Page 53 - Drumul_socialismului_1978_04
P. 53
• DUMINICĂ, 16 APRILIE 1978 P:i* 3
A 225-A PREMIERĂ A TEATRULUI DE STAT „VALEA JIULUI' \ DAR CU STUPUL
^ CE AVEŢI DE GIMD ?
Lumea ca spectacol sau ) Un stilp de iluminat,
AP&IUE ^ destul de decorativ, destul
feru toţi ; 1 de incomod ca amplasa-
) ment, este sortit mereu
ci'; Ai ) (s-a mai scris aici despre
pentru co- „O anecdotă provincială
a din insu- >. asta), să stea in calea
8 ; ^ maşinilor pe îngustele căi
Inul dum-
A treia versiune de spec că pledoaria pentru o co fă, de-a dreptul, tensiunea I de acces in Aleea Patriei
ii ; tacol cu „20 minute cu în municare reală dintre oa dramatică pe care o dă A- V din Deva. Lovit joi din
uz ic ii ; gerul", a dramaturgului so meni îşi pierde din intensi lexandru Anghelescu (Ho- y nou de vreun şofer mai
Uit rici ;
vietic Alexandr Vampihv tate. E doar lipsită de ac mutov), o excelentă mască, ■ neatent sau mai grăbit,
linicai ; (după Teatrul ,,Bulandra“ şi cent in exterior. Umbra fan spontană şi imprevizibilă. ' stîlpul a semănat pe: jos
jmânia — cel din Oradea), aceea a tomatică a omului alune- Mihai Clita (Anciunghin), ( frumosul şi utilul abajur,
Campionatul i in ţăndări destul de ame-
repriza a Teatrului de stat „Valea Jiu cind printre „informaţii şi a- deşi creează un tip brutal,
lui", se distinge, printr-o necdote" ca printr-o lume descompus psihic, ştie să ninţătoare pentru cauciu-
: „Linia scriitură regizorală persona fără timp şi memorie, cu o- pătrundă in ascunzişurile su ţ curile altora. împreună cu
iedin“. Epi- ( abajurul, de data aceasta
lă atit in modul cum sint chii adinciţi in sine, cu ri- fleteşti ale personajelor; tot
ecului ?1 tensionate relaţiile, cit şi in sul mort pe buze, fără să deauna comic şi imprevizi s-a făcut ţăndări şi gea
deschiderile simbolice care vadă şi fără să audă, fă- mul „stopului" maşinii ca
5. TîrgovLş- bil. Un joc concentrat, in re l-a lovit. Cine se simte
,o Bucureşti se conferă unor aşa-zise cind apel la mulţimea din teligent, inventind un nou \
l-a). Trans- confruntări cheie. După jur cu acel ,,Oameni buni I deznodămînt, este şi cola cu... musca pe căciulă, ar
ectă de la „Vara trecută la Ciulimsk" Ajutaji-ne ! Un caz extrem ! borarea lui Virgil Flonda trebui să treacă pe la
(piesă cu un tundal de am Sintem in impas I", depăşeş (Ugarov), alături de Mihai I.R.E. Deva să plătească
bianţă psihologică provin costul abajurului. Pe de
i pentru cei te, în semnificaţie, o dra Clita, imprimînd vervă şi
cială — de iapt întreaga mă, fie şi de proporţia „mai altă parte şi I.R.E. ar tre
operă a dramaturgului sub provincială". Pe un fond ritm spectacolului cum de bui să ia stilpul din ca
i fapte co- liniază predilecţia sa pentru absolut realist sint grefate mult n-am văzut la teatrul lea maşinilor... (N. Stan-
apartine — viaţa unor oraşe şi tirguri valenţe metaforice care nu din Petroşani. O contribuţie Antrenorul emerit Bcla Karolyi şi maestrul colegial Gc- ciu).
de excepţie (joc montat şi
irezentat de anonime — prezentată pu pot scăpa unui ochi atent. za Pojar — la o ultimă verificare a aparaturii, înaintea star
zasna ; cu participare interioară) tului activităţii de gimnastică de performantă la Deva. CĂRĂMIDĂ ÎN...
*■: „Kicliard blicului nostru de Teatrul Din păcate numai atit. In aduc, de asemenea, Mircea CULTURĂ ASCUNSĂ
Producţie a din Piatra Neamţ), „O a- decorul de rafinate etecte Pânişoarâ, Rosmarin Delica, A ÎNCEPUT ACTIVITATEA
engleze ; necdotă provincială" — no (de serviciu !), dar mai a- Ştelania Donca şi mai ales
Cine vede cultura de
ţiunea de „mediu mai pro les creator şi dramatic im Marilena Cătălin (Faina), cereale păioase de toam
1PIULIE vincial", capătă in această plicat in substanţa textului, care a făcut dovada talen Crntrului elimpic de gimnastică Deva nă situată in apropierea
ultimă versiune scenică cla prin care Radu Corciova
vacanţi ; ritate şi pro/unzime şi, mai demonstrează că e un artist tului său de compoziţie (pu Sub îndrumarea şi cu deose Gabi Gheorghiu şi Marilena adăposturilor de animale
ritatea personajului) nu fără
campionatele
Vlădărău,
peniru
i limba ma- ales, un anume interes, a- de concepţie, cu fantezie şi trimiteri la adresa exactă. bita grijă a organelor judeţene mondiale, Viorica Noja şi: Vio din satul Chimindia işi
pune întrebarea r ce-o li
şi municipale de partid şi de
supra condiţiei umane con idei, spectacolul se prezin „O anecdotă provincială* stat, prin preocuparea Consi rica Guito — pentru olimpiade. căutind cuptorul de cără
tomâni " ; temporane. Printr-o pătrun tă interesant şi coerent con liului judeţean pentru educaţie Aceste gimnaste vor concura
d ; (generic la „20 minute cu fizică şi sport, cu sprijinul fo in- viitor- sub culorile hunedo- midă arsă in mijlocul tar-,
dere lucidă in lumea fră- struit, este expresiv şi uni îngerul"), a 225-a piesă rurilor sportive republicane, ia rene, ca reprezentante ale lalei respective ? Metoda
mintată de structuri umane tar stilistic, relatează fapte jucată pe scena petroşe- Deva şi-a început: activitatea centrului de gimnastică Deva. de a însăminţa plante de
leton : „Fa- tulburi, arţăgoase, egoiste le din exterior, cu sobrie Centrul olimpic de gimnastică. In perspectivă, lărgirea activi
jser“. Episo- neană, este un spectacol In săptămina ce se încheie as tăţii în vederea constituirii a- * nutreţ in cultură ascunsă
şi nesigura, incercind des tate, fără să le fragmenteze împlinit artistic, mai aproa tăzi, soţii Marta şi Bela Karo ici a unui puternic centru de
cifrarea unor semnificaţii cronologic. lyi, antrenorii care la Mont- gimnastică va fi asigurată prin
o întrebare?; pe de intenţiile regizorului, masiva selecţie ce va începe fii?V- •'
ro
gimnastica
mdial ; moderne, regizorul Mihai Rigoarea cu care Mihai şi ca tensiune şi ca siil, real au ridicat cele mai înalte mîine în căminele şi grădini *
pe
mânească
Lungeanu, oscilează in, ridi Lungeanu aşează confruntări cum de mult n-am intilnit culmi ale gloriei sportive, au ţele Devei, urmînd ca în săp-
la
următoare,
carea in ceea ce pare la şi relaţii in spaţiul scenic, pe scenele noastre. Atenţia devenit cetăţeni ai Devei. Ii tămînile anului şcolar, pînă selecţia s
finele
la
Deva
coregraful.
prima vedere a fi nişte re adică slăpinireo detaliilor cu care este urmărită. de însoţeşte Pojar. Noul centru de pentru centrul de gimnastică y, este cunoscută, dar prac-
Geza
feriri la evenimentele inter psihologice, vigoare şi echi spectatori mă face să cred gimnastică funcţionează in ca Deva să, cuprindă toate locali ( tica de a „produce" cără-
naţionale, enumerind, intr-un libru in nararea anecdoti că nu mă inşel in această drul’ liceului nr. 5, avind baza. tăţile judeţului. 1 midă in acest. sistem este
Deocamdată — bun sosit la.
prolog greoi şi neavenit, sportivă la sala de sport a li y un secret numai aici ştiut.
I : 7,00 Ra- cului, a invenţiei realiste fac apreciere.. ceului industrial de construc Deva profesorilor Marta şi Be i Deoarece alectează recol-
Avanpremic- titluri şi informaţii. Ceea ce din spectacol o stare psiho ţii, oomplet reorganizată pentru Ia Karolyi şi mult succes în
7,45 Vă re- logică specială. E excelen- DUMITRU DEM lONAŞCU gimnastică. Se află momentan ridicarea centrului pînă la cui J ta, trebuie să, se- renunţe
tru azi ; 8,00 nu înseamnă citaşi de puţin mile... Montreal ’76. \ la această metodă, care
ale ; 8,30 Ra In pregătire 5 sportive din io 4 nu aduce decit pagubă u-
satelor ; 10,00 tul naţional — Emilia Eberle, NICOLAE STANCIU
1 ; 10,10 Te | nităţii. (T. Nicolaescu).
i patria mea;
c ; 11,00 Ra- y LUCRU NETERMINAT
~racilor ; 11,30
i de muzică Cum a fost „Alain Delon“
!,00 De toate ) La intrarea in comuna
1.00 Radiojur- y Veţel, pe o distanţă de
imna albă —
13,30 Unda / 300 de pietri, s-au făcut
vestiţi ai mi-, făcut fărîmiţe, apoi i tăierile la pomii de pe lîn-
una Caragiu ; y gă şoşeaua naţională. Lu-
e portativ —
; 14,40 Intcr- i cru bun, spunem noi, dar
ai cinlecului y ramurile tăiate au fost
ia Apostol şi reîntrupat şi vîndut de ocazie ! uitate sub pomi de mai
; 15,00 Di-
G,00 Sport şi 1 bine de 2 săptămini. Pină
Sonorităţi, in y cind oare ? (Ţ. Miron).
9.00 Radiojur- intr-o bună zi — numai de Alain Delon „Place" se arăta muritorilor de rind
s pe meridia- bună n-a fost pină la urmă — i-a răspuns tot in vis Su- (de rind la serviciu la poar y TELEGRAMA
ojumal ; 22,10
ortiv ; 22,30 — pe poarta Întreprinderii sana. „Şi ştii tu, Susană, tă) decit cu partea ei vă y .
licală ; 24,00 „Vidra" din Orăştie, a dat cum poţi să-l aduci bucă- zută. In partea nevăzută, 4 In urma apariţiei in zia-
ri ; 0,05—5,00 să iasă un om cu o căciu ţele-bucăţele pe Alain De intr-un buzunar mai larg, ) rul nostru nr. 6302, din 7
sical nocturn.
lă brumărie. lon la tine acasă şi apoi „made producător sacoşă"; y februarie 1978, a notei in-
— Ah, tovarăşu' — i-a să-l faci la loc ?“. Cind să-i pe care Susana H ţinea tot y titulate „Telegrama", Di-
zis omul de la poartă — spună Susana că-n viaţa ei timpul către ea, se aliau in / recţia judeţeană de poştă
unde duci musca aceea ? nu l-a văzut pe Alain Delon fiecare zi bucăţi de Alain y, şi telecomunicaţii a inlre-
— Ce muscă ? — s-a mi decit pe pelicula de celu Delon „made Vidra", nu y prins cercetări din care
eul de hîrtie rat Remus Olar, căci de el loid, proiectat pe pinza e- născut şi crescut pe malu i rezultă că nu se poate
(Patria) ; Ur- Scenă din spectacol. cranului de la cinema, pi t constata veridicitatea fap-
[UNEDOARA : era vorba. rile Senei. Şi azi aşa, şi
bu (Flacăra) ; — Cum ce muscă ? Aia sica cea malefică s-a fă miine aşa şi... de 17 ori y telor relatate. Nota, sem-
continent *Si- de pe căciula dumitale I cut nevăzută, iar Susana s-a Alain Delon cel „made Vi 4 nată de colaboratorul nos-
Patima trezit din acel vis. iără noi- dra Orăştie" a fost fărimi- ) tru, Dan D. lonescu, a
singur, de CONSEMNĂRI Cind şi-a luat Remus că
) ; PETRO- Scrisori deschise (III) ciula de pe cap, o muscă ţat, dezmembrat, degulerat y avut la bază atirmaţii in-
;tul, aurul şi de parte femeiască i-a zbu- - şi dus de Susana la ate l suficient verificate, care
irea) ; Făgă- lierul meşterului blănar Emi- 1 au condus la interpreta-
embrie) ; Ma- Un bun prieten, fost pacient de-a! dv., m-a rugat, sti rat de pe căciulă pe gule y rea eronată a faptelor.
0 (Republica); rul nou-nouţ, din blană ve lian Bota din Deva, buca
iunea „Auto- mate tovarăşe doctor, să vă mulţumesc in numele lui pen lur înnobilată. F O I L E T O N tă cu bucată. Meşterul,, ca y Facem această precizare
ural) ; Jude- tru modul în care aţi stat alături de dlnsul cind s-a aflat re lucra cind legal, cind „cu ţ in spiritul adevărului şi
trd, zis „Şe- la necaz. M-a rugat să vă scriu cu căldură, aşa cum, cu — Ptiu, bat-o s-o bată. V echităţii pentru care mili-
itoresc); VUL- S-a luat după mine din sec- ■ talpa pre lege călcînd", în
tetui, aurul căldură, şi dv. i-afi suris cind a revenit de dincolo, ştiţi dv. de găduia (aşa, ca un act de y tează ziarul nostru.
(Muncitoresc) ; unde. In clipa in care a deschis ochii, primul detaliu prin fie. Pfu, pfu, du-le muscă in filantropie... plătită cu pre
aţi oraşul (Mi- care a luat din nou contact cu realitatea a fost zimbetul treaba ta I Musca s-a mai \ CU CENTRALA...
RILA: Impuş- codit preţ de o secundă, a- mă. „Ce o fi. vrind să spu ţul cu care se plăteşte şi
:iar de lună dv. Acesta i-a genera), şi primul sentiment: cel că nu este nă pisica ?, pentru că orice tăcerea), ca în atelierul lui j E CEVA !
; ANINOASA: singur. E intr-adevăr mult, e foarte mult să reuşeşti, aşa poi văzîndu-se demascată, vis are o tălmăcire" — îşi
(Mimcitoresc); cum aţi reuşit dv„ să-i transmiteţi unui om aflat in pragul pentru intenţiile sale de tre muncea Susana mintea. N-a autorizat să se repersoni-
hirurgii (7 No- cere frauduloasă a porţii fice rind pe rind toţi „alain- l Serviciile funcţionale ale
tAD : Poruncă acela terifiant sentimentul că nu e singur, traductibil prin întreprinderii, şi-a luat zbo trebuit să şi-o muncească delonii" scoşi pe poarta ? Grupului de şantiere hi-
teaua roşie) ; cuvintele „nu te teme, sint cu tine, n-am să te las". Tre prea mult. Pe Alain Delon „Vidrei" ca urmare a in
1 : Vremea ză- buie să ştiţi că prietenul acesta al meu a trecut prin mul rul înapoi. y drotehnice Riu Mare-Rete-
erul) ; ORĂŞ- — Tovarăşu' — a conchis cel în came şi oase nu-l spiraţiei dintr-un vis cu o y zat au zilnic un mare nu-
Ic, poliţistul te la viaţa lui şi a cunoscut toată gama ipostazelor liinţei văzuse niciodată, dar la co pisică neagră. Vreo patru I măr de convorbiri telelo-
pirea fecioare- umane, de la abjecţie la sublim. Aşadar, nu e omul care omul de la poartă — nu-mi joacele din blană ce poartă „alaindeloni" astfel asam
ÎEOAGIU-BAI: să se emoţioneze din te miri ce. Şi totuşi, conduita dv., scapă i mie nici musca ne numele frumosului star de blaţi, au fost vinduţi de i nice în aproape toată ţa-
îeţia (Casa de tovarăşe doctor, l-a emoţionat, printre altele, şi pentru că observată cind trece pra / ra. Nu mai e cazul, cre-
FEG: Din lumga cinema, lucra mai demult. ocazie. Ceilalţi au iost re y dem, să amintim impor
iltădată (Popu- e aceeaşi faţă de toţi pacienţii. Q mină, aşezată pe o gul Întreprinderii I Ca să- vezi :■ cine a zis că cuperaţi de organele de tanţa acestui mare obiec
: : Africa ex- frunte, un suris, o glumă, dar- mai ales punctualitatea, e- Şi Remus Olar s-a strecu visul e realitatea In afara stat. Cind „s-au prins" cum
,AN ; Surisul tiv. energetic şi, ca urma
t de cultură) ; xactitatea, competenţa dv., le transmitea tuturor deopo rat pe poartă uşurat de timpului şi spaţiului, n-a zis părătorii de chilipir că n-a re, necesitatea de a lua
vi la miezul trivă. nu sentiment tonic de securitate. Din toate cite mi „povara" muştei de parte rău. Şi Susana a început veau autograf pe „alainde-
ue) ; SIMBRIA: le-a spus prietenul meu, deduc că sinteţi un excelent pro femeiască, dar cu un guler să se gîndească la spaţiu, lonii" lor, era tirziu. Poves y legătura rapid cu colabo-
U' de puşcă fesionist, dublat de un om de mare omenie. Presupun că ' ratorii din ţară. Un lucru
IL'IA : Africa nou şi o căciulă nouă. ŞT pentru că timp avea. tea cu Alain Delon făcut ne deranjează pe noi con-
nina): TELIUC: Împărtăşiţi încă opinia lui Petronius, după care „medicul azi aşa, Şi miine tot aşa... Tot la poarta Întreprinde fărimiţe■, reîntrupat şi vîn
Minerul) ; GHE- este un mîngîietor al sufletului". Opinie pe care unii — pină cind a furat din între y structorii : prin centrala
i alături de tine şi nu neapărat medici — o consideră azi depăşită. Prie rii sus-amintite, in fiecare zi dut'; parţial de ocazie., se în { telefonică din Deva pri-
). prindere trei căciuli şi trei se tăcea controlul bagaje- cheiase la judecătorie, cu / mim greu legăturile. Sim-
tenul meu o simte însă deosebit de actuală şi bine face gulere ganţ-ghibir, în valoa lon Ce să vă spun eu dum 6 ani poprire de la viaţa
dacă ne gindim că şi un mare umanist contemporan, un re totală de 1 933 lei. neavoastră, era un control liberă pentru Susana. y bâtă, 15 aprilie, pină la
om de înaltă cultură, precum Tudor Vianu, spunea că Intr-o noapte neagră cq deosebit de sever. Ca si e- ara 11, am solicitat 40 de
„orice boală fiind şi o suferinţă a sufletului, acţiunea mo păcura, la Şusana Zgirdea videnţa gestiunii in fabrică. Am mai. putea să vă spu i comenzi, dar n-am putut
y efectua decit 3-4. Oare e
rală a medicului este indispensabilă şi constituie încoro a venit, în vis, o pisică nea nem şi alte episoade din a- y ceva cu centrata teleloni-
" peniru zi- narea profesiunii lui". Sint convins că şi dv. împărtăşiţi Cind venea Susana Zgirdea ceastă povestej episoade
.978 : Vre- acest punct de vedere, altfel nu v-ar mulţupii atiţia pa gră. Trebuie să vă spun că cu sacoşa la control, atit prin care, puse cap. la cap, 4 că ? I Dacă da, să fie pu-
nestabilă, cu noaptea toate pisicile sint o controla omul desemnat intreprinderea a fost păgp- / să ia punct I Dacă nu, îi
bător. Vor că- cienţi prin intermediul coloanelor acestui ziar. Prietenul negre, Şi i-a spus acea pi de schema de organizare a bită cu peste 110 mii de
locale do ploa- meu a vrut să vă mulţumească intr-un mod mai deosebit şi \ rugăm frumos pe cei de
sică malefică Susanei : „Su- „Vidrei", pentru acest lucru, lei. Renunţăm insă. Impor y la Oficiul municipal de
m-a rUgat să vă adresez această scrisoare. Am iăcut-o cu.
sufla moderat reală plăcere şi — vă rog să mă credeţi, stimate tovarăşe sană dragă (pentru că, ve că nu rămînea necontrola tant este că malefica pisică l poştă şi telecomunicaţii
doctor — cu profundă convingere. Nu ştiu dacă şi cu, su deţi dumneavoastră, in vis tă nici catarama sacoşei cu neagră nu s-a maf arătat y din Deva să ne sprijine. f
ira va fi cuprin- animalele care vorbesc sint care venea Susana in fieca nimănui in vis. y Le mulţumim ! (Troian Do-
i, între 2 şi 7 ficienţă căldură, pentru că n-am fost eu însumi pacientul per-tu şi servus cu cei că re zi la serviciu. Sacoşa a-
ziua între 13 şi dv. Dar — nu-i aşa ? — pentru asta mai e încă timp... y bra, economisi).
rora le vorbesc) Hi place ţie ceea insă, era ca luna. Nu !ON CIOCLEI
, ceaţă locală. RADU CIOBANU )_____________________ ’_________ __ ____________ „J
