Page 68 - Drumul_socialismului_1978_04
P. 68
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6!
ţSrriîeii;, ^onomic^c
9,00 Teleşcoa
10,00 Telecinett
E Dl CĂIAN ţeni trai
11,50 Corespon
12.05 Telex ;
12,10 Includeri
lui.
16,00 Telex ;
(Urmare din pag. 1) sigurată conservarea lor le au fost mereu notate, la I.V. Căian ? Pentru a 16.05 Curs de
pînă la montaj. Avem ne s-au făcut promisiuni, dar nu-şi ştirbi productivita ceză ;
tarea utilajelor. Şi sosesc voie de o macara de 40 sînt şi astăzi nerezolvate, tea muncii ? 16,35 Tragerea
16.45 Emisiune
1
zeci, chiar sute de va tone la descărcatul utila creează mari greutăţi. Sînt Este o mare deosebire germană
goane. jelor. Ne descurcăm cu zile în care sosesc 150—160 între ceea ce se discută şi 18.45 „Lenin“.
Irig. Pamfii Cuteanu, şe una de 17 tone (uzată, de vagoane cu utilaje. Stau se stabileşte în comanda a studio
do filmo
ful biroului utilaje din ca transformată dintr-un ex şi... îngroaşă fondurile plă mente, la nivelul din Most.
drul serviciului investiţii cavator) şi cu una de 16 tite drept locaţie. şi ceea ce se rezolvă con 19,05 Film seri
al I.V. Căian : tone şi mai obosită ca pri Trebuie să se înţeleagă cret. La comandamente pli : Cuo
39 ;
— Avem sosite şi conti ma. Nu avem nici mijloa de către de către participă zeci de cadre de 19,30 Telejurn;
nuă să sosească ’ masiv uti ce de transport în dotare, conducerea I.V. Căian şi specialitate şi de mare răs 20,00 ..Ţie, 11
laje. Datoria noastră este facem tot felul de trans- cea a I.C.S. Hunedoara că pundere, dar de rezolvarea Spectacol
cal-coreg
să. le ducem pînă sub bordări şi manevre în plus, platforma siderurgică de a ceea ce s-a stabilit ră- zat cu pt
câmpul de acţiune al ma care înseamnă timp şi la Căian înseamnă o ma mîne să se ocupe un om rmţei >Ni
caralelor, la montaj. De muncă irosită. Dacă nu se re răspundere. Conducerea sau doi. Este nevoie de meilor ;
multe ori constructorul spu va asigura spaţiu de depo I.V. Căian să nu considere schimbarea concepţiei unor 20,30 Noi, let.
20,55 Film ari
ne. „adu-1", dar nu are zitare şi nu se va mări rit pli «.forma ca o problemă cadre despre această in ra“. Prci
front de montaj. Mai avem mul de montaj, în zilele a compartimentului său de vestiţie ; ponderea timpu ducţie a
mc „Nu:
necazuri şi cu unii furni următoare nu mai avem investiţii, ci ca o problemă lui lor de muncă să fie a- 22,20 Telejurn;
zori care nu livrează în unde pune utilajele. majoră, directă a sa, să fectaită acţiunii concrete pe
C.S. Hunedoara — alimentarea O.S.M. Aici, la alimen
tarea O.S.M., se pregăteşte fierul vechi in troci pentru ca fluxul cerut utilajele. Constantin Purcileanu, nu aştepte să primească şantipr, nu aspectelor func
apoi să fie introdus în cuptoarele oţelăriei la retopire. C.I.C.M. Bistriţa, de pildă, instructorul Comitetului ju investiţia predată la cheie, ţionăreşti, să se gindească IE AP:
In fotografie : un aspect de muncă din acest sector. livrează electrofiltre fără deţean de partid pe plat ci să contribuie efectiv la mai mult în perspectivă.
Foto: N. NEGRU lagăre, ceea ce înseamnă formă : realizarea ei. De ce se tă Iată deci, probleme mari,
imposibilitatea de a le — De multă vreme şi în răgănează constituirea ace încă nerezolvate pe plat PROGRAM!
= De ia ziariştii, ooîaberateri monta ; I.M. Timişoara nu multe comandamente la lor nuclee de oameni ai forma siderurgică a Căla- dioprugramul
Radiojurnal';
livrează 6 poduri rulante, nivelul Ministerului Indus beneficiarului pe obiective, nului. Rău este că unele se presei ; 8,10' i
restante din trimestrul IV triei Metalurgice s-au cerut lucru hotărît de multă vre împing de la o lună la diilor ; 9,00, F
1977 ; „Progresul" Brăila macarale de 40 tone pentru me în C.O.M. ? Nu este alta, de la un comanda cultătorilor t;
de ştiri ; 10,0:
Azi relatări de fa colectivul este restantă cu conducta descărcatul utilajelor, con normal ca la o investiţie de ment la altul şi nu se ata ric P'A'U S;1
insuflare
de
pentru
o asemenea amploare, ade
că frontal .pentru a se re
aglo-
struirea unui depozit pen
Interpreţi
ai
mijloace
de
nostru din Ifia merator, conductă care are tru utilaje, pentru utilajele vărată premieră siderurgi zolva. Punem şi pe aceas mânesc — Ci
11.00 Buletin
că românească, să nu ia
de
transport
Dar
condiţii
montaj.
tă cale în faţa ministeru
Avanpremieră
greutăţi mai mari sînt ur nevagonabile, ca şi pentru parte mai mulţi oameni lui, a constructorului şi be 11.35 Discotet
mătoarele : nu există o transportarea pe platformă de-ai beneficiarului. De ce neficiarului aceste proble Buletin de şi
platformă pentru depozita a celor ce se descarcă în conducerea I.C.S. Hunedoa me, solicitînd grabnica şi comoara lolel
12.35 Repere
LA FONDUL DE STAT LA DISPOZIŢIA rea utilajelor, nu avem a- gara Căian Băi. Probleme ra nu solicită lucrători de definitiva lor rezolvare. grupul Semni
— IMPORTANTE POPULAŢIEI — UN 1 la 3 ; 15,00
CANTITATI de 1G,00 Radiojur
teee
pioniere
PRODUSE BOGAT FOND DE 44 ordonate ecoi
MARFĂ Vagoanele de ps „linia moartă aduc minai pagubei
izvodit
Timp
O preocupare' impor seţi — muzici
Buletin de şt
tantă a organelor comu Anul acesta cooperati tru patrie ; 1'
nale de partid şi de stat, va de consum pune la Pe raza R.C.M. Deva se C.S. Hunedoara plătind su rie—februarie a.c. 537 va iese să schimbe destinaţia mului ; is,0U
a consiliilor de conduce dispoziţia populaţiei un desfăşoară o susţinută ac ma de 83 200 lei. Staţia Si- goane, pentru care au fost vagoanelor încărcate cu 20.00 Te port
a
întîmpinat
meria-călători
românesc
obligate să achite suma de
tec
re ale unităţilor agricole bogat şi variat fond de tivitate de transporturi, ca greutăţi în acest sens din 382 550 lei. mărfuri de la o staţie la Ie cu adresă :
socialiste este onorarea marfă. în toate unităţile lea ferată asumîndu-şi ast alta, plimbînd astfel ma ţe sonore ; 22
contractelor încheiate cu de desfacere se găsesc tot fel răspunderea să asigure partea bazei I.C.M. şi a în perioada ce s-a scurs terialul rulant fără rost şi oră ; 23,00
zicale ; 23,30-
statul prin livrarea la ter felul de mărfuri alimen cu vagoane pe toţi benefi morii din Simeria, care au de la începutul anului şi cu cheltuieli suplimentare. muzical nocti
menele stabilite a produ tare şi industriale. Cetă ciarii săi. De la început imobilizat 260 de vagoane, pînă în prezent s-au mani Existenţii unor astfel de TIMIŞOARA
selor agroalimentare. în ţenii au la dispoziţie pîi- trebuie precizat însă că a- pentru care au achitat su festat şi alte neajunsuri în perturbaţii face ca o bună tualitatea rad
primele trei luni ale a- ne şi produse de panifi sigurarea cu vagoane nu ma de 79 750 lei. Staţia relaţiile de colaborare din parte din parcul de vagoa lodii In ritm
Tribuna
expe
’cestui an s-a reuşit să se caţie, de cofetărie şi pa depinde numai de calea Mintia a întocmit note de tre unităţile feroviare şi ne să devină imobilizat tate : Noua i
livreze la fondul de stat tiserie fabricate de bru ferată, ci şi de întreprin penalităţi pentru I.E. Deva, cele servite de ele. O par temporar, ducînd în final litatea munci
derile beneficiare. Mai sînt
peste 70 de tone de car tăria şi laboratorul din însă întreprinderi benefi care a imobilizat în lunile te dintre întreprinderile a- la neasigurarea ritmică a dialog cu mu
formaţii de li
ne, din care 30 de tone comună. Tot de la maga ianuarie şi februarie a.c., mintite, cit şi altele, au a- planului de încărcări la la I.C.M. Re
de la gospodăriile popu zinele din comună îşi ciare care şi-au făcut o o- 1 095 vagoane, pentru care nulat sute de vagoane, fără toate întreprinderile. la idee 1a la
laţiei, precum şi aproape cumpără oamenii mobila bişnuinţă ca, după ce au a trebuit să achite suma de să anunţe din timp că nu Se pune întrebarea : cine rele liniareji i
prestigiu a s]
1 000 hl lapte de vacă, din de care au nevoie, frigi depus la staţii planificarea 125 704 lei. La fel şi în sta au posibilităţi de încărca şi din ai cui bani achită mişoreni ; A :
care 532 hl de la gospo derele, maşinile de spălat, pentru transporturi, eşalo ţia Deva, întreprinderi ca re, astfel că multe vagoane sumele destul de mari pen populare din
dăriile populaţiei. televizoarele, maşinile de nate pe semidecade şi pro T.C.II., B.A.D.J., I.CJl.A., au fost încărcate neraţio tru nereguli produse din 19.00 Tinereţi
cusut ete. Magazinele din grame zilnice, să depună B.J.A.T.M. şi altele, au nal. De asemenea, unele u- neglijenţa unor lucrători ai creaţia tehuii
artistică pe. d.
ÎNSEMNATE DEPĂŞIRI comună asigură populaţi şi cereri suplimentare de imobilizat în lunile ianua nităţi beneficiare obişnu- diferitelor întreprinderi ? rilor in Uet
DE PLAN LA ei un bogat sortiment de transport. Alte unităţi be IOAN JURA nistă. Emisii;
TRICOTAJE mărfuri alimentare şi in neficiare din judeţul nostru ziarist colaborator la Liceul inc
din Deva ; ti
dustriale ca la oraş. Es depăşesc sistematic terme ţa muzicală',:
Muncitoarele care lu te o cinste pentru noi că nele tarifare de încărcare- CONSULTAŢIE la 75 de ani
Beri
crează în secţia de trico cetăţeni din alte locali descărcare, ceea ce micşo „Hector Avane:
şoara.
taje dovedesc multă în- tăţi, chiar şi din oraşe, rează posibilităţile de trans Ea Hunedoara, a avut loc, cert.
demînare, pricepere şi vin şi se aprovizionează port. De exemplu, staţia în cadrul acţiunilor de popu
hărnicie în activitatea pe cu unele mărfuri din ma Bîrcea Mică a fost nevoită larizare a documentelor Plena
rei C.C. al P.C.R. din 23—23
care o desfăşoară. Toate gazinele noastre. Aceasta să întocmească notă de pe marile, o consultaţie, urmată =rişiE
acestea dau dimensiune şi explică faptul, că in nalizare pentru I.C.M. De de răspunsuri la întrebări, ţi
realizărilor. Depăşirea pla primul trimestru al aces va — 305 vagoane a 16 498 nută de tovarăşul Ntcolae Io-
nului pe primul trimestru tui an au fost vîndute vagon/ore, I.C.M. trebuind nescu, director în Direcţia \: Aur
Centrală de Statistică.
al acestui an cu 5,3 la populaţiei mărfuri în va să achite suma de 186 730 Au participat lectorii comi tri. •ţjădevâr
ta) ALlUNEEK
tetului
partid,
sută şi realizarea unor loare de aproape i) mili lei. Staţia Peştiş a întocmit secretari municipal de adjuncţi lcan, ‘ tigrul iî«
şi
secretari
tricotaje frumoase, de oane lei, cifră mult supe note de penalizări Combi ai comitetelor de partid din în căra) ; Urg
bună calitate le onorează rioară realizărilor din a- natului siderurgic Hune treprinderi, directori şi alte gistul) ; FI
şi le face cinste. O ac ceeaşi perioadă a anului doara pentru imobilizări de cadre din economie, responsa reche (Arta)
filmului de -
tivitate bună desfăşoară trecut. (T. Vasiu, M. Bu vagoane la încărcare-des- bili ai punctelor de documen slructorul) ; i
tare politlco-ideologică.
şi muncitoarele din sec jorel, A. Mari.ş, ziarişti cărcare în lunile ianuarie— Eu, tu şi Ov
ţia de covoare. colaboratori). februarie 1978, de 449 va împuşcături Noii
(7
lună
goane a 74 499 vagon/ore, — ...Nu, nu mai avem deloc ! Desen de V. mihAilescu SEMĂNATUL sarul' negru
(Republica);
PORUMBULUI felul, aurul
Omul cu trul pămînt
(Cultural) ; H
MINIATURI SCRISOAREA trecătorul şi-a încheiat nas (Urmore din pag. 1) toresc) ; Vt
turele. Altul ducea o saco
ochi limpezi şă in mina dreaptă. Cind — Noi nu putem lucra vaţi oraşul i
LONEA : Con
dafLrul — se
De citeva zile Negruince- mărul 3 999. Scrisoarea-re- reclamat pentru că, de fapt, să-l acosteze a schimbat-o azi (20 aprilie — n.n.) la norul) ; PET
rugurii este foarte frămin- clamaţie fusese expediată căluţii erau măgăruşi... în mina stingă. Deodată, semănat — ne-a spus şeful ramouche 11
(Urmare din pag. 1) însă, a sărit în sus, a stri secţiei de mecanizare de ANINOASA: C
tat. La serviciu nu-şi găseş cu o săptămină in urmă. A doua zi, Negruinceru- eitoresc) ; UI
te locul, acasă işi repede De atunci Negruncerugu- gurii a plecat dis-de-dimi- gat „Evrika" !, şi luminat la la C.A.P. Bobîlna. Viorel ua gloriei (7
deva se încarcă cărbune. Un nevasta, pe stradă se-aga- rii caută cu luminarea ce neaţă la serviciu hotărit să laţă a pornit întins spre Samoilescu. în schimb, fa BRAD : Melc
deva se aşează benzi trans casă. Ajuns în apartament cem erbicidarea terenului. yului (Steau
portoare. Se montează com ţă de te miri cine, pentru va de care să se agaţe, ce găsească prilejul pentru s-a aşezat la masa de lu Preocupat să termine RĂŞTIE : 1
te miri ce. Dar, ca un fă
(Patria) ; Slr.
bine, interloane. Am văzut un cut, nimeni nu-i dă nici o va ca să poată reclama, scrisoarea 4 000. Dar ziua cru, a scos hîrtia şi a în grabnic însâmînţarea po I-Il (Flacăra)
bărbat stind cu mult peste atenţie, nu se ia la harfă pentru ca dragul lui de re de lucru s-a terminat, iar ceput să scrie reclamaţia rumbului, şeful secţiei BAI : Făgădu
orele de serviciu lingă ort. Şi cu el, nu schiţează nici gistru să consemneze scri prilejul nu s-a arătat. Nu nr. 4 000 : S.M.A. Hărău, Ioan Achim, cultură) ; HA
nu avea aerul că lace ceva măcar un gest care să-i soarea 4 000. putea să-l reclame pe şe „Subsemnatul Negruince- ne-a asigurat că, împreu uitat de âimj
ful său că, în pauza de ma
extraordinar. Din cînd în ■ Noaptea trecută n-a în rugurii, de profesie supra nă cu inginerul şef al BRAZI : Cui!
drelor ; CAL3
cind, egal, atent, arăta ti dea priiejul de ceartă. Pen chis un ochi. S-a gindit la să, l-a invitat la o cafea. veghetor, cu domiciliul sta C.A.P. şi cu mecanizatorul liţistul (Casa
nerilor cum se fine pickamă- tru Negruîncerugurii aceas tot ce reclamase pînă a- Şi-a dat seama că asta ar bil (nu ca alţii flotant) in Sebastian Pădureanu vor Două dioptrii
rul. Atit. Nimic altceva. Am tă situaţie este de-a drep tunci, doar, doar va găsi fi fost prea de tot. Da, da strada Vrajbei nr. 13, om ieşi în cîmp cu semănă (11 Iunie) ; S
catastrofală.
Registrul
tul
Play
(Mureşu
văzut pe cineva aducind ho lui — în care cu migală şi, ceva despre care incă nu că ar fi fost cafeaua cu cinstit şi corect, vă înştiin toarea într-o tarla .de 11 ripioară sau
dinea cu apă unui ortac că s-a scris. Şi-a amintit- de năut, ar mai fi mers... Dar ţez şi vă cer să luaţi aspre ha, unde terenul a fost din mina) ; TULI
ruia abia îi mija o brumă de de ce să n-o spunem, cu vecinul pe care-l reclama era cafea naturală. Aca măsuri împotriva cetăţeanu vreme pregătit. Interlocu şi trei nopţi
mustaţă. Am văzut pe cineva pasiune, ba chiar cu fana se pentru că, trecînd prin să, nevastă-sa l-a servit ca lui care, în ziua de 1 apri torul era însă îngrijorat de GHELARI: C
menko (Mum
bucurindu-se de succesele or tism, ‘înregistrează, pe ru faţa apartamentului său a niciodată. Nici un vecin n-a lie curent, stind pe o ban faptul că mai sînt 15 ha o-
tacilor săi. Şi acesta nur era brici şi subrubrici reclama- tuşit, de vînzătoarea de la trecut prin faţa uşii aparta cupate cu masă verde şi
altul decit Simion Budescu, ţiile pe care le-a trimis magazinul de piine căreia mentului său, nici un copil că intr-un scuar, a văzut un nu s-a luat încă hotărîrea IYREI
omul pentru care mina U- diferitelor organe locale şi ii intentase proces ■ pentru n-a ieşit la joacă, nici mă trecător descheiat la un de a fi păşunate şi apoi,
ricani, unde „munceşte de-o centrale — este în mare că purta pe cap bonetă ro car responsabilul asociaţiei nasture şi în loc să ia ati arate pentru a se putea
viaţă", nu-i altceva decit un pericol. Ultima reclamaţie ză in loc de albă, de şeful de locatari nu l-a invitat la tudine, s-a complăcut in încheia semănatul porum Timpul pro
loc care-i asigură un rol de trimisă la Bucureşti, prin său despre care a scris la muncă patriotică. confortul băncii, deşi nu bului (!). 21 aprilie : V:
ral rece, eu
muncitor, proprietar şi bene care sesiza că primarul ora Bucureşti pentru că fi sanc Iritat ta culme, după ce era decit de lemn. Cu cea Ieri, au fost concentrate noros. Izola.'
ficiar în acelaşi timp, gus- şului a circulat, ca pieton, ţionase cu 5 la sută din re a mîncat, a plecat în oraş mai profundă indignare cer în cîmp toate mijloacele precipitaţii s.t
tind cu satisfacţie multe mo pe partea dreaptă a porţi tribuţie pe motivul că l-a lntr- un scuar s-a aşezat pe să se cerceteze acest caz mecanice şi la C.A.P. Be- ploaie şi ave
mente, unice in felul lor, pe unii carosabile a străzii, ce prins dormind în timpul ser o bancă şi a început să ob de către o comisie compe jan, Rapoltu Mare, Căs- Vîntul va sui
derat din suci
care adincul i le oferă cu ea ce denotă că nu cu viciului, de căruţaşul care serve. Un trecător avea un tentă, venită direct din Ca tău, Beriu, la ferma din peraturile n
dărnicie, iar cind spune ,,n-aş noaşte legea circulaţiei şi trecînd prin faţa blocului in nasture descheiat la haină. pitală şi cit mai urgent...". Deva a I.A.S. Mintia, pre cuprinse intri
putea spune că- am vrut vreo cere să se ia aspre măsuri care locuieşte a strigat „Di, Ar li mers, dar tocmai cind cum şi la Complexul de de, iar maxi
şi 15 grade. ’
dată să lac altceva decit mi împotriva lui, poartă nu- căluţule !“ şi pe care l-a voia să-i ceară socoteală, GH. PAVEL creştere şi îngrăşare a ti cal ceaţă.
nerit", are ochii limpezi. neretului bovin Orăst.ip