar pe cîrnp lu­ conducere concretă, directă de fiecare zi a organizaţiei şantierul .II. vatelor, a lucrului făcut de
la Clopotiva, activitatea nu crul la plantatul cartofilor a lucrărilor se cere şi din mîntuială. |*ROI
este suficient de bine orga­ abia atunci începea la bri­ partea consiliilor populare,
nizată şi condusă. In ziua gada din Rîu de Mori. Cit a primarilor, a celorlalte ŞANTIERUL I — UZINĂ : Aici, la şantierul I — u-
raidului, inginerul şef Cor­ despre organizarea şi con­ cadre repartizate să ajute POSIBILITĂŢI DA, REZULTATE BA ! zină, se impune o urgentă Rezultatele
nel Groza supraveghea er- ducerea activităţii nici vor­ la grăbirea semănatului. punere a piciorului în prag. aprilie 1978
bicidatul griului, dar la se­ bă nu putea fi. Ne între­ Prezenţa lor în cîmp tre­ Să realizezi doar 78,2 la Deşi are cu 70 de oameni Nu se mai poate tolera Extr. I : i
mănatul cartofilor asisten­ băm cum îşi înţeleg ingi­ buie să se facă simţită o- sută din planul trimestrial mai mult decît şantierul II, această situaţie, care de ii;
Extr. a II-
ţa tehnică era lăsată pe nerul şef şi preşedintele dată" cu mijirea zorilor şi fronturi de lucru asigurate, multă vreme trage înapoi 31, 17.
seama... tractoriştilor şi a rolul şi atribuţiile dacă, în să. se încheie seara tîrziu, este un adevărat blam pen­ este şantierul cel mai bine realizările pe întreaga ame­ Fond loto
unor membri- cooperatori. ioc şă fie în fruntea mem- odată.cu organizarea lucru- tru colectivul de. .. m.un-. dotat, treburile nu mere. najare hidroenergetică din 1 097 R7.7 Ic'