Page 44 - Drumul_socialismului_1978_04

T'ag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NI
7 »

I N V U S T I Ţ i I L B Acum, fiecare oră si fiecare minut sint

în. termen, economice, de calitate
hotăritoare pentru soarta recoltei anului 1978 9,00 Xeleţ

10.00 Telc<
O disciplină fermă, de plan, (Urmare din pag. 1) Lamnec Horst şi Doru Mihai, 11.30 Corci
Bune şi rele care au lucrat pînă la miezul trans
nopţii în schimburi'prelungite
se impune şi la execuţia lucrărilor din legumicultura bune pentru fiecare mecani­ la arături şi discuit pe ogoa­ 11.45 Telex
zator, deoarece avem anga­
11,50 tnchi
• La C.A.P. Geoagiu s-a jate culturile în acord global. rele C.A.P. Batiz. Am consem­ lui ;
nat însă ca un aspect nega­
din contribuţia în bani a cetăţenilor îndeplinit plantare a verzci Faptul că şi în anul trecut tiv faptul că la ora cind me­ 16.00 Telex
ireproşabil
pla­
nul
«le
am obţinut peste 4 700 kg
timpurii şi a gulioarelor pc canizatorii mai lucrau la lu­ 16.05 Mălin
Investiţiile din contribuţia gen de lucrări imaculată... băl sînt trei ani de cind se cele C ha planificate. porumb boabe la ha se da- mina farurilor, pe şeful secţiei 16.30 Curs
•
Cooperatorii din llia au
in bani a cetăţenilor, care Oare cum poate explica şi tot prinde în plan extinderea plantat mai mult de un ha toreşte efectuării semănatu­ S.M.A., Petru Stînea, l-am gă­ ccză J
cuprind obiective şi lucrări de argumenta Consiliul popular şcolii, dar lucrarea nu se cu căpşuni şi continuă ac­ lui într-un timp scurt şi de ca­ sit acasă, iar din conducerea 1.
larg interes obştesc, sînt par­ al comunei Brănişca — pre­ realizează. ţiunea pînă la acoperirea litate". C.A.P. (preşedinte Vibsriu Mu- 17.00 Emist
te integrantă a planului de şedinte Tovie Manea — că Toate consiliile populare suprafeţei de 7 ha. Nu s-au lăsat mai prejos solini şi inginer şef Silviu O- gemu
•
Conducerea C.A.P. Tim-
dezvoltare economico-socială dispensarul medical uman nu au datoria ca — acţionînd în pa s-a „supărat" inadmisi­ nici mecanizatorii Secheleanu laru — n.n.), nimeni nu se 19.00 Rezult
în profil teritorial al fiecărei s-a mai înălţat de Ia funda­ spiritul documentelor Confe­ bil pc cultura de salată, Ion şi Lorintz Ion, de la afla în cîmp, alături de me­ to ;
localităţi urbane şi rurale. ţie. A arunca vina pe vreme, rinţei pe ţară a preşedinţilor deoarece in toamnă la a- C.A.P. Băcia, care au discuit canizatori. Aşa înţeleg oare 19.05 Film
Consiliile populare — în ca­ spunînd că nu a fost priel­ consiliilor populare, a indica­ ceaslă unitate nu au fost o tarla situată lingă canto­ factorii de conducere din pii : (
însămînţate cele 2 ha plani­
litate de beneficiari ai aces­ nică, nu stă în picioare. A- ţiilor şi orientărilor date de ficate şi nici în această pri­ nul C.F.R., unde urmează să C.A.P. răspunderea faţă de 19.30 Teleju
schiţat
s-a
tor investiţii — poartă întrea­ ceasta pentru simplul motiv secretarul general al partidu­ măvară gest nu pentru îndepli­ fie semănat porumb. ' Aflaţi soarta recoltei acestui an ? 20.00 Film ;
vreun
ga răspundere pentru realiza­ că la Toteşti vremea n-a fost lui, t o v a r ă ş u l Nicolae nirea sarcinilor ce revin u- în teren, la locurile unde lu­ în aceeaşi noapte, mecani­ război
rea lor în termen. nici mai bună şi nici mai rea, Ceauşescu — să depună e- nităţii din programul jude­ crau mecanizatorii, directorul zatorii Emil Pojoni, Gheorghe ţie fre
încheierea primului trimes­ forturi pentru înscrierea lu­ ţean de dezvoltare a legu- S.M.A. Simeria, Szekely Emil, Hila şi Ion Florea au discuit iugosla
popular
Consiliul
tru al anului 1978 prilejuieş­ crărilor de investiţii care se miculturii. Băcia (preşedinte şi inginerul Sergiu Zbuchea, 15 ha la C.A.P. Geoagiu, Va- 21.45 Atclici
comunal
te şi un prim bilanţ al aces­ ÎN SPIRITUL realizează din contribuţia în Traian Cristoiu) nu urmă­ de la Direcţia generală pen­ sile Oişte şi Emil Lozea au terar-a
tei activităţi. Cum arată el. DOCUMENTELOR bani în graficele stabilite pe reşte oare cum se respectă tru agricultură, au ţinut să arat 2 ha la C.A.P. Pişchinţi, 22,20 Tclejui
de
le­
Trebuie precizat de la înce­ CONFERINŢEI PE ŢARĂ trimestrul II, recuperîndu-se structura în culturilor din raza evidenţieze faptul că la lu­ Petru Moldovan şi Cornel
gume
unităţile
put că situaţia pe ansamblul în acest scop toate rămîne- sa de activitate 7 crările organizate cu tractoa­ Dragotă au discuit 12 ha la
judeţului este nesatisfăcătoa­ A PREŞEDINŢILOR rile în urmă. Trebuie înţeles o Motivînd că nu există rele pe timpul nopţii au răs­ C.A.P. Vaidei, iar Ion Lazăr
nici
tractor
re. Dintr-un plan de 1,5 mi­ CONSILIILOR POPULARE că respectarea termenelor de ptmtru un grădina de disponibil puns prezent şi mecanizatorii şi Vasile Potinteu au discuit
legume,
lioane lei, s-au realizat în realizare a obiectivelor de in-' la C.A.P. Simeria s-a tără­ de la C.A.P. Petreni, Sîntan- 10 ha la C.A.P. Romoşel.
primul trimestru lucrări în va­ vestiţii ce se realizează din gănat inadmisibil plantarea drei şi Rapoltu Mare. Am no­ BUCUREŞ
verzei
loare de numai 987 000 lei, dar existînd interes şi preocu­ contribuţia în bani a cetăţe­ in cimp a oare ca timpurii. tat şi cîteva nume : Ion Ni- Am consemnat doar cîteva dioprogramt
varza
Se
aşteaptă
prevederile de plan fiind rea­ pare din partea primăriei, nilor nu este facultativă, ci să se' învelească în răsad­ coară, Aurel Oprea, Ion Cri- aspecte de muncă din bătă­ Radiojurnal
lizate în proporţie de 65,8 la dispensarul medical a fost ri­ obligatorie ca orice poziţie de niţe ? Ce producţie se va şan, Ion Onişor, Aurel Cos- lia ce se desfăşoară pentru presei ; 8,10
diilor ; 9,00
sută. Au încheiat primul tri­ dicat în roşu. La fel de avan­ pian, că întreaga răspundere obţine în aceste condiţii to­ tina, Ion Defta, Adam loni- a obţine recolte sporite în a- cultătorilor j
mestru cu planul îndeplinit sată este construcţia dispen­ pentru finalizarea lor în ter­ varăşe Păun Răvaş, preşe­ ţă, Romulus Toader, Traian cest an. Asemenea exemple «le ştiri ; 10.
dinte al C.A.P. ?
rlc ; 10,30 S:
consiliile populare municipale sarului medical la Densuş, în menele prevăzute revine ne­ • Plantatul verzci şi al Urşică şi Titus Şerban. oferite de mecanizatori este y<Jieti.il de ş
Deva şi Hunedoara, oraşul timp ce cele de la Baru şi gulioarelor se desfăşoară a- Merită, de asemenea, lau­ bine să fie urmate în toate iamicră IU
Vulcan şi comunele Şoimuş, Veţel sînt la... pămînt. Mai e- mijlocit consiliilor populare. nevoios şi Ia C.A.P. Rapol- . ^jiscoteca ,,U
oare
Se
tu
Mare.
aşteaptă
Băcia, Densuş, llia, Rîu de xistă şi alte lucrări la care impulsuri din afară ? de şi mecanizatorii Şainer unităţile agricole din judeţul de ştiri ; 12,i
folclorului n
Mori şi Toteşti. Alte consilii dacă se manifesta mai multă N. BADtU Ştefan, Dumitru Mureşan, nostru. Ia 1 la 3; 15,i
populare au realizări mărun­ răspundere, se puteau realiza 16.00 Radioju
te, iar unele n-au atacat pur nu cu prea mari eforturi, în­ tece pioniere
donate ccon<
şi simplu nici una din lucră­ tre care : reparaţii de dru­ (Urmare din pag. t) unitatea de produs, indici de letin de ştiri
rile cuprinse în plan. Aşa de muri, străzi, trotuare, poduri Producţia netă - indicator valorificare a materiilor pri­ patrie ; 18,
exemplu, la Petroşani, din­ şi podeţe, îndiguiri, anexe din puncte de vedere diferite, me şi de utilizare a capaci­ 20,15 Anchet,
tr-un plan valoric de 90 mii gospodăreşti ş.a. corespunzător elementelor din tăţilor de producţie, produc­ 20,«5 Cadcnţi
O zi intr-o
lei, s-au realizat lucrări nu­ Sînt o serie de obiective care se compun. Sistemul in­ de bază în activitatea ţia netă şi beneficiile obţi­ Nou stop m
mai de 37 000 lei, Ia Brăniş- începute în anii trecuţi pen­ dicatorilor privind activitatea nute cu 1000 lei fonduri fixe
TIMIŞ O AH,
ca din 40 mii lei, numai 25 tru a căror finalizare nu se întreprinderii cuprinde atît in­ etc. litatea radio
mii lei, la Geoagiu din 85 acţionează în mod hotărît, dicatori care caracterizează economico-financiară Introducerea producţiei ne­ muzicii uşoai
mii lei, doar 12 000 lei. Con­ responsabil, intre acestea se latura cantitativă a activită­ te ca indicator de bază în na experienţ
siliile populare orăşeneşti Că- numără căminele culturale ţii (producţia globală şi pro­ activitatea economico-finan­ Fiecare muu
şi gospodar
ian, Brad şi Orăştie, cele ale din Chitid şi Boşorod, Pricaz, ducţia marfă), cit şi indica­ înregistrărilor repetate, con­ modificărilor intervenite în ciară a întreprinderilor, pe dc producţie
comunelor Aninoasa, Ghelari, Băţălari, Geoagiu, Luncoiu, tori care caracterizează la­ stituie un argument princi­ structura sistemului de orga­ baza căruia se va calcula şi jocuri popul,
Veţel, Bretea Română, Peştiş, Grid. Sînt mult rămase în tura calitativă, de eficienţă, pal al aprecierii că produc­ nizare a întreprinderilor, mă­ acorda retribuţia personalului lea Almajuli
Răchitova, Romos, Turdaş, U- urmă extinderile de şcoli la a activităţii (producţia netă, ţia netă poate exprima mai soară mult mai bine volumul muncitor, reclamă o exigenţă retul şî crw
educative al.
nirea, Topliţa, Boşorod, Vorţa, Răchitova, Blăjeni, Lunca şi valoarea adăugată), indica­ corect decit producţia glo­ de muncă depus la crearea sporită atît faţă de munca bear — emisie
Băiţa, Luncoiu de Jos au Cerbăl, construcţia atelieru­ tori care nu se exclud, ci se bală volumul activităţii depu­ produselor. Rezultă deci că de planificare, cit şi de evi­ tinerii din C
rubrica de realizări la acest lui şcolar la Iscroni. La Cer­ completează reciproc. Datori­ se de întreprindere. Prin fap­ producţia netă are avantajul denţă, reclamă mai buna fun­ 29.00 Viaţa n
tă deficienţelor producţiei damentare a planului, o eşa­
globale, al cărei nivel abso­ tul că măsoară volumul va­ unui indicator sintetic care lonare corespunzătoare a sar­
lut este foarte sensibil la lorii nou create, indicatorul cuprinde numai o singură cinilor de producţie pe tri­ L«INE
dată volumul de muncă efec­
schimbarea raportului între producţia netă poate fi utili­ tuat în cadrul întreprinderilor. mestre, luni, decade, recla­
volumul consumului de mun­ zat cu succes în analiza efi­ Aşadar, producţia netă mă­ mă o temeinică organizare a DEVA : Zrt
cienţei economice a muncii
că vie şi de muncă materiali­ sociale cheltuite. Ca indicator soară rezultatul activităţii pro­ muncii pe întregul flux pro­ — seriile I-II
zată, cu implicaţii negative ductiv. Inglobînd un mare gia (Arta) ; 1
asupra corelării indicatorilor de plan, producţia netă per­ prii a întreprinderii şi este a- volum de "muncă vie, de ma­ Eu, tu şi Ovi
Al 7-lea conţi
de muncă şi retribuire, a fost mite cointeresarea colective­ propiată, dar nu identică cu noperă, indicatorul de pro­ gistul) ; C&pd
introdus în practica de plani­ lor de muncă din întreprin­ volumul venitului naţional ducţie netă nu trebuie să ne (Arta) ; Ma
ficare şi de statistică indica­ deri pentru reducerea cheltu­ creat de fiecare întreprindere. întoarcă Ia procese manuale, (Constructorii
:
Prol
ŞANI
torul producţia netă, alături ielilor materiale, înlăturarea De aceea, şi pentru satis­ manufacturiere, ci este nece­ ardelenii (Un
de ceilalţi indicatori valorici cheltuielilor neeconomicoase, facerea unor nevoi concrete sar să acţionăm pentru creş­ duiala (7 Na
ai producţiei industriale (pro­ pentru folosirea eficientă a ale economiei, documentele terea productivităţii muncii, rele singurati
ducţia globală şi producţia fondurilor de producţie şi a de partid elaborate şi apro­ reducerea consumurilor de LUPENI : Ac 1
buzul"
(Cultu
marfă), cu funcţia de a mă­ potenţialului de care dispun. bate la plenara din 22—23 materii prime şi materiale, Însurat ţarul
sura volumul activităţii depu­ Spre deosebire de produc- martie a.c. preconizează fo­ combustibil şi energie, ridi­ ţul Ibrahim
se într-o anumită perioadă, ' ţia globală, producţia netă losirea pe scară mai largă carea rentabilităţii proceselor VULCAN : P)
ardelenii I
şi
pe baza căreia să se elibere­ are o serie de avantaje, între a indicatorului producţia fizi­ de muncă şi sporirea volu­ LONEA : Imj
ze fondul de retribuire a per­ care mai importante ar fi că şi a unei alte serii de in­ mului producţiei fizice, impli­ «dar de lună
EvaC
TRILA:
sonalului. Neincluderea valo­ că : exclude înregistrările re­ dicatori cum sînt : producti­ cit a producţiei nete. In a- (Muncitoresc)
rilor create în procese de petate ale valorilor materia­ vitatea muncii calculată după cest fel vor creşte şi bene­ O vară cu
Noi ilovezi ale grijii deosebite pentru sănătatea oameni­ le care sînt supuse unor pre­ producţia netă, productivita­ (Muncitoresc)
lor. Dispensarul comasat nr. 2 Deva a fost dat de curînd în producţie anterioare perioa­ ficiile întreprinderilor, sporind Condurul şi
folosinţă locuitorilor din cartierul Gojdu. dei de raportare, eliminîn- lucrări succesive, elimină in­ tea muncii calculată după pe această bază şi venitu­ seriile I-II C
Foto : V. ONOIU du-se prin aceasta influenţa fluenţa organizatorică şi a producţia fizică, costurile pe rile oamenilor muncii. BRAD: Porul
(Steaua roşie
Mark, poliţis'
Răpirea fecir
ra) ; GEOAG)
de Veneţia ((
Drumul public este al tuturor. De ce uită unii acest lucru? ră) ; HAŢEG
filmului de a
iar) ; BRAZI
Ultimii zece ani au însem­ vantaje. Dar cind acest zeu, transport. Acestea se datoresc asigure ; nu a manifestat a- soldată atît de des cu conse­ press : CAL.
mamei
(Casa
nat pentru judeţul Hunedoa­ lacom, mîncător de pangli­ în primul rînd lipsurilor în or­ tenţia necesară în timpul con­ cinţe tragice. Taina muntel
ra o adevăiată explozie a că asfaltică este scăpat de ganizarea circulaţiei, slabei ducerii sau pentru că, lucru (11 Iunie) ; SI
Ne-am referit în aceste rîn-
DEZBATERE traficului rutier. Pe şoselele sub controlul omului, atunci discipline în acest sector de extrem de grav, omul de la duri la necesitatea discipli­ prafului de
şui) ; 1LIA :
Muncitori de pe şantie­ judelui ui circulă astăzi, zilnic, vai celor ce-i ies în cale ! Se activitate". volan conducea automobilul nei depline în trafic, respec­ (Lumina) ; T
rele de construcţii din Deva peste 29 000 de autovehicule pierd vieţi omeneşti, se dis­ Faptele dovedesc că în pe­ rece (Minerul’
au participat, la clubul înmatriculate în judeţul Hu­ sub influenţa alcoolului. Dacă tării cu stricteţe a legii circu­ Doi bărbaţi i
„Constructorul** din locali­ trug valori materiale, rămîn ste 90 la sută din cazurile de un individ săvîrşeşte o faptă laţiei pe drumurile publice. (Muncitoresc).
tate, la o dezbatere pe te­ nedoara, faţă de 13 mii în în urmă necaz şi întristare. accident, cauzele aparţin fac­ criminală, omorînd un om S-ar putea vorbi mult şi de­
ma : „Cu exigenţă şi ome­ urmă cu 10 ani. Dar nu nu­ Nu dorim să înfricoşăm pe
nie, atenţi la apărarea a- mai aceştia sînt participanţii torului om, încălcării de către sîntem cu totii de a- spre alte elemente ce pot
vutului obştesc*, la a cărei concura la întărirea siguran­ VRer
reuşită au colaborat juris­ zilnici la traficul rutier din ju­ ţei circulaţiei de către oame­
tul Adam Costea şi dr. Ian- deţ. Lor li se adaugă mii şi
cu Morariu. Dezbaterea a zeci de mii de autovehicule nii aflaţi pe patru roţi ca de Timpul pro'
fost susţinută de filmul Siguranţa circulaţiei — o problemă comună pildă politeţea rutieră, condu­
„Falsul paradis*. din alte judeţe aflate în tran­ cerea preventivă. Dar în pri­ ziua de li >
zit. Şi li se mai adaugă au­ mul rînd siguranţa circulaţiei Vreme insta.
„GRĂDINARUL" tomobilele cetăţenilor din a participanţilor la traficul rutier e dată de respectarea legii de răcire. Cer
alte ţări, care ne vizitează bător, 161"-'
Aceasta este denumirea şi către aceasta trebuie să-şi vor semna,
noului magazin al I.C.S. in­ judeţul sau numai îl traver­ îndrepte atenţia conducătorii sub formă de
dustrial Deva, unitate care sează. in ultimii ani numărul nimeni afirmînd că în acci­ acesta, din neglijenţă sau cord că fărădelegea tre­ te izolat şi
oferă : seminţe de legume, acestora a depăşit 2,3 mi- dente de circulaţie săvîr'şite din uşurinţă, a normelor de auto sau oamenii chemaţi să electrice. Vini
flori şi iarbă, precum şi un buie pedepsită cu toată aplice legea, să vegheze la moderat, cu i:
sortiment variat de unelte lioape, lată dar cum, pe şo­ în anul trecut pe teritpriul deplasare pe drumurile pu­ asprimea. Intre acesta şi cel respectarea ei. pînă la 50-70
agricole de grădinărit. selele judeţului nosfru se judeţului şî-au pierdut viaţa blice. Dintre acestea, numai ce se urcă turmentat la volan sud-vest şl v«
scurge zilnic un fluviu de au­ 41 de oameni. E drept, nu­ în 28 la sută din cazuri vi­ şi apoi, pierzînd controlul, Şl nu numai aceştia. Propri­ Temperate
„STELELE HUNEDOAREI" tomobile — 15—20 de mii mărul acestora, ca şi ai celor novăţia revine pietonilor, res- urcă pe trotuar, omorînd şi etarilor de parc auto le revin să, noaptea,
grade, iar ziu
PE TRAIECTORIA zilntc — unul mai rapid ca răniţi mai mult sau mai puţin luT - şi ce rest — aparţine schilodind ceea ce întîlneşte, după lege răspunderi la fel 15 grade. zilei-
de mari in ceea ce priveşte,
Pentru
altul, cu şoferi la volan, unul grav (79), este în scădere fa­ omului care a scăpat din nu e deosebire. Poate doar aprilie 1978 : '
SUCCESELOR punerea în circulaţie a auto­
mai grăbit ca altul, cunoscă­ ţă de anul precedent, dar mină caii „zeulul-automobil" ; „arma" cu care j-a săvtfşTî răci in conţin
Ansamblul tineret ului tori mai mult sau mai puţin pierderea unei vieţi omeneşti şi l-a scăpat din mină cel fărădelegea, vehiculelor fără defecţiuni fi temporar n
„Stelele Hunedoarei* al ca­ ai legilor ce dirijează circula­ este irecuperabilă. mai adesea pentru că : nu judeţul Hunedoara, poate tehnice care ar periclita sigu­ dea precipitaţi
sei dc cultură din locali­ ţia rutieră la noi în ţară, mai ranţa circulaţiei. care local voi
tate a fost din nou în preaj­ „Există şl un sector unde, a adoptat un regim de viteza mai mult ca alte judeţe, dis­ ra«Her de ave
La munte : 1
ma iubitorilor de frumos. mult sau mai puţin con­ din păcate, asistăm la o creş­ cerut de situaţie şi de secto­ pune de o reţea rutieră mo­ iă şi in răci;
După succesul repurtat în ştienţi de necesitatea strictei tere a manifestărilor negati­ rul de drum pentru evitarea dernizată în cea mai mare U. col. GHEORGHE MIHAI, fi mai mult n
mijlocul minerilor din Ruş-
chiţa şi Rusca Montană, respectări a acesteia. „Zeul ve. Avem în vedere acciden­ oricărui pericol ; nu a acor­ parte. Panglica de asfalt per­ şeful serviciului circulaţiei dea precipitat
ansamblul a poposit, dumi­ automobil" a intrat în viaţa tele prin încălcarea normelor dat prioritatea la care-l obli­ mite o deplasare mai rapidă din Inspectoratul judeţean formă de ploa
nică, la Pui şi la Sălaşu de circulaţie, care nu pot fi ga legea ; şi-a încercat caii tuturor autovehiculelor. Nu iar in zonele
Superior. modernă pe poarta cea ma­ puse numai ne seama creş­ putere ai motorului depăşind trebuie să ademenească însă de interne ninsoare.
re, cu tot cortegiul său de a- terii nurnăiuiui mijloacelor de alte autovehicule fără să se la încălcarea legii, încălcare ION CIOC LEI