Page 63 - Drumul_socialismului_1978_04
P. 63
Proletari din toate iarlle, unlll*vă !
ANUL XXX
NR. 6 304
JOI,
20 APRILIE
1978
4 pagini — 30 bani
In lumina Hotărîrii C.C. al P.C.R. cu privire In înfîmpinarea zilei de 1 Tovarăşul
la perfecţionarea conducerii şi planificării ROADELE INIŢIATIVEI cu, secretar al comitetului de NICOLAE CEAUSESCU
*
MINERILOR partid. Notăm spusele sale :
economico-financiare Destoinicii mineri din bri — Colectivul nostru do a primit pe preşedintele
gada condusă de cunoscutul muncă a realizat suplimentar
Autogestiunea economico- brigadier Eugen Voicu, de la prevederilor planului la zi Confederaţiei generale
mai bine de 10 800 tone aglo
I.M. Petrila, cei care au lan
sat iniţiativa „Brigada înaltei merat feros, concomitent cu
productivităţi", obţin în fieca economisirea a 84 000 metri a industriei italiene
financiară—pîrghie importantă re şut însemnate sporuri la cubi gaze naturale şi 62 tone
extracţia cărbunelui. De la în cocs. Un aport deosebit şi-a
in planificarea şi conducerea ceputul anului pînă la zi, bri adus schimbul de aglomera- (Confindnstria)
gada a extras peste sarcinile
torişti condus de tovarăşul
activităţii întreprinderilor de plan mai bine de 7100 Augustin Haiduc, clasat în Preşedintele Republicii no-italiene. A fost expri
tone cărbune de bună ca
primul trimestru pe locul I
litate. în întrecerea socialistă pe Socialiste România, tova mată dorinţa de a se ac
In brigada condusă de Eu răşul Nicolae Ceau.şescu, a
Măsurile adoptate de în patria noastră şi spo gen Voicu s-a statornicit pe secţie, cu 3 564 tone aglome ţiona pentru lărgirea şi di
Plenara C.C. al P.C,R. rirea veniturilor celor ce deplin ordinea şi disciplina, rat peste plan. II urmează primit, miercuri după-a- versificarea în continuare
din 22-23 martie a.c. pri muncesc. Aplicarea prin între schimburi se dă o ade schimbul condus de tovarăşul miază pe preşedintele Con a cooperării tehnice şi in
vind întărirea autogestiu- cipiilor autogestiunii eco vărată bătălie pentru a scoa Vasile Săvescu şi pe locul 3 federaţiei generale a indus
nii economico-financiare, nomice ca metodă de con te la zi tot mai mult cărbu cel condus de tovarăşul Pe triei italiene (Confindus- dustriale, a relaţiilor eco-j
contribuie la~ridicarea pe ducere a întreprinderilor ne. Se disting, zi de zi prin tre Dan. tria), Guido Carii. nomice dintre întreprin
un plan superior a auto- generează relaţii noi, me munca lor minerii Vasile He- — Activitatea noastră pu deri româneşti şi firme
conducerii muncitoreşti, la nite să conducă la dezvol tea fi şi mai bună — sublinia în cursul convorbirii au membre ale Confindustriel
lărgirea competenţelor în tarea în ritmuri înalte a rineanu, Ştefan Codreanu, tovarăşul inginer loan Borza, fost apreciate rezultatele
loaa Ene, Nicolae Boboc, Fie
luarea deciziilor, asigu- mijloacelor de producţie, şeful secţiei, dacă nu se pro pozitive obţinute în coope şi, în general, a cooperării!
rînd organelor colective pentru stimularea creşte rea Mirea, Gheorghe Grigo- duceau unele amestecuri de dintre industriile română
re şi alţii.
de conducere pîrghii şi rii eficienţei economice, minereuri, încălcări ale pro rarea dintre organismele şi italiană pe baze reciproci
mijloace de exercitare e- cointeresarea oamenilor 10 800 TONE AGLOMERAT cesului tehnologic şi disşipli de specialitate româneşti avantajoase. S-a subliniaţi
fectivă a atribuţiilor în muncii privind valorifica FEROS PESTE PLAN nei în producţie, unele de şi Confindustria, subliniin-
condiţiile creşterii răspun rea superioară a resurse clasate. Asupra, acestor re du-se faptul că această e- necesitatea desfăşurării pa
derii în respectarea legi lor existente şi obţinerea La comitetul de partid al pere ne vom îndrepta ma voluţie se înscrie în cadrul termen lung a relaţiilor e-
lor ţării. Deci conceptul unui volum sporit de be secţiei aglomeratorul 1, din mult în viitor întreaga naas conomice bilaterale, şi, tot
de autogestiune presupu neficii. O influenţă pozi C.S. Hunedoara stăm de vor tră atenţie. (V. Grigoraş, zia dezvoltării generale a co odată, a conlucrării pe ter
ne atît stabilirea unor tivă o au măsurile luate bă cu tovarăşul Vasile Mar- rist colaborator). laborării economice roinâ- ţe pieţe.
drepturi mai mari unită privind aportul sporit al
ţilor economice, cit şi a întreprinderilor la înde
obligaţiilor acestora de a plinirea prevederilor din în legumicultura se impun
obţine rezultate financia planul unic de dezvoltare
re care să le dea posibili economico-socială, prin
tatea constituirii proprii îmbunătăţirea continuă a Eforturi susţinute, bună organizare
lor fonduri şi să permită calităţii produselor şi
participarea mai pronun creşterea rentabilităţii, ca
ţată a oamenilor muncii la re să se reflecte în ridica a muncii, operativitate
dezvoltarea în ritm acce rea nivelului de trai al
lerat a economiei naţio celor ce muncesc, consti
nale. tuirea fondurilor proprii Potrivit prevederilor pro planul de însămînţare a ie intensificate pregătirile pen se a legumelor verdeţuri. Fa4
în etapa actuală, hotă şi instituirea obligaţiei de gramului de dezvoltare a le gumelor rădăcinoase şi de tru trecerea la semănatul (în ţă de graficul de 190 tone
rî tor pentru fiecare colec a participa cu o parte din gumicultura, în acest an în plantare a verzei timpurii şi ultima săptămînă a acestei livrări pe această lună, pînă
tiv de muncă este asigu valoarea nou creată la judeţul nostru vor fi culti a arpagicului pentru ceapă luni — n.n.) a fasolei, cas acum s-au preluat 179 tone,,
rarea gospodăririi cu ma fondul de dezvoltare a so vate cu legume 3 580 ha, din uscată. traveţilor şi dovleceilor. Con din care 162 sint realizata
ximum de eficienţă a mij cietăţii. comitent trebuie continuat de la C.A.P. In unităţi mai
loacelor materiale şi bă Noile măsuri prevăd ca, care în cooperativele agri Pentru legumicultori nu plantatul în cîmp al verzei există însă produse care aş
neşti încredinţate în ve sub forma impozitului pe cole de producţie 1 100 ha. există însă timp de răgaz, de vară, pentru a acoperi teaptă să fie recoltate şi va
derea dezvoltării mai pu valoarea producţiei nete, Urmărind modul cum se în momente de repaus în a- golul ce se creează în a- lorificate.
ternice a forţelor de pro să se realizeze o apropie- făptuiesc sarcinile stabilite, ceastă perioadă. La ordinea provizionare în perioada pî în actualitate.se află şi ac
ducţie pe baza tehnicii reiese că în C.A.P., pînă la zilei se află o serie de ac nă la apariţia verzei de ţiunile de întreţinere a ame
moderne, pentru creşterea IOAN DAVID, această dată, aşa cum s-au ţiuni care reclamă eforturi najărilor pentru irigaţii, con
contribuţiei fiecărei între Directorul Administraţiei eşalonat acţiunile, s-au cul susţinute, o bună organizare toamnă. De asemenea, maxi stituirea echipelor de udă-
prinderi la opera de edi financiare tivat cu legume 341 ha, lu a muncii şi operativitate. Ast mă atenţie se cere la îngri tori şi motopompişti, care să
ficare a societăţii socialis crările încadrîndu-se în gra fel, în raport de eşalonarea jirea răsadurilor şi la între intervină operativ în caz do
te multilateral dezvoltate (Continuare în pag. a 2-a) fic. S-a îndeplinit integral producţiei, se impune să fie ţinerea legumelor verdeţuri,
respectiv la prăşitul salatei, nevoie. Totodată, nu maî
al cepei şi usturoiului ver este îngăduită nici o tărăgă
de, lucrare la care se con nare ia plantatul legumelor
stată că există restanţe inad in solarii.
Cooperativelor agricole le
! Suflet j misibile. revine sarcina ca în această
O preocupare aparte ne
cesită organizarea culturilor ■ primăvară să planteze cu
căpşuni o suprafaţă de 30
S de otelar i de castraveţi pe şpalieri pe de ha. Există asigurat mate
cele 10 ha planificate. Efi
\ ■* ■ « cienţa acestui sistem de cul rialul săditor necesar, de la
" Ca să iii oţelar de eli• | tură nu poate fi cîtuşi de I.P.l.L.F. Haţeg putîndu-se li
> fă, trebuie nu doar să cu- ' puţin pusă la îndoială, de vra peste un milion de sto-
1 noşti meseria, ci să o faci | oarece în anul trecut fermele loni. Acţiunea a demarat şi
î cu tot sufletul, cu toată \ I.A.S. şi I.P.l.L.F. au realizat se desfăşoară in ritm susţi
| inima. Aşa o face NfCo- J nut la C.A.P. Ilia, Densuş,!.
» lae Puşcă de 33 de ani | cîte 50—60 tone la ha. lată Toteşti şi Sîntămăria-Orlea,
* fără contenire. A luat-o >. un argument care trebuie să dar la C.A.P. Peşt-eana şi Ra-
| de la „a" şi a ajuns la • îndemne conducerile C.A.P. poltu Mare se acţionează în
■. „zel". Zi şi noapte, indi- l şi fermele legumicole să in pas de... melc.
J ferent de vremea de afa- " tensifice acţiunile pentru a Comandamentele locale
J ră, el a vegheat la cea » trece neîntîrziat la înfiinţa pentru agricultură au datoria
rea culturilor de castraveţi să asigure permanent, şi în
pe spalier. legumicultură, o bună orga
O preocupare aparte ne nizare şi desfăşurare a lu
MU
cesită recoltarea şi valori crărilor pentru a îndeplini
\ Imagine clin centrul municipiului Deva. Foto: REMUS DAMIAN ficarea la preţuri avantajoa ireproşabil sarcinile de plan.
* mai înaltă tensiune a
muncii in faja cuptoare- •> ÎN C.A.P. A FOST
lor încinse pentru ca fiu- j RADIOTELEGRAFISTII — grija consiliului popular al
xul otelului să nu sufere. : ÎN ÎNTRECERE oraşului, un magazin de DEPĂŞIT PLANUL
profil.
şi-a
Zilele acestea, maistrul La Deva s-a desfăşurat de la 6 zi la. alta început Unitatea, care asigură DE NATALITATE
activitatea,
turnător Nicolae Puşcă, faza judeţeană a concursu populaţiei din acest cartier LA MIEI
de la ojelăria electrică a lui de radiotclegraîie — în un bogat sortiment de le Potrivit prevederilor pro
C.S. Hunedoara, a împli trecere care a adus la start ÎN DIALOG menilor muncii, locurile is gume, zarzavaturi şi fructe gramului judeţean de dez
voltare
zootehniei,
nit 50 de ani, din care reprezentanţi din ai cercurilor CU OAMENII MUNCII torice ale ţării („călătorie* proaspete şi conservate. perativele a. agricole din coo
întregul
gen
ju
judeţ.
de
33 i-a lucrat in ofelării. Mîndria şi bucuria de a cu ajutorul diapozitivelor) AU FOST TERMINATE deţul nostru au avut sta
satele
din
Cetăţeni,
Văr-
A sosit vremea pensionă se clasa pe primele locuri rnaga şi Nojag (Certeju de şi afecţiunile cardiovascu LUCRĂRILE bilit să realizeze în acest
profeso
au
colaborat
lare,
rii, a binemeritatei odih a avut-o şi colectivul Casei Sus) s-au întîlnit, dumini rii Ion Groza, Viorcl Ari- DE ALIMENTARE CU APĂ an, din fătărilc la ovine,
39 000 mici. Datorită faptu
pa
pionierilor
şoimilor
ne. Momentul solemn, e- ! i triei din Deva, prin pio că, intr-un instructiv dia mescu, juristul Octavian A ŞCOLII DIN PUI lui că în toamna trecută
moţionant, e foarte aproa nierii Ovidiu Martin. Nagy log cu a membrii brigăzii Munteanu şi medicul loan Intre lucrările înscrise in monta a fost mai bine or
ju
ştiinţifice
Comitetului
Mara.
şi
s-au
pe. Colegii săi oţelari, | Karoly şi Viorica Murgu. deţean de cultură şi edu planul de investiţii al co ganizată mal bune de asigurat
hră-
condiţii
care îl stimează acum şi * VERNISAJ caţie socialistă. La dialogul O NOUĂ UNITATE C.L.F. munei Pul pe 1078 este şi nirc a oilor a fost depă
mai mult, ii transmit un | La Galeriile de artă ale care a la abordat teme refe-' LA SIMERIA alimentarea cu apă a şcolii şit planul cu mai mult de
de
Lucrările
centru.
eco-
obiectivele
ritoare
de
călduros „La mulfi ani" !, , fondului plastic din Deva nomico-sociale ce stau în PcrXru a răspunde cerin pozare a conductei s-au \ 000 capete miei.
Un aport însemnat la de
„Sănătate şi odihnă plă a avut loc vernisajul expo faţa judeţului în acest cin ţelor populaţiei privind a- încheiat şi s-a făcut bran păşirea planului ne nata
de
cută !". (NICOLAE AVRA- I ziţiei sibian grafică a artistu cinal, prevederile privind provizionarea eu legume şi şamentul. Acum şcoala din litate la miei l-au adus
lui
Gheorghe
Păr-
rezolvare
a
MESCU, ziarist colabo- j călăboiu, originar din ora activitatea de sesizărilor, rc- fructe, în cartierul 30 De Pui este alimentată cu apă cooperativele agricole din
potabilă
de la reţeaua co
cembrie
Sime-
din
oraşul
propunerilor,
rator). şul Brad. clamaţiilor şi cererilor oa ria a fost realizat, prin munei. Sîntandrci, Simeria, Romo-
Hol-
şel,
Teiu,
Clopotiva,
dea, Totesti şi altele.____________
