Page 47 - Drumul_socialismului_1978_04
P. 47
ANUL XXX!
NR. 6 3G0
SÎMBĂTA,
15 APRILIE
1978
4 pagini — 30 bani
VIZITA PREŞEDINTELUI
NIGOLAE GEAUŞESGU
IN STATELE UNITE ALE AMERIGII
încheierea convorbirilor oficiale
Joi, 13 aprilie, s-au în de stat au avut un nou România şi S.U.A., atît pe
cheiat, la Casa Albă, con schimb constructiv de ve plan bilateral, cit -şi in sfe
vorbirile oficiale între pre deri în probleme ale dez ra vieţii internaţionale.
şedintele Republicii Socia voltării relaţiilor româno- Cei doi şefi de stat au
liste România, Nicolae americane, precum şi în le relevat necesitatea continu
Ceauşescu, şi preşedintele gătură cu multiplele aspecte ării dialogului la nivel
Statelor Unite ale Ameri- ale actualităţii politice in înalt, subliniind rolul său
cii, Jimmy Carter. ternaţionale. determinant în amplifica
La convorbiri au partici în timpul convorbirilor a rea şi aprofundarea bune
pat persoane oficiale româ fost manifestată convinge lor raporturi româno-ame-
ne şi americane. ricane, contribuţia lui la Blocul „A“ clin cartierul Progresul din Deva.
Intr-o atmosferă prie rea ca, pe baza celor stabi instaurarea unui climat de Foto : V. ONOIU
tenească de înţelegere şi lite, se va realiza o con încredere, securitate şi co
stimă reciprocă, cei doi şefi lucrare tot mai largă între laborare în lume.
In toate uniiăţiie agricole se impunjnăsuri ferme,
Solemnitatea semnării Declaraţiei comune
indiferent de starea vremii, pentru realizarea unor
După încheierea con La solemnitate au par re mai strînsă în înfăptui-
vorbirilor oficiale, pre ticipat tovarăşa Elena rea obiectivelor păcii mon
şedintele Reiptiblicii So Ceauşescu şi doamna Ro- diale.
cialiste România, Nicolae salynn Carter. Au fost de P r e ş e d i n l e l e Nicolae VITEZE ZILNICE SPORITE LA
Ceauşescu, şi preşedintele faţă persoanele oficiale ro Ceauşescu a apreciat că
Statelor Unite ale Ameri- mâne şi americane prezen schimbul do păreri avut cu
cii, Jimmy Carter, au sem te la convorbiri. preşedintele Carter pune Terminarea însăminţării realizat în toate unităţile
nat, joi la amiază, la Ca în încheierea solemnită bazele unor raporturi des porumbului în timpul cel şi consiliile inlercoopera- S I T U A Ţ I A
sa Aibă, într-un cadru so ţii, preşedintele Jimmy
lemn, „Declaraţia comună Carter a exprimat profun chise prieteneşti, de cola mai scurt constituie obiec tiste prevederile din pro însâmînţărilor de primăva
a preşedintelui Republicii da satisfacţie faţă de rea borare, iar declaraţia sem tivul pentru materializarea gram, care sînt stabilite în
raport
tehnică
de
dotarea
Socialiste România, Nicolae lizarea vizitei, rezultatele nată la încheierea convor căruia se impune să-i fie a S.M.A. ră, pe cooperativele agri
toate
Ceauşescu, şi a preşedinte birilor constituie un docu subordonate organizaţiilor preocu cole, în procente, pînă la
de
pările
lui Statelor Unite ale A- ei şi documentul semnat, ment foarte bun, care va în unităţile consiliilor in- data de 14 aprilie 1978,
merieii, Jimmy Carter". care reprezintă o contribu deschide perspective rodni partid şi ale comandamen tercooperatiste Geoagiu, Ilia se prezenta astfel :
telor locale pentru agricul
După semnare, cei doi ţie de substanţă la promo ce pentru extinderea şi a- tură, toate eforturile lucră şi Orăştie, unde s-a asigu
rat front larg de lucru la
preşedinţi s-au felicitat cu varea unei mai bune înţe dîneirea în continuare a ra torilor ogoarelor. In centrul pregătirea terenului, semă- Consiliul Realizat
cordialitate, şi-au strîns legeri şi colaborări între porturilor româno-ameri- atenţiei să se afle folosirea nătorile funcţionează din intercoo-
cu căldură inimile. cele două ţări, la conlucra cane. cu maximum de randament plin din zori şi pînă seara, peratist
a utilajelor, realizarea u- şi au fost transportate în
Schimb de cărţi Intre preşedinţii nor viteze zilnice do lucru cim*p la nivelul necesităţi Geoagiu 61,6
pe
sporite
tractor
fiecare
sămînţa,
îngrăşămintelo
lor
Orăştie
48
Nicolae Ceauşescu şi Jimmy Carter şi maşină de semănat. în şi erbicidele, s-a reuşit să Stmeria 47,7
47,5
Deva
însem
unităţi
există
încă
se realizeze un ritm de pe
45,7
Ilia
rezerve
insuficient
nate
36,6
Tăiau
fructificate în vederea creş ste 10 procente la însămîn- Toteşti 42,4
ţări pe zi. Menţinerea unui
în cursul vizitei la Casa Ceauşescu volumul „Why care şi imaginea reliefului terii randamentului utilaje asemenea ritm oferă garan Haţeg 34,7
Albă a avut loc un schimb not the best ?“ („De ce nu României. lor. Acest fapt este eviden ţia încheierii semănatului Hunedoara 27,4
23,8
Dobra
de volume între preşedin cel mai bun ?"), publicat Pe ambele volume, pre ţiat şi de realizările înre porumbului pînă la sfârşitul Brad 22,5
tele Nicolae Ceauşescu şi în timpul campaniei elec gistrate în ultimele zile la săptămâni viitoare. La aceeaşi dată, în I.A.S.
preşedintele Jimmy Carter. torale, şi un volum cuprin- şedintele Carter a înscris semănatul porumbului. Deşi au fost Snsămlnţate .15,1 La
sută din suprafeţele planifi
Preşedintele Carter a ofe zînd un set de fotografii viteza zilnică a crescut cu cate.
rit tovarăşului N i c o l a e realizate din satelit, între (Continuare în pag. a 4-a) cîte 100—200 ha, nu s-au (Continuare in pag. a 2-a)
1 N V E S T I Ţ I I L E .
in termen, economice, de calitate mmm terenului si semănatul—în schimburi prelungite şi in flux
Executarea într-un timp rii care condiţionează a- bună de lucru în cîmp la pentru a ne încadra în
PE ŞANTIERUL DE LA OHABA - PONOR : cit mai scurt şi în condiţii tingerea acestui ţel, aici pregătirea terenului şi la program şi a încheia se
agrotehnice cit mai bune au fost luate măsuri pen semănat, acordînd o aten mănatul acestei culturi
a lucrărilor de pregătire a tru accelerarea ritmului ţie deosebită calităţii lu pînă la 20 aprilie a.c., la
de
Constructorul şi beneficiarul terenului şi de însămînţa- plin muncă, folosirea din crărilor — remarca ingi cele două cooperative pe
nerul şef al cooperativei.
care le deservim : Bobîl-
timpului
prielnic,
re a porumbului este o
a
condiţie esenţială pentru utilizarea eficientă a trac Şi spusele inginerului, na şi Foit. Aş putea spu
urgentează lucrările la acest obţinerea unor producţii toarelor şi maşinilor prin care coordona activitatea ne că la C.A.P. Foit ter
superioare celor planifica organizarea lucrului în la faţa locului, îşi au a- minăm semănatul în a-
te. Acest fapt a fost de schimburi prelungite la coperire în faptele de ceastă săptămînă. Am a-
obiectiv, dar S. LJ. T. monstrat şi de experienţa pregătirea terenului şi la muncă. în numai două ceastă convingere pentru
C.A.P. Bobilna, care în semănat, în flux conti zile s-au însăfnînţat cu că la executarea unor lu
1977 a realizat producţii nuu. porumb 25 ha. crări agricole — folosind
„trage pe dreapta..." bune la cultura porum — Acum este momentul Facem totul — spunea tractoarele şi maşinile —
bului. decisiv şi noi folosim din Viorel Samoilescu, şeful particip atît eu cît şi in
Dimineaţă, orele 6,45. — muncesc la incinta de Ţinînd seama de facto plin fiecare zi, fiecare oră secţiei de mecanizare — ginerii şefi ai C.A.P.
Maistrul Bela Iştoc face a- expediţie a bauxitei, toar
pelul, asistat de şeful lotu nă beton la bunkerul de
lui aparţinător şantierului primire, sudează armătura
din Deva al T.C.M.M. Bucu la staţia de colţ numărul
reşti, ' tovarăşul Alexandru 1, pregătesc montarea pre
Ţundrea. Ca întotdeauna, fabricatelor la culoarul de
în ultima vreme nici un bandă numărul 1, execută
absent de la’ lucru. La ora ziduri de sprijin la drumul
7 fix munca începe efectiv. de la incinta de expediţie.
— Care este programul La punctul de lucru numit
acestei zile de lucru ? — incinta centrală, zidarii ri
ne adresăm şefului de lot, dică viitorul atelier meca
tovarăşul Alexandru Ţun nic, tencuiesc baia şi la
drea, un om inimos şi pri boratorul, iar fierarii şi
ceput, cu vechi state de ser dulgherii pregătesc cofra-
vicii pe la cele mai grele jele şi armăturile necesare
lucrări pe care T.C.M.M. turnării betoanelor la cu
Bucureşti le-a executat în loarele de rirculaţie a mi
ultimii ani în ţară. nereului de la hala de sfă- Munca de pregătire a terenului şi de însămînţare a porumbului Ia C.A.P. Bobilna se desfăşoară în flux, aşa cum
fotografic,
de
este
fotoreporterul
nostru
executată
— Cei 120 de oameni pe rîmare. se poate loau vedea din această face erbicidarea, urmează apoi loan Lazăr şi Virgil Onoiu. Primul din dreapta terenul, mecani
tar
zatorul
In
care
Boancâ,
care
discuiesc
Nicolao
Bolea,
care-i am — dulgheri, fie GH. 1. NEGREA urma lor Victor Bolea, fratele geamăn al lui Nicolae, Insămînţcază porumbul. Lucrarea este de bună calitate, respectm-
rari, sudori, betonişti, să du-sc strict tehnologia acestei culturi.
pători, pietrari, necalificaţi tCe^-uiare în păţi. S-a)
