Page 69 - Drumul_socialismului_1978_04
P. 69

(365 9 VINERI, 21 APRILIE 1978                                                                                                                                          Pag. 3


                                                                  Femeia            — orţă ocială
                                                                                          f
                                                                                                        s
    tflZîUNE
                                          ___________________________________________________________________________________________ $___________________________________ _______________________________
    ia ;
     aateca ;
     denţii jude-       reprezentativă               în   viaţa
     ismit... ;                                                          judeţului
    -•a programu-
     limbă Iran-
                       Astăzi  se  deschid,  în  Capitala  patriei,   prime   şi   materiale,  în   rodnicia   păniîn-
      loto
     > i Sn  limba   lucrările  Conferinţei  Naţionale  a  Femei­  tijlui,  în  buna  gospodărire  şi  înfrumuse­
                     lor  —  eveniment  cu  multiple  semnifica­  ţare  a  localităţilor,  în  activizarea  vieţii
      O producţie    ţii  în  viaţa  politică  şi  social-cullurală  a   cultural-artistice.
    urilor centrale
      documentare    ţării.  Înaltul  forum  democratic  este  în-   Reprezentantelor  mişcării  de  femei  din
     ■ova ;          tîmpinat  de  femeile  hunedorene  —  mun­  judeţul  nostru  la  înaltul  forum  naţional
     lai  pentru  eo-   citoare,  ţărănci  cooperatoare  şi  din  zonele   —  delegate  şi  invitate  —  li  s-a  încre­
     re — episodul
                     necooperativizate,   intelectuale,   casnice,   dinţat  mandatul  de  a  transmite  adeziu­
     d ;             care   reprezintă   aproape   jumătate   din   nea   femeilor   hunedorene   —   românce,
     oare  a  vieţii".   populaţia   judeţului   —   cu   rezultate   de   maghiare,  germane  şi  de  alte  naţiona­
     1   literar-muzi-
     rafic,   organi-   prestigiu  în  producţia  de  bunuri  mate­  lităţi  —  la  întreaga  politică  internă  şi
     yilejul   Confe-   riale  şi  spirituale,  în.  acţiunile  de  gospo­  externă   a   partidului   şi   statului   nostru,
    aţionale a fc-   dărire  şi  înfrumuseţare  a  localităţilor,  în   recunoştinţa,   stima   şi   dragostea   nemăr­
                     munca de educare a tinerei generaţii.  ginită  ce  Ic  poartă  întîiului  fiu  a!  ţării,
     -eife ! :
     ştie: „Premic-    Angajamentele   asumate   în   conferin­  tovarăşul   Nicolae   Ceauşescu,   iniţiatorul
     tieră Tv. Pro-   ţele   comunale,   orăşeneşti,   municipale   şi   politicii  de  făurire  a  noului  destin  al  fe­
      Casei de fil-
     nărul Patru";   judeţeană  ale  femeilor,  care  au  precedat   meilor  din  patria  noastră,  şi  asigurarea
     .1.             marele  forum  de  azi,  au  prins  viaţă  în   de  a  contribui,  alături  de  soţii,  fraţii  şi
                     întreprinderi  şi  pe  ogoare,  în  chipul  îm­  fiii  lor,  la  înfăptuirea  marilor  obiective
                     prospătat  al  aşezărilor  urbane  şi  rurale.   pe  caire  Programul  partidului,  documen­
     Oi              Ele  se  materializează  în  creşterea  pro­  tele  celui  de-al  Xf-lea  Congres,  ale  Con­
                     ducţiei   şi   productivităţii   muncii^în   îm­  ferinţei  Naţionale,  precum  şi  ale  Plena­  întreprinderea   de   fibre   artificiale   „Viscoza"   din   Ruperii   este   recunoscută   prin   hărni­
                     bunătăţirea   calităţii   produselor,   reduce­  rei  C.C.  al  P.C.R.  din  22—23  martie  a.c.,   cia  colectivului   ci   în  care  ponderea  o  deţin  femeile.  In  fotografie,  fotoreporterul  nostru  a
       L i : 6,00 Ra-   rea consumurilor specifice de materii  le pun în faţa judeţului nostru şi a ţării.  surprins-o   pe   Maria   Slăiculcscu,   ajutor   de   maistru,   sfătuindu-se   cu   tovarăşele   de   muncă
       dimiueţii; 7,00                                                                                asupra calităţii produselor.
        8,00 Revista
        urierul melo-
        ispundem as-                                                     obţinut  an  de  an  rezultate   pînă  azi  întreaga  suprafaţă   rile în bine scontate.  tru   îşi   desfăşoară   activi­
     0. 00  Buletin             Să ne afirmăm                            bune.  Ele  s-au  datorat  fo­
      Atlas *"Iclo-                                                                                planificată   la   sfeclă   fura­  Condiţii  avem,  nu  putem   tatea  peste  1  000  de  cadre
     tătat&r;   10,15                                                    losirii  cu  mai  multă  eficien­  jeră  şi  30  ha  din  cele  100  -da  vina  pe  ele.  Iar  în  ce   sanitare  din  care  235  sînt
     şlagărului   ro-                                                    ţă   a   îngrăşămintelor,   unei   ha  cit  avem  la  porumb.  La   priveşte   ocrotirea   sănătă­
     rina  Chiriac  ;       mai activ în creaţia                         mai  bune  rotaţii  a  culturi­                                                 medici.
     le  ştiri  ;  11,20                                      9                                    grădină,   pe   suprafaţa  pla­  ţii,  atenţia  faţă  de  mame   Latura  educativă  în  creş­
       Radio-Tv.  ;                                                      lor,  extinderii  şi  diversifi­  nificată  de  4  şi,  respectiv,   şi  copii,  avem  bucuria  de   terea   şi   educarea   copiilor
     t  „U“  ;  12,00     telmieo-stiintifică                            cării   mecanizării   lucrărilor,   I  ha,  am  plantat  varza  tim­  a  beneficia  la  Petroşani,  din   ne  revin  însă  nouă,  ma­
     ri  ;  12,05  Din                                                   asigurării   unei   densităţi
     irului   nostru;                                                                              purie  şi  gulioarele  şi  am   toamna   anului   trecut,  prin   melor,   familiei.   Şi   poate
     nterprctative   :                                                   sporite  de  plante  la  hectar,   recoltat  şi  livrat  27  tone   grija  statornică  şi  deosebi­  aici,  spre  felul  în  care  fa­
     !  ;  13,00  De  la   Promovarea   tehnologiilor   liticii  economice  a  partidu­  producerii   unor   răsaduri-de   de  spanac,  cu  6  tone  mai   tă   a   conducerii   superioare   cem   această   educaţie   tre­
     Studcnt-elub   ;   moderne,   mecanizarea   şi   lui,   pregătirea   profesiona­  bună  calitate,  dar  şi  hăr­  mult   decît   am   preconizat.   de  partid,  a  unui  nou  spi­  buie să privim mai mult.
     tal  ;  16,15  Cin-   automatizarea   proceselor   lă,   perfecţionarea   continuă,
     ti  ;  16,25  Co-   de   producţie,   punerea   în   intransigenţa   faţă  de  aba­  niciei   cooperatorilor,   parti­  In  aceste  ,  zile  se  lucrează   tal  cu  700  de  locuri,  cu  sec­  GHEORGHlfA ClOBAN€
     omice ;   16,10                                                     cipării  la  timpul  optim’  la   intens   la   întreţinerea   cul­  ţii  de  obstetrică,  ginecolo­  casnică
     r   de   frumu-   funcţiune   a   noi   capacităţi   teri  pentru  a  putea  înde­  toate lucrările.  turilor   de   salată   şi   cea­  gie  şi  pediatrie  utilate  mo­  membră în Comitetul
      uşoară  ;  17,00   la   Combinatul   siderurgic   plini,  la  nivel  corespunză­  _  Acum,  cind  am  marea
     •i  ;  17,20  Pen-   Hunedoara   au   permis   in­  tor,  obligaţiile  de  produc­            pă,   cooperatoarele   noas­  dern,  cu  o  bună  funcţiona­  municipal al femeilor
      50  Cintare  o-                                                   cinste  să  reprezint  coope­  tre  făcînd  şi  acum,  ca  de   litate. In „ municipiul nos­  Petroşani
       Orele  scrii  ;   tegrarea   unui   mare   număr   ţie.          ratoarele  din  Dobra  la  înal­  fiecare   dată,   dovada   hăr­
     n suflet, ein-  de  femei  în  sfera  muncii   în   munca   de   proiectare   tul  forum  naţional  al  fe­  niciei  şi  dragostei  lor  pen­
      20.15 Semna-  productive,   prin   calificarea                                                                                        Izvor nesecat
      20.15   Caden-                          şi  cercetare  sînt  antrenate,   meilor,  pot  spune  că  hăr­  tru   munca   cîmpului,   pen­
     10  O  zi  intr-o   lor  în  meserii  deficitare  u-   în   combinat,   femeile   cu   nicia  lor  a  făcut  ca  şi  în   tru producţii sporite.
     Bijuterii mu-  zinelor   şi   secţiilor   noastre   studii  superioare,  dar  şi  un   această  primăvară  să  obţi­
     1,      U0 Noii stop                     număr   însemnat   de   tehni-   nem  rezultate  bune  la  în-                         de educaţie patriotică
                  ,sau  în  unele  nou  apărute.
     :n.                                                                                                    EUSABETA JOSAN
      :   18,00 Ac-  Faptul   că   în   combinatul   ciene  şi  •  muncitoare  cu   sămînţări   şi   plantări.   La   cooperatoare —
     0  ;  18,10  Mc-   hunedorean   lucrează   peste   înaltă  calificare,  dornice  să   cultura mare am însămânţat  C.A.P. Dobra  A   face   educaţie   patrio-   ţării.  Excursiile  la  obiecti­
      e  dans  ;  18,30   2  700  de  femei,  că  multe   se  afirme  în  creaţia  tehni-                                     ,  tică  în  oraşul  Orăştie  în­
      ienU-i   inain-                                                                                                                                    vele   industriale   de   presti­
      ilitate şi ca-  sînt  angrenate   în  activita­  co-ştiinţifică   a   unităţii,   în   Aportul nostru                   seamnă,  în  primul  rînd,  a   giu  care  au  împlinit  harta
         noastrc —   tea  de  producţie  pune  în   folosul   acesteia.   Dar,   deşi                                         cunoaşte  istoria  acestei  ve­  economică  a  judeţului,  oe-
         icitorii unor   faţa  comisiei  de  femei  sar­
        -,ru model de   cini complexe.        au  participat  anual  la  sesi­                                                tre   bimilenare.   Cunoscîn-   îe   organizate   la   Braşov,
         ţa ; noul de                         unile   ştiinţifice   organizate,   Comuna  Balşa,  care  nu­  jă  de  care  ne  bucurăm  ne   d-o,  ai  permanent  la  înde-   Bucureşti,   Piteşti,   Timişoa­
        tă — motoa-   Cerinţa  pe  care  secreta­  multe   din   cercetătoarele   mără  14  sate,  se  află  prin­  angajăm   să   contribuim   şi   mînă  izvorul  nesecat  al  e-   ra,  au  fost  pentru  noi  tot
         realizare de   rul  general  al  partidului,  to­  noastre  nu  au  abordat  te­  tre  aşezările  de  frunte  ale    ducaţiei   oamenilor   muncii,   atâtea  momente  de  cunoaş­
        îcialiştllor ti-                                                                           mai  mult  la  realizarea  şi
         i,M Cîntccc   varăşul   Nicolae   Ceauşescu,   mele   cele   mai   adecvate   judeţului,  care  îşi  îndepli­  depăşirea   planului   econo­  izvor  pe  care  Comitetul  o-   tere  pe  viu  a  marilor  zi­
        ţara Moţilor;   ne-a  adresat-o.  cind  a  fost   specificului   şi   cerinţelor   nesc  şi  depăşesc  cu  regula­  mic  în  profil  teritorial  ca­  răşenesc  al  femeilor  îl  fo­  diri din anii socialismului.
          ţi creaţia :  la  noi  în  combinat,  de  a   muncii   în   siderurgie.   Iată   ritate   indicatorii   planului,   re,  în  acest  an,  este  deose­  loseşte  cu  rezultate  bune  în   Educarea  patriotică  a  fe­
      1   îşi   creaţia   da  nu  numai  oţel  de  cali­  locul  unde  comisia  de  fe­  economic  în  profil  teritori­      activitatea   de   mare   răs­  meilor  din  oraşul  nostru  o
      unul   implini-                                                                              bit  de  mobilizator.  De  alt­
      nlrea   comu-   tate,  ci  şi  oameni  de  cali­  mei,  sub  îndrumarea  orga­  al.  La  acest  loc  de  cinste   fel,   noi   ne-am   mobilizat   pundere   a   formării   con­  realizăm  în  forme  diferite,
      et   realizată   tate  —;  înseamnă  şi  •  pen­  nizaţiei  de  partid  din  com­  pe  care  îl  ocupăm  avem  şi   foarte  mult,  pentru  că  am   ştiinţei   .   şi   sentimentelor   întâlnirile   cu   muncitori
      strial   minier   tru  comisia  de  femei  un  o-   binat,  are  datoria  să  acţio­  noi,   femeile   comunei,   o   dorit  să  întâmpinăm  Con­  înaintate.  fruntaşi   de  la  întreprinde­
      30—20,00  Via-
      ■ilaret Barbu  biectiv   de   mare   răspun­  neze  cu  mai  multă  răspun­  contribuţie   destul   de   fru-   ferinţa  Naţională  a  Femei­  •  Acordând  atenţie  deose­  rea  mecanică,  de  la  „Vi­
                                                                                                                                                            1
       n   Festivalul   dere în munca educativă.  dere.                  mosă.   Comisia   de   femei   lor  cu  planul  economic  pe   bită   cunoaşterii   trecutului   dra' ,   din   celelalte   unităţi
      z“   la  Timi-   Desfăşurăm  această  mun­                         mobilizează   la   îndeplinirea   acest   an   realizat   aproape   de  luptă  şi  viaţă  al  strămo­  economice   ale  oraşului   ca
      nică de cou-
                   că  vizînd,  îndeosebi,  înţe­  Ing. LET1ŢIA CIOROGARU,   planului  economic  pe  toate   în  întregime.  Şi  am  reuşit   şilor  noştri  —  unde  vesti­  şi  cu  activişti  de  partid  şi
                   legerea   de   către   fiecare   preşedinta comisiei de   ţărăncile  şi  noi  răspundem   să  realizăm  la  contractările   giile   din   Munţii   Orăştiei,   de  stat,  cu  istorici  şi  cu
                   muncitoare,   tehniciană,   la­  femei de Ia Combinatul   cu  tragere  de  inimă,  pen­  de  tineret  bovin  425  capete   muzeul   etnografic  din  lo­  oameni  de  cultură  avînd  un
                   borantă sau ingineră a po­      siderurgic Hunedoara  tru  că  o  facem  spre  pros­  (din  460  cît  ne-am  planifi­  calitate  ne  sînt  de  un  real   larg  ecou.  în  colocviile  cu
                                                                         peritatea  noastră  şi  a  co­  cat),  590  capete  la  porci   ajutor  —  ani  organizat  şi   femeile  punem  în  dezbate­
                                                                         munei.  Fiecare  avem.  dato­  (din  640),  550  capete  la  miei   organizăm   cu   grupuri   de   re   documente   de   partid,
       Viaicu                                                            ria   să   muncim   pentru   (din  650).   Avem   rezultate   femei  vizite  la  cetăţile  da­  legi  şi  hotărîri  ale  statului
      ul  curaj  % .»r-                                                                                                       cice  de  la  Costeşti,  Blidaru,   nostru.  Toate  acestea  con­
      -RA:   Sando-                                                      binele  comunei  şi  al  ţării,   foarte  frumoase  la  produc­                 tribuie   la   educarea   mase­
      laieziei   (Fla-                                                   pentru   că   ţara,   partidul   ţiile  animaliere  :  am  înde­  Grădişte,   acţiuni   prin   ca­
       *   (Siderur-                                                     nostru  poartă  o  măre  grijă   plinit,  de  pe  acum,  contrac­  re  am  urmărit  crearea  sen­  lor   de   femei   din   oraşul
      tH   la   u-   iMMiiis ilii                                                                                             timentelor  de  mîndrie  faţă   nostru  în  spiritul  dragostei
       <-Din  lumea                                                     ■  întregului  popor.  Atenţia   tările  atît  la  lapte  de  vacă,              faţă de patrie şi partid.
       ădată   (Con-                                                    •cu   care   este   înconjurată   oît  şi  -  la  lapte  de  oaie.  A-   de   neam,   de   preţuire   a
      ■ETROŞANI  :                                                       ţărănimea  din  zonele  ,  ne-   portul   nostru,   al   femeilor,   luptei   înaintaşilor   noştri   Ne  preocupă  educarea  fe­
       tt  (Unirea)  ;                                                                                                        pentru   păstrarea   fiinţei   meilor   în   spiritul   norme­
       b   clar   de                                                     eooperativizate  o  simţim  şi   la  aceste  rezultate  este  cît               lor  eticii  şi  echităţii  socia­
      ibric)  ;  Cor-                                                    noi  din  plin.  Această  aten­  se  poate  de  substanţial.  Ne   naţionale,   pentru   o   viaţă
        seriile   I-II                                                   ţie  şi  grijă,  la  care  secre­  mîndrim  cu  ceea  ce  am  fă­  liberă   mai   bună   şi   mai   liste  —  domeniu  în  care-
      .UţPENI:  Pro-                                                     tarul  .  general  al  partidului   cut,  pentru  că  munca  pe   dreaptă.  Aceste  vizite  •  au   am  făcut  puţin  şi  unde  se
         ardeienii                                                                                                            fost   întregite   cu   cele  de   simte  că  am  făcut  puţin.
      •cule  in  cen­                                                    are  o  mare  contribuţie,  a   care  o  depui  îţi  dă  dreptul                Aici  e  locul  în  care  comi­
      ţii   (Munci*                                                      făcut  ca  în  comuna  noas­  să fii mîndru.         la   Sanmizegeiusa   Traiana,   siile  de  femei  din  unităţile
      CAN  :  Sal-                                                       tră,  peste  250  de  femei  să                      străvechea  Germisara,  Com­
       uncitorcsc)   ;                                                   primească,   din   acest   an,    SOFIA MIHUŢ,       plexul  muzeistic  de  la  Ţe-   economice   şi   din  instituţii
      irul  şi  tran-                                                                                                         bea,   Hunedoara   Corvineşti-   să  pună  în  valoare  diver­
      lo  I-H  (Mi-                                                      pensii.                              ţărancă                                    sitatea formelor de educare.
      :L'A  :  Scha-                                                      Pentru această mare gri­         comuna Balşa       lor.
       uncitoresc)   ;                                                                                                          Dar,  în  egală  măsură  a-    VASIUCA ADAM
       rurgii   (Mun-                                                                                                                                        preşedinta Comitetului
      lANl   :   Zi-                                                         Familia — prima şcoală                           cordăm  atenţie  şi  cunoaş­
      Moiembrle)  ;                                                                                                           terii   realităţilor   socialiste   orăşenesc al femeilor
       ile   Brodwa-                                                                                                           de azi ale judeţului şi ale         Orăstie
       roşle)  ;  O-
       rel   Vlaicu                                                              a cinstei si omeniei
       ia  —  seriile
        GEOAGIU
       a  (Casa  de                                                        Oamenii  de  mîine,  oame­  acestea,   principala   îndato­
       ;G  :  Ţinutul                                                    nii  noii  societăţi  pe  care  o   rire  a  femeilor  este  de  a
        (Popular) ;
         saluman-                                                        edificăm,  nu  vor  fi  alţii  de­  menţine   tinereţea   poporu­
       •: Mark po-                                                       cît  copiii  noştri  şi  copiii   lui   nostru,   de   a   asigura
       e cultură) ;                                                      copiilor  noştri.  A-i  pregăti   creşterea   natalităţii.   Putem
       : prezbitism
       ERIA : Fair                                                       pentru  acest  minunat  mîi­  spune  că,  la  noi  în  Valea
       ; ILIA : A-                                                       ne,  a-i  forma  ca  oameni   Jiului,   natalitatea   cunoaşte
       cior ? (Lu-                                                       capabili  să  merite  locul  pe   o  creştere  sensibilă  (ea  a
        : Trei zile    Brigadiera  Aurelia  Ocolişan  şi  Viorica  Cristea,  de  la  C.A.P.
        (Minerul) ;   Romos,   se   numără   printre   cooperatoarele   care   şi-au   adus   care   îl   reclamă   societatea   ajuns  la  18,93  la  jnie),  dar
       onanţa Sel-   şi  îşi  aduc  o  contribuţie  importantă  la  terminarea  cu  succes   —  iată  un  ţel  pentru  care   aceasta  nu  ne  poate  mulţu­
       rcsc>(       a însăminţărilor de primăvară. Foto: VIRGIL ONOIU    merită   să   depunem   toate   mi.  Din  acest  punct  de  ve­
                                                                                          închinăm
                                                                                  să
       gagggaa                                                           eforturile,   noastră  ne  putere   de   dere   activul   femeilor   din
                                                                         întreaga
                                                                                                    Valea  Jiului  are  mult  de
       sA=             De        hărnicie            depinde             muncă.  Noi,  şi  în  primul   muncit  pentru  a  face  o  e-
                                                                         rînd  noi  mamele,  avem  da­  ducaţie  mai  bună  tinerelor
       oii pentru      rodnicia pămîntulni                               toria  ca  de  la  cea  'mai  fra­  căsătorite,  femeilor  în  ge­
       ie  Sn  gene-                                                     gedă  vîrstă  să  ne  educăm   neral.  Acţiunile  din  ciclu­
       r  mai  mult                                                      copiii  în  cultul  muncii',  al   rile   „Etica   relaţiilor   de
       :/or   cădea                                                                                 familie",   „Obligaţiile   soţi­
       formă   de    Cine   lucrează   în   cîmp,   nicie   aparţine,   în   mare   cinstei,  aici,  în  familie  în­  lor  pentru  întărirea  şi  con­  Dragostea   şi   grija   de   părinte   pentru   educarea   şi   forma­
        de   ploaie,   cine   munceşte   pămîntul   parte,   femeilor   pentru   că   cepe  să  se  creeze  adevă­              rea   tinerei   generaţii   sînt   prezente   şi   la   grădiniţa   nr.   2   a
       slab  la  mo-                          peste  85  la  sută  din  coo­  rata  şcoală  a  educaţiei  în   solidarea  familiei  şi  educa­  i.C.S.   Hunedoara,   ca   pretutindeni   in   invăţămîntui   preşcolar
       ■  vest.  Tem-   ştie  că  rodnicia  lui  depin­                                             rea  copiilor"  n-au  avut  în­  hunedorean.               Foto : I. VLAD
       )me   vor   fi   de,   în   mare   măsură.   de   peratori   sînt   femei.   Coo­  spiritul  omeniei,  al  dragos­  totdeauna   conţinutul   şi   a-
       L  şi  6  gra­  hărnicia   oamenilor.   Ne-ain   perativa  noastră  —  care  a   tei  pentru  ţară,  pentru  po­
       de  între   10                         fost   distinsă   cu   Ordinul   por  şi  partidul  său  condu­  tractivitatea   necesare   pen­
       nineaţa, io-  convins   de   acest   adevăr                       cător.                     tru  a  pătrunde  în  suflete,   Pagină realizată de LUCIA LICIU
                   nu o dată. La noi, la      Muncii  clasa  I  pentru  pro­                        pentru a produce schimbă-
                   P A P Dnhm npon.ctn hnr_   ducţii mâni la hectar — a'   Cred însă că înainte de
   64   65   66   67   68   69   70   71   72   73   74