Page 52 - Drumul_socialismului_1978_04

DRUMUL SOCIALISMULUI NK.

Planul fizic ta apartamente

să se realizeze integral Î7UMINI

8,00Spori
(f (Urmare din pag. î) reflectă tovarăşul Gheorghe 8.15 Tot i
8,05 Şoimi
Călin. 9.15 Film
Irul Viorel Chifor ne spune Am efectuat circuitul in­ pii : <
IA. E]
că toţi oamenii sînt la lu­ vers între orele 16—17. A- 9,45 Pentr
cru şi că, în general, trea­ ceeaşi efervescenţă a mun­ a dăruire muncitorească neave
ba merge bine. De ce „în cii. 10,00Viaţa
general" ? Pentru că docu­ Dacă stai de vorbă cu 11,45 Buciu
Se lucrează bine, cu sîr-
12,30 De si
mentaţia le-a fost dată tîr- guinţă şi la blocurile H1, Vasile Gogoaşă eşti cuce­ salopete şi cizme de cau­ menirea, nu poţi înţelege cu 13.00 Telex
ziu şi n-au avut suficient rit de la primele schimburi ciuc prin noroiul Hunedoa­ adevărat mersul societăţii. 13,05 Albur
timp pentru pregătirea lu­ cu 20 de apartamente, de de cuvinte. Nu e om din rei de odinioară. Am muncit Şi apoi am doi copii. Unul 15.00 Rugbi
Spâni
crării, pentru contractarea pe strada Canpaţi, la „B" mult noi, cei din generaţia la Liceul sportiv din Deva, europ
tuturor materialelor nece­ şi „D“, de pe strada Emi- ofelăria Siemens Martin nr. mea. Tinerelul de azi e ca­ iar cel mai mic în clasa a Il-a) :
sare. Iar proiectantul — nescu, precum şi la obiec­ 2 din C.S.H. care să nu-l racterizat printr-o neasemui­ V-a. Mă ocup de ei şi vreau 15,40 Film
cunoască, dar mai ales oa­
mairiti
I.P.J1. — trimite mereu tivele social-culturale pre­ menii din schimbul ,,B", in tă dragoste de muncă, o ca miine să mă pot bucura soilul
planşe noi cu destule mo­ văzute în planul pe acest mijlocul cărora lucrează de dorinţă nestăvilită de a se de educaţia pe care le-o 10.30 Stelele
an.
dificări. Ultimul set a so­ realiza deplin din punct de dau azi. Şi, de ce n-aş spu­ şi il respectăm in aceeaşi clan su
sit în 29 martie a.c. Concluzionăm- cele con­ 20 de ani ca maşinist şar- vedere profesional, lucru ne, fotbalul, de care se lea­ măsură. Este un om cum 17.30 Fotba’
le — :
S-a făcut ora 8 şi, la blo­ statate la conducerea şan­ jare la blocul 2 cuploare. extrem de important in rea­ gă tinereţea mea. Pasiunea rar se întîlneşte, un exem­ (repri
cul 11, de pe strada Zam- tierului : Omul acesta harnic şi des­ lizarea omului nou. Tinere­ cea mai mare rămine insă plu minunat în tot ceea ce misiiu
firescu, 106 oameni dau — Planul pe acest an este toinic in muncă, îndeplineş­ tul trebuie să iubească via­ mereu munca, singura de­ face. Tirgoi
zor la finisajele interioare, mobilizator — ne spune in­ te unele funcţii in organiza­ ţa, s-o înţeleagă cu întregul altfel care mi-a adus cele O şarjă de 400 de tone 18.20 Inslan
18,40 Micul
la faţadă, la lucrările a- ginerul şef al Şantierului ţia de partid pe schimbul ei cortegiu de bucurii şi mai mari satisfacţii alături se încarcă de obicei cu mici ;
ferente exterioare. Se evi­ nr. 1 Deva, Ioan Pîrvu, dar său şi pe secţie, achitin- necazuri. Eu am furat din de colectivul in care lucrez. două maşini de şarjare in­ 19.00 Telcju
denţiază, îndeosebi, forma­ îl realizăm. Pe primul tri­ du-se cu multă responsabi­ viaţă, dacă pot spune ast­ Dacă ar mai fi ceva de a- tr-o oră. Vasile Gogoaşă o 19,30 Iniţiat
munis
ţiile conduse de : Szabo Io- mestru ne-am făcut pianul litate de sarcinile ce-i revin fel, am furat cite ceva fo­ dăugat, ar fi faptul că anul poate încărca singur intr-o 19.50 Antcn
sif şi Ioan Iengel — la fa­ fizic, predînd 173 de apar­ pe această linie. Pentru ac­ lositor de la oamenii pe acesta oţelăria noastră îm­ oră. A dovedit-o în nenu­ SpecU
judeţu
ţade, Petrică Maria şi Iosif tamente. Avem însă şi pro­ tivitate îndelungată depusă care i-am cunoscut. De la plineşte 20 de ani de acti­ mărate rinduri. Acest lucru 20.50 Film i
Manţ — zugravi, Ioan Mo- bleme, privind, îndeosebi, în cadrul organizaţiei U.T.C., Gheorghe Angheloiu, un vitate. Îmi exprim cu acest se explică prin măiestria al III-
ga — mozaicar, Ioan Mol- neasigurarea la timp a u- pentru rezultatele obţinute, model de maşinist şarjare prilej, bucuria de a fi prin­ sa, prin dragostea cu care studio
dovan — tîmplar şi alţii. nor amplasamente, proiec­ i s-au conferit, cu prilejul pe care il preţuiesc mult, tre primii aici, am pus şi eu îşi iubeşte maşina. Un om 23.00 Telcju
„La sfîrşitul acestei luni — te şi documentaţii din par­ împlinirii a 50 de ani de la maistrul Ştefan Tripşa, care umărul la temelia acestei cu care toţi tovarăşii săi se LUNI,
ne spune maistrul Gheor- tea beneficiarilor de inves­ înfiinţarea U.T.C., ,,Medalia nu mai are nevoie de pre­ secţii. Iar mindria mea cea mindresc, un om simplu de
ghe Călin, acest bloc îşi tiţii, aprovizionarea în can­ jubiliară" şi ,,Diploma de zentare, apoi tovarăşul Vic­ mai mare este că fac parte care te simţi atras. Este 15.30 Matim
15,55
Telex
va primi locatarii". Unul tităţi necorespunzătoare cu onoare" a C.C. al U.T.C., tor Petroesc, secretarul nos­ din acest colectiv care a muncitorul pe care il preţu- 16,00 Emisii
dintre viitorii locatari — panouri — de la I.M.C. De­ iar pentru merite deosebite tru de partid pe secţie, Ioan contribuit în mare parte la ieşti şi mai mult atunci cind gliiaxă
muncitorul Teodor Purda va şi de la S.U.T. Deva —, in activitatea desfăşurată in Achim, un om cu o Îndelun­ obţinerea de către combi­ lucrezi cu el, cind il vezi ypOO Ci ntar-
',20
— a venit împreună cu iar uneori calitatea lor lasă combinat, „Medalia muncii". gată activitate politică şi natul nostru a titlului de sărind da pe maşina de 19.30 1001 d.
cumnatul său Gheorghe de dorit, se mai produc de­ Fotografia lui este prima profesională, de care m-am „Erou al Muncii Socialiste". şarjare şi punind mina pe 20,00 Telcju;
Pan or;
tţ’intaş, miner la Troiţa, fecţiuni la utilaje, apoi a- la panoul de onoare, supli­ simţit totdeauna atras. Văd Întrebat fiind ce părere o lopată, cot la cot cu oţe- 20.30 Romai
să-şi presteze orele de vem şi problemele noastre : ment al gazetei de perete că mă întrebaţi sincer ce are despre tovarăşul Vasile larii, sau in şedinţe, cind ia milia
muncă prevăzute pentru de organizare a muncii, de a secţiei, sub semnul exem­ pasiuni am in aiara servi­ Gogoaşă, secretarul organi­ cuvintul, vorbind totdeauna dul 9
primirea apartamentului. E disciplină, de ritm de lucru, plului de om muncitor şi ciului. Ei bine, la fel de sin­ zaţiei U.T.C. din schimbul deschis, dind sfaturi în stin­ 2t,2fl Mai ai
22.00 Cadrai
bine că viitorii locatari vin de calitate. Sîntem con­ tovarăş deosebit de preţuit. cer vă spun : literatura, in „6", Dumitru Făiniş ne-a gă şi in dreapta, făcind me­ 22.20 Telcju
să ne ajute şi avem de lu­ ştienţi de ele şi ne stră­ — Ca să fiu sincer — general şi literatura politi­ răspuns : reu dovada unei înalte dă­
cru pentru ei, dar Consiliul duim să le înlăturăm. Vrem mărturiseşte Vasiie Gogoaşă că, in special. Consider că — Părerea mea poate li ruiri muncitoreşti.
popular municipal Deva ar să facetm case frumoase şi — pe vremea mea tineretul fără o cunoaştere temeinică a oricărui membru din or­ ICAl
trebui să organizeze mai trainice, să lucrăm mai re­ nu avea condiţiile vieţii de a problemelor actuale con­ ganizaţie. II cunoaştem la GHEORGHE NISTOR
bine această activitate" — pede şj mai bine. azi. Umbla n in pufoici, în temporane care frămîntâ o- fel de bine cu toţii, il iubim oţelar
bucureş
diojurnal ;
PROGRAMUL UNIVERSITĂŢII POLITICE SI DE CONDUCERE DEVA ra Radio-T
comandăm
Sînteţî pregătiţi să interveniţi in Ilustrate m
17 APRILIE, ora 17 — anul I. II. Dezbatere la tema : Consti­ nităţi umane. Naţiunea — tip illoprogram
Dezbatere la tema : Conduce­ tuţia — legea fundamentală a superior de comunitate uma­ Antologic 1
rea şi munca colectivă — prin­ It.S. România. Activitatea des­ nă. Socialismul şi naţiunea. brumelor şi îngheţurilor tîrzii? apăr şi te i
cipiu de bază al întregii acti­ făşurată de organizaţiile de Programul p.c.R. despre rolul 10,45 Publii
vităţi cconomico-socialc. Per­ partid pentru cunoaşterea şi naţiunii în opera contempora­ diomagazir.,
respectarea Constituţii'' ce­ Pentru combaterea brume­ de elemente. Cel mai simplu uscate, talaj, aşchii, gunoi de Noi inregis’
fecţionarea activităţii organelor rinţelor legalităţii se nă, despre dialectica naţiona- lor şi îngheţurilor tîrzii exis­ este să se citească tempe­ grajd, fin alterat, buruieni şi populară ;
administrative de stat. 19 APRILIE, ora 18 — anul lu'ui şi internaţionalului in re­ tă numeroase mijloace şi ratura la suprafaţa solului, frunze, care se aşează în pentru toţi
18 APRILIE, ora 18 — anul IV. Dezbatere la tema : Comu­ laţiile dintre naţiuni. metode. Avînd însă în vede­ la ora 20. Dacă aceasta este straturi succesive şi se acope­ nai ; 13,15
muzică foii
re că majoritatea unităţilor sub 10 grade C şi bate un ră cu pămint bătătorit. Pen­ veselă. Con
şi cultivatorilor nu dispun de vînt de peste 4 m/sec., iar tru aerisire pe verticală şi o- crofonului :
mijloace şi materiale specia­ cerul este senin, se dă o pri­ rizontală se folosesc pari de 14,20 Portrc
Marius Ţel
le, aducem în atenţie numai mă avertizare. Apoi, citirile lemn. preţi tndră-
pe cele care stau la înde- la termometru se fac din oră Avînd în vedere că fructe­ popular : I\
mîna tuturor pomicultorilor. în oră. Cînd temperatura a le constituie pe lîngă o im­ Nicolae Sa'
vcrtis-club
Mijlocul cel mai simplu ca­ coborît sub 5 grade C, citi­ portantă sursă de venituri şi muzică ; 18
re poate produce o ridicare rile se fac din sfert în sfert un aliment indispensabil în alternanţă :
a temperaturii aerului cu de oră. in cazul cînd tem­ hrana oamenilor este nece­ nai ; 20,15 i
ne ; 22,00 R
2—-3 grade C este fumigaţia. peratura a scăzut la plus sar ca toţi cultivatorii de Panoramic
Cu ajutorul fumigaţiei se asi­ 1,5—2 grade C, se aprind pomi să ia cele mai potrivite Estrada du
gură perdele de fum pro­ grămezile fumigene. măsuri de combatere a bru­ Buletin dc
Nou stop i
tectoare. Fumigaţia se de­ Combaterea se poate face melor şi îngheţurilor tîrzii. Pe
clanşează cînd temperatura prin următoarele mijloace : lîngă avertizările făcute prin
Ia suprafaţa solului a scă­ arderea în vase metalice a intermediul staţiilor de radio S
zut la plus 2 grade C. De unor amestecuri formate din şi televiziune, pe plan local «IN
obicei, această scădere are 4 părţi turbă şi o parte se asigură avertizarea de că­
loc dimineaţa, în jurul orei smoală, sau 4 părţi rumeguş tre staţiile meteorologice prin deva : :
4, cînd răcirea este de or­ de lemn şi o parte de smoa­ consiliile populare munici­ — seriile I
gia (Arta) .
din local şi nu produsă de lă ; amenajarea de 80—100 pale, orăşeneşti şi comunale. Eu, tu şi O
curenţii de aer polar. grămezi la hectar aşezate în Al şaplele:
Pentru a se efectua com­ partea unde bate vîntul do­ Ing. N. CÎNDEA derurgistui)
Imaginea aceasta de pe strada E. Gojdu din Deva, lingă, blo­
FOTOCRITICĂ baterea numai atunci cînd minant sau pe locurile libe­ Direcţia generală ta) ; Mar
cul K 3 nu a fost luată după inundaţiile Mureşului, ci zilele (Conslructo'
acestea după o ploaie modestă. Băltoaca ce face trotuarul impracticabil pentru pietoni se ea este oportună, trebuie re din livezi a unor grămezi pentru agricultură ŞANI : Pr
ardelenii
(T
află între două guri dc canal...înfundate. Foto : VIRGIL ONOIU luate în considerare o serie fumigene constituite din paie şi industrie alimentară
cluiala (7 î
rele singuri
-»» LUPENI : /
buzul“ (Ci
ţ Evenimentul politic care şi colaborare între naţiuni, schimb de opinii cu privire dezvoltarea relaţiilor dintre cătorul -Fa
i a polarizat săptămîna ce rezultă cum nu se • poate la căile de soluţionare a ele pe baza Declaraţiei Co­ riful“ (Mu
•> s-a încheiat şi a suscitat şi mai pregnant şi din cuvîn- Ci’OBica evenimentelor săptâmînii conflictului din Orientul Mij­ mune semnate la Washing­ CAN : P
şi
ardelenii
ţ suscită un imens interes pe tul rostit de preşedintele lociu, relevîndu-se necesita­ ton, la 5 decembrie 1973, şi LONEA:Sa
ţ plan naţional şi internaţio- Jimmy Carter cu prilejul pri- tea de a se depune eforturi a Declaraţiei Comune cu nerul) ; PI
/ nai îl constituie vizita de mirii tovarăşului Nicolae pentru a se ajunge la o pa­ privire la cooperarea eco­ cături sub
(Muncitores
> stat a preşedintelui NICOLAE Ceauşescu la Casa Albă : ce trainică în această regiu­ nomică, industrială şi tehni­ Scaramouch
1 CEAUŞESCU şi a tovarăşei „...Poporul Statelor Unite In ajutorul lectorilor, ne. Convorbirile dintre pre­ că dintre R.S.R. şi S.U.A,, URICANI :
1 ELENA CEAUŞESCU în Sta- este onorat să aibă ca oas­ şedinţii Nicolae Ceauşescu din aceeaşi dată, de a con­ iembrie) ; ’
întunecată
1 tele Unite ale Americii, la pete al nostru un mare con­ şi Jimmy Carter au subliniat tinua intUnirite la nivelul GURABARi
! invitaţia preşedintelui JIMMY preşedintele Ceauşescu. Este propag în acelaşi timp necesitatea cel mai înalt, de a întări pezilor (M M;
ducător al unei mari ţări —
TIE :
dezvoltării
CARTER şi a doamnei RO-
în
şi a face ireversibil procesul
continuare
(Patria) ; I
SALYNN CARTER. Desfăşu­ de mare folos pentru mine, *«• » a relaţiilor de coexistenţă destinderii în Europa şi în lor (Arta) ;
rată sub semnul stimei şi ca preşedinte, să am prile­ paşnica între ţări cu siste­ întreaga lume ; de a extin­ Tufă dc V
II.
cordialităţii, al dorinţei co­ jul de a mă consulta cu un me sociale diferite, de întă­ de şi adinei, atît pe cana­ cultură); dc
filmului
mune a popoarelor român conducător naţional şi in­ rire a păcii, colaborării şi lele diplomatice cît şi prin iar) ; URA;
j şi american de a strînge tot ternaţional de lalid oaspe­ securităţii, pentru progresul întîlniri la toate nivelurile, press ; CA
mamei
(Ca
S mgi mult legăturile şi a în- telui nostru, preşedintele dintele Jimmy Carter şi nal al Conferinţei de la Hel­ şi prosperitatea tuturor po­ consultaţiile, contactele şi Cinci detee
j ţări cooperarea, spre binele Nicolae Ceauşescu. Influen­ doamna Rasalynn Carter, au sinki. poarelor. „Convorbirile cu schimburile care au devenit nopţii (ll Ii
I reciproc, pentru cauza păcii, ţa sa pe arena internaţio- evidenţiat interesul cu care în abordarea problemelor preşedintele Jimmy Carter — element important şi dura­ Valea praf
(Mureşul) ;
J securităţii şi prosperităţii ţy. najă, cg |i<ier al României, cercurile politice, economice internaţionale actuale, dis­ a apreciat tovarăşul Nicolae bil al cooperării lor. express (Li
1 turor naţiufslor, vizita se în- este excepţionala^. şi opinia publică americană cuţiile dintre şeful statului Ceauşescu — vor pune în In cursul săptămînii tre­ Minie rece
i scrie în politica consecven- Convorbirile oficiale din­ urmăresc, vizita în S.U.A. român şi preşedintele S.U.A. continuare bazele unei co­ cute, presa centrală a dat LARI: Mer
7 tă a României de dezvol- tre t o v a r ă ş u l Nicolae a ţ o v a r ă S'u j y. i N icglge s-au cameş-ntraţ îndeosebi laborări in interesul comun publicităţii interviurile acor­ (Muucitorc!
V tare a relaţiilor de colabo- Ceauşescu şi preşedintele, Ceauşescu, văzînd în aces­ asupra căilor de soluţiona­ ai popoarelor noastre pen­ date de preşedintele Româ­
l rare cu statele de pe toate Jimmy Carter, 5Qjlifni?urH§ ta o nouă contribuţie la re pe cale politică a pro­ tru o lume mai dreaptă şi niei, tovarăşul Nicolae
#
I coaUnenţeje, fără deosebire d-ş ftP.iru* •J3ţ^j' cls preşedin­ dezvoltarea legăturilor de blemelor complexe cu care mai bună*, in care fiecare Ceauşescu, unor ziare şi V
le
1 orînduire socială. tele României cu ministrul prietenie dintre cele două se confruntă în prezent o- popor să-şi poată consacra posturi de televiziune ame­
V Aprecierile ^ŞQS^hîia de de finanţe al S.U.A., minis­ ţări, şi popoare, la impulsio­ menirea. S-au relevat cu a- forţele fericirii, bunăstării şi ricane, precum şi unor ziare Tbr»
i cdrfi se bucură pe plan in- trul ad.-i.nterim al comerţu­ narea raporturilor de cola­ cest prilej interesul şi preo­ libertăţii". israeliene, documente de o ua u
me în k
} ternaţibnal politica partida- lui S.U.A., ministrul agricul­ borare r o mâ no - arner iodne cuparea ambelor ţări, con- Declaraţia Comună a pre­ exgepţională însemnătate cerul schir
j lui şi statului nostru, acti- turii, cu primarul capitalei, pe multiple planuri, atît bi­ iri-buţia pe care ele şi-o pot şedintelui Republicii Socia­ pentru cunoaşterea veridică dea averse
î vitatca neobosită desWrşUra- s.u.a. si cu wui membrii si aduce la soluţionarea, pe liste România, Nicolae de către opinia publică in­ ie. Vîntul v;
î tă de secretarul general al senatului, toasturile rostite lateral, cit şi în domeniul calea tratativelor, a diferen­ Ceauşescu şi a preşedintelui ternaţională a poziţiei ţării din sud-est
j Partidului Ca&iUnist Român, de către cei doi şefi de vieţii internaţionale, în fo­ delor şi a conflictelor care S.U.A., Jimmy Carter, ca re­ noastre în cele mai com­ Temperat
I rolul prestigios al preşedin- state îa dineul oferit în o- losul păcii şi progresului în creează surse de încordare zultat al convorbirilor avute, plexe probleme ale contem­ să, noapte
| teîui' ftîcolae Ceauşescu în noarea preşedintelui Nicolae lume, dorinţa de a se în­ şi nelinişte în lume. In a- reafirmă angajamentul ce­ poraneităţii. grade, iar
18 grade.
» crearea unui climat de pace Ceauşescu şi a tovarăşei E- făptui prevederile Actului fi­ cest cadru s-a efectuat un lor două ţări de o continua V. PÂTANV. PÂŢAN ^ Dimineaţi
|^în lume, de bună înţelegere ena Ceauşescu de preşe-