Page 67 - Drumul_socialismului_1978_04
P. 67
ANUL XXXI
NR. G 365
VINERI,
21 APRILIE
1978
4 pagini — 30 bani
K
In întimpinarca TOVARĂŞUL
NICOLAE CEAUŞESCU
zilei de 1 Mai a primit delegaţia guvernamentală chineză
T o v a r ă ş u l Nicolae aonvingerea că aceste ra
Ceauşcscu, secretar general porturi, conlucrarea ro-
PRODUCŢIE FIZICA al Partidului Comunist Ro mâno-chineză vor cunoaşte o
PESTE PLAN mân, preşedintele Repu dezvoltare continuă în inte
blicii Socialiste Româ resul celor două părţi, al
Minerii din Poiana nia, a primit joi la amia rauzei generale a socialis
Ruscăi îşi concentrează ză, delegaţia guvernamenta mului şi păcii în lume.
cu stăruinţă preocupările lă a R.P. Chineze, condusă A fost subliniată, în acest
şi eforturile în . direcţia de tovarăşa Cen Mu-Hua. :adru, însemnătatea actuale
lor convorbiri economice la
îndeplinirii exemplare a membru supleant al Biroului nivel guvernamental româ-
planului la producţia ne Politic al C.C. al P.C. Chi no-chineze, care au stabi
tă şi la producţia fizică. nez, vicepremicr al Consi lit măsuri concrete de in
Iar rezultatele sînt bune. liului de Stat, ministrul re tensificare a legăturilor e-
în primul trimestru al a- laţiilor economice cu străi conomice dintre cele două
nătatea.
nului, aici au fost reali ţări, ceea ce serveşte con
zate suplimentar sarcini în timpul întrevederii au strucţiei socialiste, prietc-
lor de plan: aproape fost evocate cu satisfacţie oiei şi cooperării multilate
strînso,'
relaţiile
tradiţio
Bulevardul Nicolae Bălcescu, una din noile artere moderne ale municipiului Deva. 14 000 tone de minereu nale, de prietenie, solidari rale dintre statele şi popoa
rele noastre. .
Foto: REIYTUS DAMIAN de fier, 65 050 tone de tate militantă şi colaborare în timpul convorbirii au
dolomită şi 450 tone de multilaterală dintre partide Cost abordate, de asemenea,
Pe şantaeryi noilor obiective siderurgioe de Ia Palan talc. La aceste sporuri de le, ţările şi popoarele noas unele probleme ale situaţiei
tre şi a fost manifestată
adăugat
internaţionale actuale.
s-au
producţie
în primele două decade
Constructorul, beneficiarul, cu sprijinul mai activ ale lunii aprilie 3 000 to Şedinţa Consiliului de Miniştri
ne de minereu de fier.
al ministerului, si abordeze frontal si să soluţioneze ACTIVA PENTRU jQi după-amiază a avut forturile pentru soluţionarea
LINIE DE FRONT
MINERII DE LA loc şedinţa Consiliului de marilor probleme ce con
fruntă omenirea contempo
Miniştri în cadrul căreia gu
eficient problemele complexe ale acestei mari investiţii ABATAJE' vernul ţării şira exprimat rană.
deplina adeziune, totala şi în cadrul şedinţei a fost
Minerii de la Paroşeni, unanima aprobare faţă de exprimată hotărîrea mem
Pe platforma siderurgică care se confruntă benefi de noapte, ia fiecare uti care au chemat la între rezultatele rodnice ale vizi brilor guvernului de a munci
de la Călan se pregăteşte ciarul — I. V. Călan — laj am stabilit cine-1 pri cere în acest an pe toţi tei efectuate de tovarăşul cu pasiune şi energie, strîns
de pe acum o mare pre precum şi unele modali meşte, descarcă, depozitea minerii ţării, desfăşoară Nicolae Ceauşescu împreună uniţi în. jurul partidului,
mieră siderurgică româ tăţi concrete de acţiune ză sau predă la montaj o fructuoasă muncă în a- cu tovarăşa Elenă Ceauşescu al secretarului său general,
nească : punerea concomi pentru a le rezolva cit pentru a avea o evidenţă bataje pentru a extrage în Statele Unite ale Arrteri- preşedintele Republicii So
tentă în funcţiune a unei mai bine. precisă a fiecărui utilaj. cărbune cît mai mult şi cii. cialiste România, tovarăşul
cocserii, a fabricii de aglo loan M. Popa, secretarul Avem două mari greutăţi, mai bun. Pentru ca mine Subliniind prodigioasa ac Nicolae Ceauşescu, pentru
merare, a furnalelor şi comitetului de partid, pre care ne depăşesc : lipsa rii de la producţie să-şi tivitate desfăşurată de tova a-şi îndeplini în mod exem
plar sarcinile ce le revin
turnătoriei. Altfel spus, pe şedintele consiliului oame macaralelor mari pentru poată îndeplini ritmic răşul Nicolae Ceauşescu cu pentru înflorirea continuă a
prilejul vizitei de stat în
o uşă va in descărcatul u- sarcinile de plan, ortacii S.U.A. tovarăşul Manea Mă- patriei, a bunăstării între
tra materia tilajelor şi a lor de la pregătiri şi des nescu, primul ministru al gului popor, pentru cauza
primă, pe alta I N V E S T I Ţ I I L E unui spaţiu chideri le asigură zilnic guvernului, a relevat con socialismului şi păcii în lu
va ieşi pro Iu tsrmert, economice, de calitate de depozita linia de front activă, chiar tribuţia inestimabilă a pre me.
dusul finit. re corespunză suplimentară. Numai de şedintelui Republicii Socia Consiliul de Miniştri a a-
Termenul sca tor. la începutul lunii aprilie, liste România la dezvoltarea doptat, intr-o atmosferă de
dent nu-i prea departe. nilor muncii de la I.V. Că Ing. Dumitru Bucur, di la lucrările de pregătiri relaţiilor româno-america- entuziasm, o telegramă adre
tovarăşului
Nicolae
sată
Ceva mai bine de un an lan : rectorul I.V. Călan : se înregistrează 50 ml în no, cu implicaţii pozitive a- Ceauşescu, secretar general
mai este pînă la prima — In comitetul nostru de — Am pregătit o echipă plus faţă de plan, iar la supra climatului politic ge al Partidului Comunist Ro-
descărcare de furnal, ceea partid şi în biroul consiliu de 20 zidari-şamotori, pe lucrările de deschidere — neral din lume, meritele
excepţionale ale secretarului
ce înseamnă, în prealabil, lui oamenilor muncii ana care să o dăm constructo mai mult de 25 ml. general al partidului la e- (Continuare in pag. a 4-a)
terminarea cocseriei şi a lizăm cu regularitate si rului pentru a începe înzi-
aglomeratorului. tuaţia de pe şantierul vii direa bateriei de cocs. ÎNALTA exigenţa
Actuala faaă de lucru toarelor ol iective siderur încă nu a cerut. Am pre FAŢA de CALITATEA Ieri, pe tarlalele zvîntate s-a
impune eforturi deosebi gice. De fiecare dată sta luat multe lucrări pe care PRODUSELOR
te, ridică probleme mari, bilim măsuri concrete, cu le executăm pentru el.
la a căror soluţionare sînt termene şi responsabilităţi I-am dat şi meseriaşi cîţi Cu bune rezultate a lucrat din plin la arături, discuit şi
chemaţi să pună umărul precise pentru rezolvarea a solicitat. Puteau începe încheiat primul trimestru
cu şi mai multă răspunde problemelor mari de pe înzidirea bateriei de cocs, al anului şi cele două de SEMĂNATUL PORUMBULUI
re şi hotărîre I.C.S. Hune platformă. Vom da oameni dar n-au cărămidă. Avem cade din luna aprilie şi
doara şi I.V. Căian, cu un constructorului cînd ne va mari greutăţi eu descărca personalul muncitor de
sprijin mai intens din par cere, executăm pentru el tul, transportul şi depozi- la Fabrica de produse re Penlru a încheia semă tul porumbului, folosind
tea Ministerului Industriei 200 tone de confecţii me fractare Baru. Acum, cu natul porumbului într-un şase hibrizi pe lotul de
Metalurgice. In rîndurile talice, la descărcatul utila GH. r. NEGREA o decadă înaintea zilei timip cît mai scurt, ieri experienţă. Semănatul l-a
de faţă ne-am propus să jelor introducem schim de 1 Mai, colectivul de mijloacele mecanice au realizat mecanizatorul loan
subliniem problemele cu buri de 12 ore şi schimbul (Continuare în pag. a 2-a) aici.raportează însemnate fost mobilizate la arături, Rusu, iar discuitul terenu
sporuri de produse fizice pregătirea terenului şi la lui l-au făcut Emil Pojoni,
Gheorghe Hila şi Ion Inel.
înregistrate de la începu semănat. Semnificative în într-o altă tarla a lucrat,
acest
sens
sînt
aspectele
Omul cu och tul anului : 130 tone de întîlnite într-o serie de tot la semănatul porumbu
prafuri exoterme, 100 to
ne de cărămidă refracta cooperative agricole din lui, mecanizatorul Nicolae
ră şi 90 tone de masă re consiliile intercooperatiste Mărgineanu. Unitatea a a-
Mina : spaţiul in care o-** iăcind legătura cu un nou fractară. De remarcat Geoagiu, Orăştie, Simeria juns să aibă însămînţate
cu porumb 100 ha din 160
şi Deva.
mul, fireşte, anonim in ma „cimp" dă'tătar de bogăţie. că întregul spor de pro
joritatea cazurilor, se iden Din bloc-notesul E omenesc să-fi schimbi un ducţie a fost realizat pe în tarlaua numită „Ro- planificate. Tot ieri meca
nizatorii
Dănilă,
Ion
Ion
tifică cu ortacii lui. Omul a- zimbet adevărat. Mina e ca seama creşterii producti mo.şeni“ am întîlnit o am Bărdaş şi Ion Lazăr au
dincului trudeşte acolo, la scriitorului o inimă. Pulsează mereu. Un- vităţii muncii, realizată plă concentrare de forţe. efectuat stropiri în livadă.
un pas de inima terei, luind în proporţie de 102 la Sub supravegherea ingine
„materialul" de la „autoser DUMITRU DEM IONAŞCU sută, şi întrunind deplin rului şef al C.A.P. Geoa La grădină, cooperatorii au
recoltat
spanac
ceapă.
şi
virea" naturii, convertindu-l înaltele exigenţe calitati giu, Alexandrina Ciornei,
in tezaur, apoi se amestecă mărturiseşte că a calilicat 93 (Continuare în pag. a 2-a) ve ale beneficiarilor. aici s-a lucrat la semăna- Erbicidatul la păioasele de
toamnă s-a făcut pe 280
in mulţimea zilei, existen de mineri pe care i-a „pla î ha din 570 planificate. Coo
sat" brigăzilor de cărbune şi
ţa sa devenind, implicit, o peratorii Maria Popa, Ele
minusculă entitate in această că, acum, Constantin Popo- na Drăgoi, IV^aria Bulbu
masă de oameni. Om — o- vici, Vasiie Munteanu, Aurel
menesc. E omenesc să mun Macoviciuc şi Ion Voibeanu cam Ion Gîrjob, Sabina
Groza,
Mermezan,
Maria
ceşti. E omenesc să te bu sînt pregătiţi să umple go Stela Homorodean şi alţii
curi. Să rizi, să iubeşti, să ti lurile existente la frontalul depun eforturi susţinute
trist. Cu aite cuvinte, să tră iui Scorpie are măreţia u- pentru a încadra toate lu
ieşti, să-ţi urmezi, ceea ce nui edificiu veritabil. „Nici crările în graficele stabi
numim de obicei — cu ome nu vă închipuiţi cit pot da lite.
nească detaşare — destinul. oamenii, dacă ştii ce să le
Există oameni pricepuţi, unii ceri şi cum să ie ceri. Am La semănatul porumbu
mai tineri, alţii mai puţin ti citit undeva că înţelepciunea lui s-a lucrat şi în cadrul
neri, dar cu toţii stăpiniţi de se obţine din proprie expe cooperativei agricole din
„magia" breslei. Simion Bu- rienţă, nu din cărţi, lată un Spini. Preşedintele C.A.P.,
descu, omul care trăieşte in motiv ca să nu pretinzi unui Maria Pîrvu, a avut numai
tens,' puternic, este unul din cuvinte de laudă la adresa
tre ei. Viaţa lui este o fa tinăr de 20 de ani să se mecanizatorului Nicolae
bulă pentru cei care caută comporte ca unul de 40..." Şi Chirilâ, care se străduieş
fabule. A săpat drumuri sub- ascultîndu-l e omenesc să te să efectueze semănatul
pămintene care, după caicu stringi o mină adevărată, la un nivel- calitativ ire
lui său, ar lega, in linie bărbătească. proşabil.
dreaptă, Uricaniul de Petro Apoi, ceilalţi. Sînt ortacii N. TIRCOB
şani. Şi asta numai in 18 lui.' l-am văzut pretutindeni, Rod al grijii permanente-pe care partidul şi statul nostru o poartă îmbunătăţirii con
ani. El nu este un unicat, un lată, din nou mina. Un mun tinue a condiţiilor de muncă şi de viaţă ale minerilor, in clădirea I. M. Uricani a fost
o
înaintea
intrării
modernă,
cantină
spaţioasă.
in
servesc
uricăncni
minerii
şut
amenajată
fenomen. Zimbetul cu care iţi citor întinde un fir, pozează, aici hrană caldă, bună şi îndestulătoare. Foto: VIRGIL ONOIU (Continuare in pag. a 2-a)
