Page 51 - Drumul_socialismului_1978_04
P. 51
Proletari din foate fărlle, unf{î*vă!
ANUL XXX
VIZITA PREŞEDINTELUI PREMIERA MONDIALĂ A
FILMULUI
„AUREL VLAICU"
NIGOLAE CEAUŞESOU răştie şt satul Aurel Vlaicu
oraşele
Deva,
O-
Miine,
vor găzdui un eveniment
cultural de prestigiu in via
ţa judeţului nostru şi a ţă
IN STATELE UNITE ALE AMERICII rii : premiera mondială a
„Aurel
filmului
romanesc
Vlaicu 11 . Premiera va fi ono
rată de prezenţa unor per
sonalităţi
alo
cinematogra
intîlnirea preşedintelui icolae Ceauşescu fiei româneşti, realizatori ai
peliculei : Mircea Drăgan —
regizor, Eugenia Busuiocea-
cu membri ai Comitetului pentru reiaţii nu — scenariu, Gabriel O-
seciuc — interpretul princi
pal (în rolul titular), Ioana
Drăgan, Cornelia Oseciuc şi
internaţionale al Camerei Reprezentanţilor alţi artişti şi cineaşti de
seamă. Premierele au loc la
orele 17,30 (Casa de cultură
Deva), 13,30 (Orăşlie), 19,30
înainte de a părăsi scurte alocuţiuni, rezultate vor exercita o influenţă po (Aurel Vlaicu).
Washingtonul, tovarăşul le vizitei şi ale convorbiri zitivă asupra colaborării
Nicolae Ceauşescu, împreu lor .avute cu preşedintele dintre ţările noastre, atît
nă cu tovarăşa Elena S.U.A., Jimmy Carter. pe. plan bilateral, cît şi in
Ceauşescu, s-a întîlnit cu ,,Doresc — a spus pre ternaţional".
membri ai Comitetului şedintele Nicolae Ceauşescu în continuare a luat cu- I.M. Uricani, atelierul mecanic. Strungarul Ion Csavlovici,
pentru relaţii internaţiona — să exprim bucuria noas vîntul congresmenul Jim evidenţiat în întrecerea socialistă, surprins de aparatul de
le al Camerei Reprezentan tră pentru faptul că, în Wright, liderul majorităţii fotografiat în timpul executării unei piese.
ţilor. timpul vizitei pe care o fa în Camera Reprezentanţi AZI — CONCURSURI
-—La întilnire au participat cem în S.U.A., avem prile lor. El a salutat, în nume AUTO DE ÎNDEMINARE
persoanele oficiale care îl jul să ne întîlnim şi cu le conducerii Congresului în întâmpinarea LA DEVA Şl BRAD
însoţesc pe preşedintele membrii Comitetului pen S.U.A., al celor două parti Din programul de acţiuni
Republicii Socialiste Româ tru relaţii internaţionale, în de care sînt reprezentate sportive în cadrul „Dacia-
nia în vizita sa în S.U.A. cadrul unor schimburi de în cameră, vizita în S.U.A. zilei de 1 Mai dei“, organizate de, A.S.
La sosire, înalţii oaspeţi păreri cu privire la dezvol a preşedintelui Republicii „Cetate 11 Deva, consemnăm
înde-
dc
concursurile
auto
au fost salutaţi cu multă tarea relaţiilor dintre ţările Socialiste România, apreci ULTIMUL BETON LA BOLTA tate —' sublinia recent tova mînare ce se vor desfăşura
căldură de Clement Za- noastre, precum şi asupra ată unanim ca un moment CENTRALEI SUBTERANE DIN răşul loan Dragota, secretarul astăzi, cu începere de la
blocki, preşedintele Comi unor probleme internaţio însemnat în evoluţia as orele 9, la Deva şi Brad.
nale. cendentă a relaţiilor româ- RETEZAT comitetului de partid din sec Participă numeroşi automo-
tetului pentru relaţii Inter no-americane pe toate pla ţie. în aceeaşi perioadă con 1)11 işti amatori din Deva, Si-
naţionale, de numeroşi Doresc în primul rînd să nurile. Evocînd în termeni Ieri dimineaţă, construc sumurile specifice au fast re merla, Orăştie şi Brad.
membri ai Comitetului. salut în mod cordial pe toţi torii viitoarei hidrocentrale duse cu 300 000 metri ^cubi
participanţii la această în- elogioşi principalele mo SIMPOZION
. în sala de şedinţe a Co tîlnire şi să menţionez cu mente ale vieţii şi activită de pe Rîu Mare-Retezat au gaze naturale, cu care se pot
mitetului, Clement Zabloc- multă satisfacţie că rezul ţii preşedintelui Republicii obţinut un nou succes: tur lamina peste 300 tone oţel, DE COMUNICĂRI
ki a prezentat personalita tatele de pînă acum ale vi Socialiste România, con narea ultimului beton, la s-au economisit 20 tone me TEHN1CO-ŞTIINŢIFICE
tea preşedintelui Nicolae zitei sînt deosebit de bu gresmenul Jim Wright a bolta centralei subterane. tal. Realizări de seamă s-au Astăzi, înccpind dc. la ora
Ceauşescu, activitatea şi ne. Am avut convorbiri a- subliniat că, îndeosebi în Finalizarea acestei lucrări obţinut şi pe linia continuei 8, la clubul muncitoresc din
contribuţia sa la dezvolta supra unui cerc larg de perioada de cînd preşedin permite harnicilor construc îmbunătăţiri a calităţii lami Gurabarza arc loc un sim
rea relaţiilor româno-ame- probleme privind atît re tele Nicolae Ceauşescu se tori de la Rîu Mare-Rete natelor, s-au redus şi mai pozion de comunicări teh- :
nico-ştiinţifice
tema
pe
zat să atace noi lucrări la
ricane. El a exprimat satis laţiile bilaterale, cit şi via află 2a cîrma statului, Ro viitoarea centrală subtera mult unele nemulţumiri ale „Tehnici şi tehnologii mo
exploa
domeniul
facţia deosebită a membri ţa internaţională. Astăzi mânia a înregistrat succese nă. beneficiarilor noştri interni şi derne şi în preparării substan
tării
lor Comitetului pentru re am semnat o declaraţie îm- ✓ deosebite în dezvoltarea sa, externi. O contribuţie con ţelor minerale utile 11 . I.ucrâ-
stant bună la obţinerea a-
laţii internaţionale de a a- preună cu preşedintele Car în afirmarea unei persona LA LAMINORUL DE 800 MM cestor succese şi-au adus zi rile simpozionului se vor
vea în mijlocul lor pe pre ter, în care sînt, de fapt, lităţi distincte prin politica — LAMINATE MAI MULTE, şi noapte comuniştii Mihai desfăşura pe două secţiuni
„Exploatări miniere 11 şi
—
şedintele Nicolae Ceauşescu sintetizate concluziile la sa externă activă şi con MAI BUNE Purţuc, Vlad Dragomir, Du „Prepararea minereurilor 11
şi pe tovarăşa Elena care am ajuns în comun. structivă, care i-a adus pre — în primul trimestru a! ci mitru Savinuc, loan Cinda, — şi vor beneficia dc pre
cadre
înal
unor
Ceauşescu. în-că o dată, doresc să ţuire şi respect în întreaga nului, personalul muncitor de Aurel Cenaru, Avram Petruse, zenţa specialitate dLn de cadrul
tă
Mulţumind pentru apre subliniez că sînt pe deplin lume. ia secţia laminorul de 800 Costache Simionescu, Marin Centralei minereurilor Deva
cierile făcute la adresa mulţumit de rezultatele vi Au mai luat cuvîntul un mm, din C.S. Hunedoara, a Burtică, loan Dănilă şi alţii, şi Combinatului minier Va
României şi a politicii sale, zitei, de relaţiile pe care mare număr de membri ai realizat în plus faţă de ce (G. VASILE, ziarist colabora lea Jiului, care vor pre
tovarăşul Nicolae Ceauşescu le-am stabilit cu preşedin rinţele planului, peste 1 600 tor). zenta mai multe comunicări
tematice.
a prezentat, în cadrul unei tele Carter şi care, sper, (Continuare în pag. a 4-a) tone laminate de bună cali
IN V E S T 1 Ţ I I L E .
ZI DE ZI, CEAS DE CEAS- RITMURI ÎNALTE DE LUCRU în termen, economice, de calitate
LA PRE6ÂTIREA TERENULUI Şl SEMĂNATUL PORUMBULUI! Planul fizic la apartamente
ÎN CONSILIUL INTERCOOPERATiST CĂLAN să se realizeze integral în condiţii
SE CER EFORTURI SPORITE ŢÂKANI COOPERATORI ŞI MECANIZATORI !
OAMENI AI MUNCII DE LA SATE !
PENTRU RECUPERAREA RĂMÎNERILOR ÎN URMĂ SPECIALIŞTI DIN AGRICULTURA ! de înaltă caiitate!
În unităţile agricole socia punzătoare se intîlneşte şi la In aceste zile acţionaţi cu toată fermitatea, în mod
liste care aparţin acestui con C.A.P/Sincrai unde, din 135 hotărit şi responsabil, indiferent de starea timpului, Municipiul Deva devine ricel face apelul. Doi mun
citori lipsesc : unul e bol
siliu s-au însămânţat, dintele ha s-au semănat doar 18. pentru folosirea diii plin a tractoarelor şi maşinilor cu fiecare zi mai frumos. nav iar altul e în conce
peste 1 200 ha planificate a Consiliile populare ale co agricole la pregătirea terenului şi efectuarea însămîn- Cine trece şi numai în vi diu. „Aici n-avem proble
fi cultivate cu porumb, circa munelor Bretea Română, Bo ţărilor ! zită prin oraş observă cu me deosebite. Dacă I.R.E.
400 ha. Este foarte puţin. A- şorod şi cel al oraşului Că- , uşurinţă cît de mult se con- Deva dezafectează mai re
ceastă situaţie impune inten lan, precum şi consiliul inter- Asiguraţi prin hărnicie şi pricepere încheierea cît pstruieşte. Se înalţă blocuri pede vechiul post „trafo",
:
sificarea activităţii, atît la mai grabnică şi în condiţii agrotehnice superioare în- zvelte, cu apartamente mo într-o lună blocul 37 e în
pregătirea terenului, cît şi la cooperatist au datoria şi o- sămînţarea culturii porumbului! derne, confortabile. Dar picioare. Mă refer la lucră
semănat. Sînt C.A.P. ca cele bligaţia de a lua măsuri pen întăriţi ordinea şi disciplina, care trebuie să se cum se lucrează ? Cu ce rile de montaj. Eu mai am
din Gînţaga şi Boşorod, care tru folosirea cît mai raţională oglindească într-o atitudine nouă faţă de muncă a tu probleme se confruntă con băieţi în Gojdu, care lu
structorii deveni ? Se în
pînă la 14 aprilie nu însă- a timpului de lucru, a forţei turor celor cc lucrează în agricultură ! cadrează ei cu lucrările în crează la faţada lui „A 3“,
mînţaseră nici măcar un hec de muncă, a tractoarelor şi graficele de execuţie şi în cu 40 de apartamente, şi aş
tar cu porumb. Altele, respec maşinilor pentru recuperarea exigenţele de calitate ? La putea începe la blocul 20,
tiv C.A.P. din Streisîngeorgîu, rămînerilor în urmă şi înche aceste întrebări am căutat de pe strada 23 August,
Strei-Săcel, Nădăştia de Jos ierea cit mai urgentă a se răspuns în raidul întreprins însă nu am documentaţia
şi Nădăştia de Sus, bat pasul mănatului la cultura porum la mai multe puncte de lu pentru devierea vechilor
pe loc. O situaţie necores- bului. cru ale Şantierului 1 din instalaţii şi conducte".
cadrul T.C. Deva. Blocul 15, cu 224 de a-
LA FERMA LA PREGĂTIREA TERENULUI Ora 6,30, la blocul turn partamente, din spatele ma
DIN BRETEA ROMÂNĂ — DOUA SCHIMBURI „D“, de pe strada Lenin. gazinului „Ulpia" se află la
A I.A.S. HAŢEG 100 ,DE HA DE LUCRU Oamenii încep să vină la fundaţie. La ora 7,30 se lu
INSAMÎNŢATE CU PORUMB în scopul creării unui larg lucru. La 6,45 se face ape crează deja în plin. Fierar-
La ferma din Bretea Ro front de lucru pentru semă lul, iar la 7 munca începe betonLştii Gheorghe Marcu,
mână a I.A.S. Haţeg, prin- natul porumbului la ferma în plin. „De fapt se conti Mihai Sneider, Toth Fran-
tr-o bună organizare a mun din Chitid a I.A.S. Haţeg, pe nuă — ne spune macaragiul cisc şi Szasz Janos, din
cii, s-a reuşit să se însămîn- un număr de patru tractoare Petru Popovici, căci lucrăm brigada lui Ion Preg, con
ţeze prima sută de hectare s-a organizat munca în două în 2 sohimburi a cîte 12 sultă cu atenţie planşele.
cu porumb. La semănat, ală schimburi. Mecanizatorii loan ore. Eu ies acum că am „In fiecare dimineaţă, lu
turi de Aurel Pop, munceşte Făniş, llie Mielăuş, Ionel Ma. fost de noapte, dar a venit crul de aici începe — no
şi Szekely Pavel, mecanic la zăre şi Leontin Şerbaa, mun Dalyia Koloman, care mă spune Gheorghe Marcu. Noi
atelierul de întreţinere, iar la cesc în schimbul I, iar Mir schimbă. Treaba merge bi dăm zor cît putem". Mais-
pregătirea terenului se evi cea Grecu, Gheorgho Făniş, ne". E adevărat. Se vede. Raid realizat de
denţiază Viorel Morosău, Va Aurică Toargă şi Ruppa Os- Pe o tarla dc 40 ha, aparţinînd C.A.P. Hărău, mecaniza La blocurile 36 şi 37 din DUMITRU GHEONEA
lentin Borzan şi alţi meca kar, în schimbul II, realizînd torul Constantul Bocşa, execută erbicidare-a culturii griului. zona „Cramei dacilor", tî-
nizatori. lucrări de bună calitate. Foto : VIRG1L ONOIU nărul maistru Vasile Flo- (Continuare în pag. a 2-a)