Page 60 - Drumul_socialismului_1978_04
P. 60
DRUMUL SOCIALISMULUI NR.
Perfecţionarea activităţii cadran f economic economic
consiliilor populare Telei
Gospodărirea judicioasă a metalului 10,00 Şoimii pc
9,00 Telcşcoal.
Prin sporirea veniturilor 10,10 Melodii
Banat, în
(Urmare din pag. 1) pîiiă la 14 la sută din be cerea partidului şi a statu orchestre’
bugetare şi autofinanţare - posibil. în această privinţă, neficiile peste plan obţinu zia că avem posibilitatea „Doina
lui şi am ajuns la conclu
„Caranse
te prin depăşirea producţiei
bului C.I
comitetul de partid şi con nete, ca urmare a depăşi să ne încadrăm în aceste 10.30 Teatru ti
comuna noastră să devină siliul oamenilor muncii au rii producţiei fizice. Aşa reglementări, să ne reali 11,55 Telex ;
de Philip
zăm şi depăşim planul de
dar, depăşind cît mai mult
adoptat o serie de măsuri
concrete, care să asigure o planul producţiei fizice, ne producţie, ca şi angajamen 12,00închidere
lui.
mai prosperă, mai înfloritoare eficienţă activităţi. întregii depăşim şi indicatorul pro tul de 6,6 milioane lei pe 15,00/Telex ;
ridicată
noastre
ducţiei nete, obţinînd, tot
Pentru
care şi l-a asumat în acest
utilizarea cît mai completă odată, însemnate beneficii an unitatea noastră. Vom 15,05 Matineu
în cuvîntarea secretarului cest fel am ajuns să livrăm a formatelor de tablă am suplimentare, implicit ve milita în continuare pen 15.30 Fotbal : '
t rolul, în
general al partidului la la fondul de stat în 1977 cu procedat la reanalizarea şi nituri în plus pentru per tru strîngerea relaţiilor de finală, ale
Conferinţa pe ţară a pre 35 Ia sută mai multă car reproiectarea planurilor de sonalul muncitor. Toate a- colaborare cu furnizorii nici“. Tra
l
şedinţilor consiliilor popu ne, cu 8 la su tă mai mult croire p'entru vagon'eţi şi a cestea vor întări şi mai noştri de metal, îmbunătă rectă de
Republici
lare, în dezbaterile care au lapte, precum şi alte pro unor repere supradimensio mult răspunderea colecti ţind mai mult aproviziona 17.20 Pentru h
avut loc în secţiuni şi în duse agricole. La bugetul j nate şi am luat măsură a- vului nostru pentru înde rea tehnico-materială a în ber, vă r<
documentele adoptate s-a judeţului am ajuns să văr provizionării cu tablă la di plinirea şi depăşirea sarci treprinderii, vom veghea 17,35 Atenţie
subliniat necesitatea auto săm anual peste două mi Secţia (ic mobilă Haţeg. Şe mensiuni fixe. în acelaşi nilor de plan, care sînt mai mai atent la utilizarea ca ţie î ;
finanţării, a renunţării la lioane de lei. ful <le echipă tîmplavi, Ton scop, al mai bunei gospo mari în acest an cu 11,2 la pacităţilor şi suprafeţelor 17,55 Din ţării<
plănui
îşi
subvenţiile de Ia buget, de Şi primul trimestru al a- PCejban, execută depăşeşte de o dăriri a metalului, ne pre sută faţă de cele din 1977. de producţie, vom acţiona 18,05 Tclecroni
lucrări
şi
lunar
a ne autogospodări, de a cestui an l-am încheiat, în calitate ireproşabilă. ocupăm de introducerea De asemenea, avem con mai energic pentru promo nieri ;
trăi pe picioarele proprii. general, cu rezultate bune. Foto : VIRGIL ONOIU tehnologiilor de execuţie a vingerea că vom creşte mai varea unor noi tehnologii 18.25 Muzica îi
„Trebuie să acţionăm în Am realizat şi depăşit e- unor repere prin forjare şi mult şi eficienţa muncii de lucru, pentru reproiecta 18.50 Forum c<
aşa fel, incit, în cîţiva ani, fectivele de animale totale sudură în loc de prelucra noastre, urmînd ca benefi rea unor repere şi produse 19.20 1001 de
toate localităţile patriei — şi matcă la C.A.P., s-a de re priii aşchiere, am trecut ciile suplimentare să fie în vederea micşorării greu 19,30 Tel cj urna
spunea tovarăşul Nicolae păşit planul la carne şi tehnologice la realizarea unor repere mai mari de 10 milioane tăţii nete, pentru introdu 19.50 Ancheta
muncită
Ceauşescu — să se poală lapte de vacă, produse la prin turnare, înlocuind la lei cît am înregistrat în a- cerea în fabricaţie a unor 20.25 Telfreinen
tot
mai
uşurării
In
scopul
autofinanţa şi să nu mai care am livrat 73,3 tone mu fi a muncii manuale şi al minatele pline de oţel. nul trecut. Dealtfel, rezul produse noi, asimilate în şi fum“.
aştepte dotări de Ia buge carne şi 1 592 bl lapte. De creşterii productivităţii, brigada Colectivul de muncă al tatele bune din primul tri actualul cincinal, cu pon Producţie
tul statului". asemenea, am depăşit înca condusă de Vaier Toma, de Ia U.U.M.R. Orişcior a înţeles mestru al anului, atît la dere mai redusă de lamina lor amer
Sîntem bucuroşi că Ilia sările la Venituri proprii preparaţia cărbunelui din Pe - bine prevederea potrivit că producţia fizică, cît şi la te feroase pline din oţel, 22,10 Muzică t
*e află între comunele ju din impozite şi taxe cu pes trila, 'desfăşoară o activitate reia în fondul de partici beneficii, leram analizat pentru utilizarea şi gospo 22,20 Tel e jur na
fructuoasă.
Vaier
perseverentă,
deţului nostru care au re te 35 000 lei. Toate unită Topta împreună cu oamenii săi pare -a oamenilor muncii la prin prisma noilor măsuri dărirea cu maximă grijă a
nunţat la subvenţii de la ţile de producţie cu carac din brigadă, între care se evi beneficii intră şi o cotă de adoptate recent de condu metalului.
Costea,
Kiss
denţiază
Nicolae
bugetul Consiliului popular ter industrial — secţiile de Tuliţi, Constantin Covaci, Sorin |PADi
judeţean. Cum am ajuns covoare şi tricotaje, ocolul Faliu şi alţii au adtts o serie &£w!SE2SSE!
să ne autofinanţăm ? silvic, balastiera, C.L.F., de perfecţionări in fluxul teh
Deşi în anii 1970 şi 1975 S.M.A., cooperativa de con nologic ai preparării cărbune BUCUREŞTI
lui. Iată cîteva : confecţionarea
am fost greu loviţi de inun sum, oficiul P.T.T.R., co şi montarea unui jgheab de dioprogramul
Radiojurnal ;
daţii, avînd sprijinul ma loana I.T.A. — şi-au reali scurgere a cărbunelui umed presei ; 8,10 <
din sortul O-iO mm, din silozul
siv al statului şi cu apor zat sarcinile de plan. 2 B de la încărcarea prepara- diilor ; 9,00 R
cultătorilor ;
tul în muncă al populaţiei Avem rezultate bune pe ţiex ; înlocuirea arcului şi şu le socialiste ;
am reuşit să refacem poten- linia autofinanţării, dar a- rubului concăsorului de „mix- patriotice si
;
ţialul productiv al pămîntu- ceasta nu înseamnă că am te“ şi a axelor eu came de la 11.00 Buletin
axe
separaţie
;
realizarea
unei
Jui, să redresăm întreaga ac făcut lotul. Avem încă mul longitudinale cu 15 roţi dinţa Microfonul pi
Avanpremiera
tivitate din agricultură — te de făcut pentru a perfec te care acţionează axele cu 12.00 Buletin
sector care a avut cel mai ţiona activitatea pe linia a- came la ciurul clasator al se Din comoari
paraţiei.
mult de suferit —, am con . tragerii şi participării înai EMILIÂN DOBOŞ nostru ; 12,20
Mecanizarea lucrărilor miniere ia amploare şi la I.M. Petrila. Iată im complex mecani
struit diguri care să ne fe active a maselor la condu ziarist colaborator zat pentru straturi subţiri, care va intra in producţie în a doua jumătate a acestei luni. mâne ; 13,00
15,15 Fotbal
rească în viitor de urgia cerea treburilor de stat şi iBiravi CBHHII nut ; 18,00 Or*
apelor. De asemenea, am obşteşti, pentru a folosi mai Te port in su
utilizat în mod chibzuit eficient posibilităţile pe ca mânesc ; 20,30
HS 5111
fondurile pentru dezvolta re le avem de a spori veni resţi-ţi tile,— fia-*. Wa §§3 III Uf ritul legii ;
sonore ; 21,35
bugetare.
turile
Receptivi
rea economică ^a comunei-a- la îndemnul adresat de se B 9ni >. .*. ■ ■ • j rt-T’; ■■ 5 B eonomice ; 22
tit în ce priveşte agricultu ;v.*'V:,;.':; oră ; 23.00 Bij
ra, cît şi pentru crearea şi cretarul general al partidu le ; 23,25—5,00
zieal nocturn,
amplificarea unor activităţi lui, tovarăşul Nicolae nr. 4 construcţii din Brad
de producţie cu caracter Ceauşescu, privind auto ges TIMIŞOARA
industrial. tiunea, autogospodări rea şi Pe urmele materialelor publicate litatea radio ;
ţa la timpul
Pentru a spori tot mai autofinanţarea, vom depu (Urmare din pag. 1) dacă se munceşte în acest... dioreportaj U
mult veniturile- de la buge ne eforturi susţinute pen tiei, mai cu seamă din cau ritm ? cercetări şi
tul comunei dăm toată a- tru a folosi toate mijloacele za lipsei mijloacelor de A trecut mai bine de ju Activitatea constructorilor vagoane din
tenţia creşterii producţiei în de care dispunem în vede transport. Pe de altă .parte, mătate din luna aprilie. Ce Medalion m
Cliinezoni ;
agricultură, în unităţile e- rea sporirii veniturilor, la viitoarea policlinică lu rinţa de cea mai mare -în se va îmbunătăţi literar radio
oonomice cu caracter in p'entru reducerea cheltuieli crările stagnează din .lipsa semnătate pentru construc Emisiunea j
Fondul funci;
dustrial, reducerii consu lor bugetare, pentru a face prefabricatelor, furnizorul tori este de ă face din a- gospodărit ; J
murilor şi economisirii ca prin autofinanţare, co ceastă lună, din întreg tri La articolul „Volumul început lucrările de orga se vocale dc>
combustibililor şi 'energiei, muna noastră să'devină tot — secţia de prefabricate mestrul II, o perioadă de mare de apartamente re nizare pentru pista de ceanu.
a cheltuielilor materiale şi măi prosperă şi mai înflo din Hunedoara a I.M.C. De vîrf. clamă eforturi sporite, prefabricate, amenajări
de muncă în general. Atra ritoare. va — neonorîndu-şi în mod Ultimele zile au marcat o ritm intens de lucru, or pentru înfiinţarea unei
gem noi fonduri la buget ritmic Obligaţiile de livrare, oarecare înviorare a ritmu dine şi disciplină", publi coloane (autobasculante) «INE
prin dezvoltarea activităţii TEODOR VASIU, în aceeaşi situaţie este şi lui de lucru. Blocul 7, cu cat în nr. 6309, al ziarului pentru servirea staţiei de
:
comerciale şi de prestaţii, secretarul Comitetului blocul nr. 14, dl cărui ter 30 de apartamente, are ter nostru, conducerea T.C. ■betoane şi -a celor două
prin încasarea la timp a comunei de partid, primarul men de predare se apropie. men de predare la 30 a- Deva comunică următoa excavatoare de mare ca
impozitelor şi taxelor. In a- comunei Ilia Va putea fi oare respectat prilie a.c. Constructorii rele : „Pentru realizarea pacitate. La blocul 6 S-a
LA CE.’f
ne-au asigurat, şi prin noi, volumului mare de . apar montat o macara, iar în BLICUtl
pe • viitorii locatari, că vor tamente din acest an, în cursul lunii martie 1978 „Aurel \
tina,
montează
rula la î>
COMERŢUL, respecta termenul - stabilit. oraşul Călan, Şantierul nr. se .mai realizarea monta !? rit- 19-
2 Deva şi conducerea T.C.
pentru
Ceva mai bine-Se munceşte
9 şi la blocurile 6 .şi 8, dar, Deva au luat o serie de jului pe panouri mari. Au
măsuri care să facă po
început în cursul acestei
o formă de intimpinare a cumpărătorului repetăm, nu la nivelul ce sibilă desfăşurarea în con luni lucrările de fundaţii DEVA : *i>. t
rinţelor şi al posibilităţilor
pe care le are şantierul. Da diţii mult îmbunătăţite a la garsonierele T.C. Deva (Patria) ; C?i
(Arta) ; „
care se cere promovată cu mai mult curaj că echipe de cum sînt Ştefan activităţii lotului 22 Că şi din 15 martie 1978 s-a Sanciokan, fti
cele
lan. Printre măsurile mai
atacat parţial şi blocul 14.
zidarii
conduse
(Flacăra) ; î&
Dragu, Mihai Zegreanu, E- ■ importante enumerăm : Transportul cu autobuze (Siderurgistu
.Direcţia comercială jude lare municipale şi orăşe ceastă formă de comerţ nu mii Unguraş, cea a fieraru completarea personalului le I.T.A. s-a îmbunătăţit, ureche (Arta;
;
structoriil)
ţeană acordă o atenţie deo neşti, au obligaţia de a sta numai prin tonete, dar lui betonist Ioan Găianti, a TESA cu un inginer şi 5 respectarea orarului se fa Eu, tu şi Ox
sebită dezvoltării mijloace bili locurile şi punctele un chiar la mese, pe spaţiile instalatorului Ioan Han, a maiştri, asigurînd prin a- ce mai bine. Prezenţa oa ITindenburg •
Noiembrie)
;
lor de comerţ stradal şi mo de se va acţiona prin co libere din faţa unităţilor de zugravului Stelian Brezo- ceasta o bună acoperire menilor în staţiile de au bliea) ; LUP]
bil, în special în locurile a- merţul stradal. în progra alimentaţie publică. Evi van îşi realizează zi de zi cu cadre tehnice, la toate tobuze nu mai Constituie riei (Cultura
glomerate, de agrement şi mul de extindere a comer- dent, acest lucru cu respec sarcinile, execută lucrări lucrările, atît în schimbul probleme asupra respectă cercare (Mu.n
odihnă, precum şi în zonele ţyjui stradal sînt cuprinse tarea condiţiilor impuse de de bună calitate, sînt mulţi unu, cît şi în schimbul rii orarului de plecare a CAN : Evad
(Muncitoresc
turistice. Importanţa aces şi staţiile „PECO" din ra clasa localului, igiena pu alţi constructori care nu se doi. S-au asigurat efecti maşinilor. Cum l-a ins
tui comerţ de întîmpinare za de activitate, unde vor fi blică şi cu aprobarea orga încadrează în ritmul impus vele de oameni la nivelul Cu aceste măsuri luate, tru pe prim.’,
este cu atît mai mare cu amplasate tonete cu dul nelor locale. de cerinţele perioadei în necesarului, îmbunătăţin- cu cele ce urmează a se nerul) ; PE;
cît, fără o dotare complexă, ciuri, răcoritoare şi înghe In ceea ce priveşte sorti care ne aflăm. Organizaţia du-se şi structura pe me mai lua, activitatea con ramouche
ANINOASA
permite obţinerea unor re ţată. mentul produselor desfăcu de partid, conducerea şan serii. La această dată lu structorilor din Călan se (Muncitoresc
zultate economice bune, re Dar iată ce ne propunem te la tonetă prin comerţul tierului, cadrele de specia crează peste 400 de con Acţiunea
uşind ca printr-o simplă a- a realiza în această direcţie stradal, se impune revizu litate au îndatorirea de a structori pe şantierul de va îmbunătăţi perma Noiembrie) ;
menajare a unor tonele, că în cursul anului curent. irea acestuia, înlocuindu-se acţiona pentru impulsiona locuinţe din Călan. S-au nent". rele alb al
ua Roşie) ; 1
rucioare, mese etc. să se Forma de prezentare a măr produsele de ciocolaterie, rea ritmului de lucru. Familiile pa*
realizeze o desfacere mare furilor va fi toneta, scop citrice şi alte produse din (Minerul) ; t
rol Vlaicu (1
şi operativă. Simplu de or în care s-au luat măsuri de import (nesskăfe, Iftkă) pre flăcări (Flajî
ganizat, comerţul stradal a achiziţiona sau recondi Meciul seco;
reuşeşte să satisfacă cerin ţiona corespunzător cerinţe cum şi compoturile, biscui Ii GÎMP HAI SÎNT TREBURI DE FĂCUT BRAZI-’ Lli
ţele curente cele mai di lor unui comerţ civilizat un ţii etc., cu sandvişuri, pro seriile pir ;;
posibila pov«
verse ale consumatorilor. număr de 65 tonete şi 48 de duse de patiserie-plăcin- (Urmare din pag. 1) nici un caz o recoltă satis deoarece are pregătită în a- (Casa de ci
în alimentaţia publică puncte de desfacere a în tărie, covrigi proaspeţi, făcătoare de legume. vans o suprafaţă de 60 de RIA : Cronk
— seriile I-
activitatea comerţului stra gheţatei, distribuite propor prăjituri, îngheţată şi bău prin depozit (?). Pajiştile coo La C.A.P. Căstău s-a găsit ha. Interlocutorul işi manifes ILIA : Amei
dal se cere orientată spre ţional în cele trei munici turi răcoritoare în sorti perativei nu sînt însă cură o suprafaţă unde mecaniza ta însă îngrijorarea pentru na) ; TELIF
desfacerea băuturilor răco pii, în oraşele Simeria, ment variat. îndeplinirea ţate în totalitate, iar livada torii Ion Ciorîţă, Alexandru faptul că este „descoperit" than ! Jonat
ritoare, a produselor de Brad, Călan, Haţeg, ca şi în acestor cerinţe ale comer mai aşteaptă să fie săpată. Rusa şi Carol Raiţ efectuau cu o suprafaţă de 20 ha pe
patiserie-simigerie, pateuri, localităţile Ghelari, Teliuc, ţului stradal, promovarea Nici la C.A.P. Pricaz nu se arături pentru însămînţarea care trebuia să fie termina
sadvişuri, preparate cu Gurabarza şi Aninoasa. E- lui cu curaj va conduce nea acţionează energic la recol porumbului. Inginerul şef al te la această dată lucrările
linare adecvate şi înghe vident, este vorba de un părat la o mai bdnă apro tatul spanacului şi la pregă C.A.P., Eugen Comăşescu, de îmbunătăţiri funciare. Dar
ţată, în condiţiile respectă program de extindere a co vizionare a cumpărătorilor tirea cultivării castraveţilor pe ne-a spus că această lucra acţiunea de desecare eSte
rii prevederilor Ordinului merţului stradal promovat şi consumatorilor, ca şi la spalier. Inginerul şef al con re va fi terminată in cel mult mult rămasă în urmă. Ieri, în Timpul p
ziua de 19
Ministerului Comerţului In de sistema comerţului de avantaje economice pentru siliului intercooperatist, Vio- 4—5 zile bune de lucru in unitate "venise un delegat al Vreme rece,
terior privind comerţul stat, lui adăugînduri-se cel unităţile organizatoare de rel Balota, ne-a relatat că cîmp. O.I.F.P.C.A. tocmai pentru Vor cădea
stradal şi ocazional. practicat de sistemele co comerţ stradal. s-a întîrziat şi se întîrzie ne Cooperativa agricolă din clarificarea problemei respec formă de p
întreprinderile comercia merţului cooperatist şi tu justificat cultivarea castrave Mărtineşti nu a însămînţat tive. Este nevoie însă de u- lapoviţă în
le cu activitate de alimen rismului. VASILE COZAC, ţilor în acest sistem pe 0,5 decît 31 ha cu porumb din tilaje, de măsuri urgente iar în munt
cal, dimineţi
taţie publică, cu avizul co Posibilităţile concrete ale economist cu probleme de ha. S-au procurat ţevile, dar cele 180 planificate. Ingine pentru ca această suprafaţă ce brumă &;
mitetelor şi birourilor exe întreprinderilor de alimen alimentaţie publică la se mai aşteaptă... indicaţii. rul şef era optimist şi afirma să poată fi luată grabnic în
cutive ale consiliilor popu taţie publică pot extinde a- Direcţia comercială Aşa nu se poate obţine in că va recupera întîrzierea, cultuiă I