Page 48 - Drumul_socialismului_1978_04
P. 48
DRUMUL SOCIALISMULUI NR
Informaţii de perfid Sectorul II presa iniţiativa sectorului IV
Au trecut două luni de producţia de cărbune ex ţionăm mai energic şi mai la cot cu minerii, ne con
SCHIMB DE EXPERIENŢĂ „OGLINDA SATULUI" la lansarea acţiunii de pre tras — releva cu justeţe şi responsabil. sultăm şi rezolvăm împreu Telex
CU TEMA : „DOTAREA să : „Abatajul — locul de amărăciune tovarăşul Ni După un şut rodnic, dis nă toate problemele ce se Curs
niolă
SI FUNCŢIONALITATEA Aşa este intitulată gaze acţiune comună a minerilor colae Gălan, secretarul co cutăm cu mai mulţi mineri ivesc. 12,30 Roma
PUNCTELOR DE ta de perete — organ al şi cadrelor de conducere", mitetului de partid pe sec din seotor. Tema : „Abata Aceleaşi păreri, aceleaşi lia P;
DOCUMENTARE Comitetului comunal de la sectorul IV — cel mai tor. Avem însă posibilităţi jul — locul de acţiune co gînduri de grabnică redre 8 ;
POLITICO-IDEOLOGICĂ“ partid Geoagiu şi al Con mare şi cel mai mecanizat umane, tehnice şi materiale mună a minerilor şi cadre sare a producţiei sectorului 13.20 Muzic
siliului popular comunal. Şi al minei Lupeni — şi re să ieşim din această situa lor de conducere", eficien împărtăşesc şi brigadierii 14,00 Repor
Responsabilii punctelor într-adevăr această gazetă zultatele sînt promiţătoare. ţie, să ajungem cît mai ra ţa acestei acţiuni atunci Dumitru Boboc, Simion Ru- 14.20 Muzic
14,35 Stadia
de documentare politico- nu numai că se vrea, dar Prin mobilizarea fermă a pid la plan, apoi să-l de cînd este bine înţeleasă, or su, Gheorghe Strugaru, Ni 16.25 Clubu
ideologică din cadrul sec şi este realmente — dato tuturor energiilor, printr-o păşim. Şi nu numai posibi ganizată şi condusă. Păre colae Bălan, maistrul elec 17.25 Agcnc
ţiilor şi uzinelor C.S. Hu rită interesului colectivului conlucrare strînsă a mine lităţi şi condiţii, dar şi ho- rile sînt unanime că „azi tromecanic Armând Pirvu- tieă ;
nedoara, secretarii adjuncţi de redacţie şi personal al rilor şi cadrelor tehnice lescu, precum şi alţi mi 17,55 Sâptăi
ternă
cu problemele de propagan tovarăşei Simina Samoiles- din sector, ajutaţi în bună neri cu caro am stat de 18,10 Antol<
dă ai comitetelor de partid, cu, secretar adjunct cu pro măsură de tehnica moder ABATA^m,™ LOCUL DE ACŢJUN® vorbă. tru Ci
responsabilii cu munca po- bleme de propagandă al nă din dotare — trei com COMUNA A MXNBBXLOE — Cadrele tehnice pot să Charh
litico-ideologică din organi comitetului comunal de plexe mecanizate (cunoscu ŞI CADRELOR DE CONDUCERE • ne ajute mai mult în pri 19.30 Teleju
20,00 Telee\
zaţiile U.T.C. şi cu activi partid — o oglindă a sa te temeinic şi exploatate vinţa rezolvării probleme 20.30 Mari
tatea culturală din comite tului, fiind ancorată pu raţional) — de la declanşa lor aprovizionării şi trans ,,lucid
tele de sindicat s-au întru ternic în realităţile comu rea acţiunii pină în prezent rTKX)ernâ.*oroanlAre .rlguroari « ţ>roducile .în*tf4 , j; portului şi ale asigurării Pro du
nit în cadrul unui schimb nei. randamentele au crescut cu pieselor de schimb pentru lor an
de experienţă la clubul „Si- în ediţia din săptămâna peste 2 şi 3 tone pe post, utilaje, unde întâmpinăm 21,45 întilni
umorii
derurgistul" din localitate. trecută au fost publicate iar producţia fizică a intrat Acţiune de presă a ziarului încă destule greutăţi — re 22,15 Teleju
Tema abordată: „Dotarea materiale care, prin conţi într-un vizibil proces de levă şeful de brigadă Ni 22,25 Stelele
şi funcţionalitatea- puncte nutul lor concret, la obiect, redresare. colae Bălan. dansul
lor de documentare politi- înfăţişînd sarcinile ce stau Analizând criteriile aces „Drumul socialismului la I.M. Lupeni — De asemenea — adau
c-o-ideologică. Modalităţi de în faţa cooperatorilor şi tei acţiuni de presă, în pa gă brigadierul Simion Rusu
îmbunătăţire şi diversifica mecanizatorilor, a tuturor ralel cu investigarea pro — inginerii şi maiştrii să KAI
re a activităţii în acest do cetăţenilor, îndemnau la priilor posibilităţi de per târârea fermă a întregului progresul tehnic trebuie să vegheze mai exigent la fo
meniu". muncă, la mobilizarea for fecţionare şi îmbunătăţire colectiv. Dispunem de ca pătrundă mai repede şi mai losirea utilajelor şi la res
Tovarăşii Victor Semeni, ţelor pentru finalizarea o- a activităţii şi cu comensu- dre tehnice bine pregătite masiv în subteran, iar oa pectarea tehnologiilor de BUCURE!
de la secţia a Il-a furnale, biectivelor fixate pentru rarea reală a condiţiilor profesional, competente — menii au datoria, obligaţia lucru din partea fiecărui (lioprogram
Radiojurnal
Traian Dan, de la lamino săptămîna respectivă. Unul concrete de muncă în aba începând de la şeful secto chiar, să-l înţeleagă şi să-l miner. Sigur că asta este presei ; 8,1'
rul de benzi, Ioan Onuţ, de din articole era intitulat: taje, colectivul sectorului rului — ing. Vasile Marta, aplice cu hotărîre şi curaj şi sarcina noastră — a bri cililor ; 9,00
la C.T.C. — laboratoare şi „Largă mobilizare de forţe II a hotărât, într-o unani apoi ing. Aurel Mitri, sub- la locurile lor de muncă". gadierilor — a tuturor ce 9,05 Revist;
10.00 Buleti
fftemus Prip, de la lamino mitate de gânduri şi răs ing. Aurel Trifan, maiştrii — N-aş zice că pină a- lor ce lucrăm în subteran. Şlagăre pc
rul de 650 mm, au prezen pentru grăbirea însămînţă- punderi, să preia iniţiativa principali Ambrozie Ber- cum s-a lucrat slab în sec Buletin de
rilor", iar alături, la rubri
tat informări documentate ca „Sarcinile săptămânii", aplicată la sectorul IV şi ceanu şi Ion Maier, mais torul nostru — este de pă — Este necesar — com tlas cultur;
Ii
premieră
şi material ilustrativ inte să-i confere noi valenţe de trul mecanic Ion Caragea, rere inginerul Aurel Mitri pletează şeful de brigadă Buletin de
resant, convingător, privind erau inserate lucrările pla hărnicie şi realizări. maistrul minier Dănilă Să- de la pregătiri, Gheorghe comoara fa
13.00 De Ia
activitatea care se desfă nificate a fi efectuate în — E drept că de la în lăjan şi alţii — a căror — dar unele condiţii mai Strugaru — să întronăm o f cu ascultăt
şoară la punctele de docu legumicultura, pomicultură, ceputul anului, sectorul prezenţă permanentă în dificile de strat, ca şi anu disciplină riguroasă în fie dian-club ;
mentare polilico-ideologică viticultură, precum şi în ce nostru, cu un efectiv de 300 subteran, alături de mineri, mite carenţe de organizare care abataj, la fiecare nai ; 16,15
ale organizaţiilor de partid priveşte gospodărirea şi în de muncitori, maiştri şi ca şi experienţa lor (mai a muncii şi de disciplină au punct de lucru, să strî'ngem 18.00 Orele
Românii
în
«lin care fac parte. frumuseţarea comunei. La tehnicieni, din care mai bine valorificată), ar putea făcut ca activitatea să nu rîndurile cu toţii şi să ne sonore ; 22
In cadrul dezbaterilor pe colţul satiric „Spinul" era mult de o treime sînt mem da rezultate superioare ce dea rezultatele scontate. facem planul. 22,30 Marat
marginea informărilor pre „înţepată" printr-o carica bri de partid, a acţionat lor de pină acum. Princi Ne vom mobiliza însă mai Aşadar, în unanimitate, 24.00 Buleti
zentate şi a experienţei tură neglijenţa celor care insuficient de insistent şi palul este să strângem mai mult. Avem acum posibili sectorul II preia cu hotărî 6.00 Non st
turn.
proprii au luat cuvîntul un au lucrat la îndiguirea apei de organizat şi, ca urmare, mult rândurile, să ne orga tăţi reale să ieşim din im re şi răspundere muncito
mare număr de participanţi. Geoagiului. am acumulat un minus la nizăm mai temeinic, să ac- pas. Lucrăm cu trei fron rească iniţiativa „Abatajul TIMIŞ O Al
tale în plin, dispunem de — locul de acţiune comu litatea radi
linie de front activă sufi nă a minerilor şi cadrelor ţiţi în cin
PROGRAMUL UNIVERSITĂŢII cientă, stăm bine şi cu lu de conducere". Vom urmări cîntece şi
româneşti
POLITICE Şl DE < crările de pregătiri, aşa că şi aici cum se va acţiona, fcăţilor eoni
Din
limpez
trebuie să ne redresăm. Şi ce rezultate se vor înre dac — reci
CONDUCERE DEVA asta cît mai repede. Toate gistra. muzică ; 19
cadrele tehnice sîntem zil scena lirică
17 APRILIE, ora 17 — anul I. nic în abataje, muncim cot DUMITRU GHEONEA perele „Eli:
Dezbatere la tenia : Conduce de Donizct
rea şi munca colectivă — prin Chenier"
cipiu de bază al întregii acti 19,30-20,00 C
vităţi economico-socialc. Per- Viteze zilnice sporite
focţjonarea activităţii organelor
administrative de stat.
18 APRILIE, ora 18 — anul la îrtsămînţâri
II. Dezbatere la tema : Consti
tuţia — legea fundamentală a
K.S. România. Activitatea des (Urmare din pag. 1) intensificat ritmul de lu DEVA : :
făşurată de organizaţiile de — seriile I-
partid pentru cunoaşterea şi cru la semănat, dacă se gia (Arta) ■
respectarea Constituţiei, a ce Exemplul unităţilor din acţionează cu mai multă Eu, tu şi G
rinţelor legalităţii socialiste. consiliile amintite se cere Al 7-lea eo
19 APRILIE, ora 18 — anul hotărîre pentru organiza gistui) ; J
IV. Dezbatere la tema : Comu a fi urmat şi de către coo (Conslructo
nităţi umane. Naţiunea *— tip perativele agricole din ce rea lucrului în schimburi ŞANI : Pi
superior de comunitate uma lelalte consilii, unde exis prelungite la arături şi la ardelenii C
nă. Socialismul şi naţiunea. Brigada de pregătiri condusă de Nicolae Bălan, din sectorul II al T. M. Lupeni, lu duiala (7 p
Programul P.C.R. despre rolul crează cu o combină de înaintare de marc productivitate. Deşi utilajul se mai defectează — tă posibilităţi să fie mult pregătirea terenului. rele singur
naţiunii în opera contempora în unele zoaie unde cuţitele combinei sint „bătute" de duritatea blocului tectonic — aceas LUPENI:i
nă, despre dialectica naţiona tă destoinică brigadă de mineri obţine constant rezultate bune. iată-1 pc Nicolae Bălan (în buzul" (Cu'
lului şi internaţionalului în re centru), împreună cu doi ortaci din schimbul I, la ieşirea din şut. Par mulţumiţi. în Prinfr-o mai bună organizare a muncii, însurat ţari
laţiile dintre naţiuni. seamnă că au „tăiat" bine, ca de obicei. Foto: VIRGIL ONOIU ţul ibrahin
VULCAN :
ieri am încheiat însămînfarea porumbului si ardeleni*
LONEA:Sa
norul); AN
Propria experienţă ne-a faţă de semănat.. Asigurîn-
r<
•Â' \ dovedit că însămînţarea du-ne front de lucru co ramouche
URICANI: (
îi» [*6 J porumbului pină la sfîrşitul respunzător, am avut po da firul — s
e itîmbric) ;
/-*, v*- i. ■; decadei a doua a luftii a- sibilitatea ca la semănat,
- * V ... . întunecată
prilie (in anul trecut noi care s-a desfăşurat în ritm ORĂŞTIE :
am terminat această lucra alert din zori şi pină seara (Patria) ; I
PE ŞANTIERUL DE LA OHABA - PONOR re la data de 19 aprilie), lîrziu, să realizăm viteze lor (Arta) ;
Tufă de V.
are o influenţă hotărâtoare zilnice de 14—15 ha cu o cultură); IL
(Urmare din pag. t) te. Oamenii săi muncesc bi se poate aprecia că benefi- marea răspundere de a pu- asupra soartei recoltei. Edi maşină, faţă de 10 ha cît filmului de
iar) ; era;
ne, locurile de muncă sînt ciarul conlucrează activ cu ne obiectivul în funcţiune ficator este faptul că am s-a stabilit iniţial. Conco press ; CA.
— Cîte ore se lucrează ? aprovizionate ritmic cu cele constructorii, pătruns de la ultimul termen stabilit. realizat în medie câte 4 720 mitent cu semănatul am mamei (Ca
— Zilnic 10, 11, 12. Or necesare, calitatea lucrări S.U.T. „TRAGE PE DREAPTA..." kg boabe la hectar. De ase administrat şi erbicidul, SIMBRIA:
ganizăm munca şi în două lor este mereu în atenţie, menea, menţionez că pe o respectiv cîte 3,5 kg Arge- de puşcă <
Africa oxp:
schimburi atunci cînd a- cadrele tehnice suprave Cu cîteva luni în urmă (Ioan Trif, buldozerist). parte din suprafaţă am cul zim la ha. Mecanizatorul TELIUC: M
vem de turnat cantităţi mai ghează buna desfăşurare ■ a scriam despre neregulile — Buldozerul meu n-a tivat şi porumb cu o peri Vaier Şchiopu, împreună rul).
mari de betoane. lucrărilor. Dealtfel, trebuie constatate la S.U.T. Teliuc, mişcat din decembrie, anul oadă mai lungă de vegeta cu cooperatorii Ilie Drăgan
— După cîte ştim a înce spus că în ultima vreme se secţie care asigură cu uti trecut. Astăzi l-aş porni ţie, respectiv hibrizi din şi Ionel Barbu au lucrat cu
grupa 400, la care- am ob
put numărătoarea inversă a acordă o atenţie sporită a- laje şi şantierul de la O- dar n-am cîteva şuruburi şi ţinut cîte 12 tone ştiuleţi întreaga răspundere, res
apropierii termenului de cestui obiectiv de investiţii. haba-Ponor. în urma criti o garnitură de carton. (Am pectând întocmai indicaţiile
punere în funcţiune a li Conducerea şantierului şi a cilor am primit asigurări' Vrut să-i dăm coperta de la la hectar. Iată argumente tehnice date şi tehnologia Timpul pi
niei de producţie. lotului au întreprins mă că neajunsurile s-au reme carneţelul nostru, dar era care ne-au convins de ne de lucru stabilită. Ca spe aprilie : Vr
diat. O fi, dar nu sută la
cialist al unităţii am supra
să se râceat
— Iniţial, termenul de suri pentru întărirea forţei sută. Iată realitatea întâlni prea subţire !). Ioan Cior- cesitatea însămînţării în vegheat permanent calita 1 in general
tr-un timp scurt şi de cali
ceri, buldozerist).
de muncă, au adus specia
punere iii exploatare fusese lişti de la şantierele din tă în ziua raidului nostru. tate a întregii suprafeţe tea lucrărilor efectuate în rul schimb
stabilit la 31 martie 1978. Braşov şi Oradea, discipli Sus, în carieră, 3 buldoze — Concasorul meu a stal destinate culturii porumbu câmp, inclusiv la pregătirea cădea aver;
de
Din cauze obiective, orga na şi ordinea au fost pe re de mare capacitate erau defect peste 6 luni. Acum lui. Ca urmare, ieri, 14 a- terenului, unde s-au evi soţite Vintu
trice.
nele superioare au repro- deplin statornicite aici. Se pc butuci. De ce ? merge, dar n-am ce con- prilie a.c., am însămînţat denţiat mecanizatorii Doru derat, cu i>
gramat începerea fluxului disting în mod deosebit — Eu sînt mecanic auto, casa... (Miruţ Muntean, me porumbul pe ultimele hec Cotuţu şi Leon Vlaşiu. porare din
minimal de producţie pen prin munca prestată dul nu mecanic de utilaje gre canic). tare. krn/h. Ten.
cuprinsă,
n
tru 31 mai a.c.. Vom asigu gherul şef de echipă Mihai le. Stau şi mă uit la bul Consecinţele acestor de Concomitent cu semăna şi 9 grade,
ra acest lucru, chiar cu cî- Iacob, fierarul şef de echi dozer. N-am trusă de scu fecţiuni : săpăturile se fac Avînd arată din vreme tul am efectuat şi erbici- 11 şl 10 gri
teva zile mai devreme. greu, cu lopeţâe (excavato întreaga suprafaţă, care a darea culturilor de cereale Pentru 1G
pă Ştefan Ferbert, zidarul le, n-am un şurub, o piuli fost şi fertilizată cu îngră Vreme uşoi
Străbătând şantierul, punc pietrar Gyorgy Emerik, be- ţă. Ne chinuim cum pu rul stă de peste 3 luni), şăminte chimice, am putut păioase. cerul pt-rini
tele sale de lucru,-ne-am tonistul-săpător Ştefan To- tem. (Pavel Radiolă). descopertatul bauxitei mer pregăti grădînăreşte patul mai ser., «al
putut da seamă că anga moioagă, şeful staţiei de — Nu există nici un in ge anevoie, îl face doar be germinativ, lucrare efectua NICOLAE GHEORGHIU de ploaie. munte
La
jamentul şefului de lot are betoane Petre Niculescu, teres faţă de utilaje. Stau neficiarul. Pagubele ? O tă în avans cu cîteva zile inginer şef la C.A.P. Strei bilă, cu ct
defecte, ne uităm la ele, socoteală simplă: un buldo cădea preci
pe deplin acoperire în fap mulţi alţii. nu muncim, nu câştigăm. zer împinge, în medie, 400 mă de lapo
BENEFICIARUL — PREZENTĂ ACTIVĂ Cer cîte un şurub, cîte o metri cubi de pămînt pe Agendă agricolă Vintul va i
ficări
do
piesă de unde pot... (Petru Zi. Cît ar fi împins cele 3 nord-vest.
Bărboni, buldozerist). care stau, de săptămîni şi O C.A.P. Orăştie a terminat • Cooperatorii «lin Lăsări
De la începutul acestei constant bun, s-a ajuns în luni de zile ? semănatul porumbului pe în sînt restănţieri la realizarea
Suni (poate ar fi trebuit unele locuri la straturile — De două zile nu fac Maistrul Gheorghe Ghin- treaga suprafaţă planificată. La planului cu 2 lia «le ceapă. Ar
trebui să-i cam usture pe cei
au
mai din vreme — n.n.) be gata de a fi exploatate. în nimic. Vreau să lucrez dar ţu, care coordonează acti obţinerea acestui succes Gh. care consideră că planul este
contribuit
mecanizatorii
:
neficiarul — C.M. Deva «— ziua raidului nostru însă, în n-avem condiţii. Stăm aici vitatea S.U.T. Ohaba-Ponor, Tat, I. Dănilă, A. Pitorodescu faculiativ !
a preluat un mare volum lungul şi-n latul masivului în vîrful muntelui şi ne ui trebuie să fie mai mult a- şi A. Vasile, precum şi coope • Deşi se ştie bine că cele Rezultatei,
de lucrări aici, mai cu sea „depozit" de minereu, n-am tăm la utilajele pe butuci. jutat, mai cu seamă în ratorii Gh. Udrea şi P. Pono- mai bune rezultate în Ieguml- din 14 apri
a
buldoze
porumbului
ran.
Semănatul
(Ştefan
Ciobeică,
mă la cariera de bauxită, întîlnit specialişti, cadre de rist). ceea ce priveşte asigurarea fost, de asemenea, încheiat la culturâ se obţin prin cultivarea Etr. I : 7.
din răsad, la C.A.P.
legumelor
unde execută descoperta- — De o săptămîna stă cu piese de schimb, cu un ferma de stat din Orăştie a Dobra s-a boiărit ca tomatele 17, 46, 55. 7
rea. Bine înzestrat cu uti conducere, care să suprave strungar şi un sudor. Dar I.A.S. Simeria. şi varza de vară să fie însă- F.xtr. a II
• In aceste zile se întîlneşte
laje de mare randament, gheze şi .să coordoneze buldozerul. Nu avem meca tot atît de adevărat este că o largă mobilizare de forţe la mînţăte direct in ei mp. Să nu 8, 84, 31, 2.’
cooperatorii
dacă
deci
se
mire
nici. Mi se spune să mă
Fond tc
munca beneficiarului se munca oamenilor şi utila descurc. Am nevoie de un are îndatorirea să se aju întreţinerea culturii de salată nu vor obţine rezultatele scon 1 163 662 lei.
de pe cele 3 ha ale C.A.P. Si-
desfăşoară într-un ritm jelor masate aici. în rest sudor. N-avem aşa cevâ. te şi singur. meria. tate ia aceste culturi.