Page 69 - Drumul_socialismului_1978_04
P. 69
(365 9 VINERI, 21 APRILIE 1978 Pag. 3
Femeia — orţă ocială
f
s
tflZîUNE
___________________________________________________________________________________________ $___________________________________ _______________________________
ia ;
aateca ;
denţii jude- reprezentativă în viaţa
ismit... ; judeţului
-•a programu-
limbă Iran-
Astăzi se deschid, în Capitala patriei, prime şi materiale, în rodnicia păniîn-
loto
> i Sn limba lucrările Conferinţei Naţionale a Femei tijlui, în buna gospodărire şi înfrumuse
lor — eveniment cu multiple semnifica ţare a localităţilor, în activizarea vieţii
O producţie ţii în viaţa politică şi social-cullurală a cultural-artistice.
urilor centrale
documentare ţării. Înaltul forum democratic este în- Reprezentantelor mişcării de femei din
■ova ; tîmpinat de femeile hunedorene — mun judeţul nostru la înaltul forum naţional
lai pentru eo- citoare, ţărănci cooperatoare şi din zonele — delegate şi invitate — li s-a încre
re — episodul
necooperativizate, intelectuale, casnice, dinţat mandatul de a transmite adeziu
d ; care reprezintă aproape jumătate din nea femeilor hunedorene — românce,
oare a vieţii". populaţia judeţului — cu rezultate de maghiare, germane şi de alte naţiona
1 literar-muzi-
rafic, organi- prestigiu în producţia de bunuri mate lităţi — la întreaga politică internă şi
yilejul Confe- riale şi spirituale, în. acţiunile de gospo externă a partidului şi statului nostru,
aţionale a fc- dărire şi înfrumuseţare a localităţilor, în recunoştinţa, stima şi dragostea nemăr
munca de educare a tinerei generaţii. ginită ce Ic poartă întîiului fiu a! ţării,
-eife ! :
ştie: „Premic- Angajamentele asumate în conferin tovarăşul Nicolae Ceauşescu, iniţiatorul
tieră Tv. Pro- ţele comunale, orăşeneşti, municipale şi politicii de făurire a noului destin al fe
Casei de fil-
nărul Patru"; judeţeană ale femeilor, care au precedat meilor din patria noastră, şi asigurarea
.1. marele forum de azi, au prins viaţă în de a contribui, alături de soţii, fraţii şi
întreprinderi şi pe ogoare, în chipul îm fiii lor, la înfăptuirea marilor obiective
prospătat al aşezărilor urbane şi rurale. pe caire Programul partidului, documen
Oi Ele se materializează în creşterea pro tele celui de-al Xf-lea Congres, ale Con
ducţiei şi productivităţii muncii^în îm ferinţei Naţionale, precum şi ale Plena întreprinderea de fibre artificiale „Viscoza" din Ruperii este recunoscută prin hărni
bunătăţirea calităţii produselor, reduce rei C.C. al P.C.R. din 22—23 martie a.c., cia colectivului ci în care ponderea o deţin femeile. In fotografie, fotoreporterul nostru a
L i : 6,00 Ra- rea consumurilor specifice de materii le pun în faţa judeţului nostru şi a ţării. surprins-o pe Maria Slăiculcscu, ajutor de maistru, sfătuindu-se cu tovarăşele de muncă
dimiueţii; 7,00 asupra calităţii produselor.
8,00 Revista
urierul melo-
ispundem as- obţinut an de an rezultate pînă azi întreaga suprafaţă rile în bine scontate. tru îşi desfăşoară activi
0. 00 Buletin Să ne afirmăm bune. Ele s-au datorat fo
Atlas *"Iclo- planificată la sfeclă fura Condiţii avem, nu putem tatea peste 1 000 de cadre
tătat&r; 10,15 losirii cu mai multă eficien jeră şi 30 ha din cele 100 -da vina pe ele. Iar în ce sanitare din care 235 sînt
şlagărului ro- ţă a îngrăşămintelor, unei ha cit avem la porumb. La priveşte ocrotirea sănătă
rina Chiriac ; mai activ în creaţia mai bune rotaţii a culturi medici.
le ştiri ; 11,20 9 grădină, pe suprafaţa pla ţii, atenţia faţă de mame Latura educativă în creş
Radio-Tv. ; lor, extinderii şi diversifi nificată de 4 şi, respectiv, şi copii, avem bucuria de terea şi educarea copiilor
t „U“ ; 12,00 telmieo-stiintifică cării mecanizării lucrărilor, I ha, am plantat varza tim a beneficia la Petroşani, din ne revin însă nouă, ma
ri ; 12,05 Din asigurării unei densităţi
irului nostru; purie şi gulioarele şi am toamna anului trecut, prin melor, familiei. Şi poate
nterprctative : sporite de plante la hectar, recoltat şi livrat 27 tone grija statornică şi deosebi aici, spre felul în care fa
! ; 13,00 De la Promovarea tehnologiilor liticii economice a partidu producerii unor răsaduri-de de spanac, cu 6 tone mai tă a conducerii superioare cem această educaţie tre
Studcnt-elub ; moderne, mecanizarea şi lui, pregătirea profesiona bună calitate, dar şi hăr mult decît am preconizat. de partid, a unui nou spi buie să privim mai mult.
tal ; 16,15 Cin- automatizarea proceselor lă, perfecţionarea continuă,
ti ; 16,25 Co- de producţie, punerea în intransigenţa faţă de aba niciei cooperatorilor, parti In aceste , zile se lucrează tal cu 700 de locuri, cu sec GHEORGHlfA ClOBAN€
omice ; 16,10 cipării la timpul optim’ la intens la întreţinerea cul ţii de obstetrică, ginecolo casnică
r de frumu- funcţiune a noi capacităţi teri pentru a putea înde toate lucrările. turilor de salată şi cea gie şi pediatrie utilate mo membră în Comitetul
uşoară ; 17,00 la Combinatul siderurgic plini, la nivel corespunză _ Acum, cind am marea
•i ; 17,20 Pen- Hunedoara au permis in tor, obligaţiile de produc pă, cooperatoarele noas dern, cu o bună funcţiona municipal al femeilor
50 Cintare o- cinste să reprezint coope tre făcînd şi acum, ca de litate. In „ municipiul nos Petroşani
Orele scrii ; tegrarea unui mare număr ţie. ratoarele din Dobra la înal fiecare dată, dovada hăr
n suflet, ein- de femei în sfera muncii în munca de proiectare tul forum naţional al fe niciei şi dragostei lor pen
20.15 Semna- productive, prin calificarea Izvor nesecat
20.15 Caden- şi cercetare sînt antrenate, meilor, pot spune că hăr tru munca cîmpului, pen
10 O zi intr-o lor în meserii deficitare u- în combinat, femeile cu nicia lor a făcut ca şi în tru producţii sporite.
Bijuterii mu- zinelor şi secţiilor noastre studii superioare, dar şi un această primăvară să obţi
1, U0 Noii stop număr însemnat de tehni- nem rezultate bune la în- de educaţie patriotică
,sau în unele nou apărute.
:n. EUSABETA JOSAN
: 18,00 Ac- Faptul că în combinatul ciene şi • muncitoare cu sămînţări şi plantări. La cooperatoare —
0 ; 18,10 Mc- hunedorean lucrează peste înaltă calificare, dornice să cultura mare am însămânţat C.A.P. Dobra A face educaţie patrio- ţării. Excursiile la obiecti
e dans ; 18,30 2 700 de femei, că multe se afirme în creaţia tehni- , tică în oraşul Orăştie în
ienU-i inain- vele industriale de presti
ilitate şi ca- sînt angrenate în activita co-ştiinţifică a unităţii, în Aportul nostru seamnă, în primul rînd, a giu care au împlinit harta
noastrc — tea de producţie pune în folosul acesteia. Dar, deşi cunoaşte istoria acestei ve economică a judeţului, oe-
icitorii unor faţa comisiei de femei sar
-,ru model de cini complexe. au participat anual la sesi tre bimilenare. Cunoscîn- îe organizate la Braşov,
ţa ; noul de unile ştiinţifice organizate, Comuna Balşa, care nu jă de care ne bucurăm ne d-o, ai permanent la înde- Bucureşti, Piteşti, Timişoa
tă — motoa- Cerinţa pe care secreta multe din cercetătoarele mără 14 sate, se află prin angajăm să contribuim şi mînă izvorul nesecat al e- ra, au fost pentru noi tot
realizare de rul general al partidului, to noastre nu au abordat te tre aşezările de frunte ale ducaţiei oamenilor muncii, atâtea momente de cunoaş
îcialiştllor ti- mai mult la realizarea şi
i,M Cîntccc varăşul Nicolae Ceauşescu, mele cele mai adecvate judeţului, care îşi îndepli depăşirea planului econo izvor pe care Comitetul o- tere pe viu a marilor zi
ţara Moţilor; ne-a adresat-o. cind a fost specificului şi cerinţelor nesc şi depăşesc cu regula mic în profil teritorial ca răşenesc al femeilor îl fo diri din anii socialismului.
ţi creaţia : la noi în combinat, de a muncii în siderurgie. Iată ritate indicatorii planului, re, în acest an, este deose loseşte cu rezultate bune în Educarea patriotică a fe
1 îşi creaţia da nu numai oţel de cali locul unde comisia de fe economic în profil teritori activitatea de mare răs meilor din oraşul nostru o
unul implini- bit de mobilizator. De alt
nlrea comu- tate, ci şi oameni de cali mei, sub îndrumarea orga al. La acest loc de cinste fel, noi ne-am mobilizat pundere a formării con realizăm în forme diferite,
et realizată tate —; înseamnă şi • pen nizaţiei de partid din com pe care îl ocupăm avem şi foarte mult, pentru că am ştiinţei . şi sentimentelor întâlnirile cu muncitori
strial minier tru comisia de femei un o- binat, are datoria să acţio noi, femeile comunei, o dorit să întâmpinăm Con înaintate. fruntaşi de la întreprinde
30—20,00 Via-
■ilaret Barbu biectiv de mare răspun neze cu mai multă răspun contribuţie destul de fru- ferinţa Naţională a Femei • Acordând atenţie deose rea mecanică, de la „Vi
1
n Festivalul dere în munca educativă. dere. mosă. Comisia de femei lor cu planul economic pe bită cunoaşterii trecutului dra' , din celelalte unităţi
z“ la Timi- Desfăşurăm această mun mobilizează la îndeplinirea acest an realizat aproape de luptă şi viaţă al strămo economice ale oraşului ca
nică de cou-
că vizînd, îndeosebi, înţe Ing. LET1ŢIA CIOROGARU, planului economic pe toate în întregime. Şi am reuşit şilor noştri — unde vesti şi cu activişti de partid şi
legerea de către fiecare preşedinta comisiei de ţărăncile şi noi răspundem să realizăm la contractările giile din Munţii Orăştiei, de stat, cu istorici şi cu
muncitoare, tehniciană, la femei de Ia Combinatul cu tragere de inimă, pen de tineret bovin 425 capete muzeul etnografic din lo oameni de cultură avînd un
borantă sau ingineră a po siderurgic Hunedoara tru că o facem spre pros (din 460 cît ne-am planifi calitate ne sînt de un real larg ecou. în colocviile cu
peritatea noastră şi a co cat), 590 capete la porci ajutor — ani organizat şi femeile punem în dezbate
munei. Fiecare avem. dato (din 640), 550 capete la miei organizăm cu grupuri de re documente de partid,
Viaicu ria să muncim pentru (din 650). Avem rezultate femei vizite la cetăţile da legi şi hotărîri ale statului
ul curaj % .»r- cice de la Costeşti, Blidaru, nostru. Toate acestea con
-RA: Sando- binele comunei şi al ţării, foarte frumoase la produc tribuie la educarea mase
laieziei (Fla- pentru că ţara, partidul ţiile animaliere : am înde Grădişte, acţiuni prin ca
* (Siderur- nostru poartă o măre grijă plinit, de pe acum, contrac re am urmărit crearea sen lor de femei din oraşul
tH la u- iMMiiis ilii timentelor de mîndrie faţă nostru în spiritul dragostei
<-Din lumea ■ întregului popor. Atenţia tările atît la lapte de vacă, faţă de patrie şi partid.
ădată (Con- •cu care este înconjurată oît şi - la lapte de oaie. A- de neam, de preţuire a
■ETROŞANI : ţărănimea din zonele , ne- portul nostru, al femeilor, luptei înaintaşilor noştri Ne preocupă educarea fe
tt (Unirea) ; pentru păstrarea fiinţei meilor în spiritul norme
b clar de eooperativizate o simţim şi la aceste rezultate este cît lor eticii şi echităţii socia
ibric) ; Cor- noi din plin. Această aten se poate de substanţial. Ne naţionale, pentru o viaţă
seriile I-II ţie şi grijă, la care secre mîndrim cu ceea ce am fă liberă mai bună şi mai liste — domeniu în care-
.UţPENI: Pro- tarul . general al partidului cut, pentru că munca pe dreaptă. Aceste vizite • au am făcut puţin şi unde se
ardeienii fost întregite cu cele de simte că am făcut puţin.
•cule in cen are o mare contribuţie, a care o depui îţi dă dreptul Aici e locul în care comi
ţii (Munci* făcut ca în comuna noas să fii mîndru. la Sanmizegeiusa Traiana, siile de femei din unităţile
CAN : Sal- tră, peste 250 de femei să străvechea Germisara, Com
uncitorcsc) ; primească, din acest an, SOFIA MIHUŢ, plexul muzeistic de la Ţe- economice şi din instituţii
irul şi tran- bea, Hunedoara Corvineşti- să pună în valoare diver
lo I-H (Mi- pensii. ţărancă sitatea formelor de educare.
:L'A : Scha- Pentru această mare gri comuna Balşa lor.
uncitoresc) ; Dar, în egală măsură a- VASIUCA ADAM
rurgii (Mun- preşedinta Comitetului
lANl : Zi- Familia — prima şcoală cordăm atenţie şi cunoaş
Moiembrle) ; terii realităţilor socialiste orăşenesc al femeilor
ile Brodwa- de azi ale judeţului şi ale Orăstie
roşle) ; O-
rel Vlaicu a cinstei si omeniei
ia — seriile
GEOAGIU
a (Casa de Oamenii de mîine, oame acestea, principala îndato
;G : Ţinutul nii noii societăţi pe care o rire a femeilor este de a
(Popular) ;
saluman- edificăm, nu vor fi alţii de menţine tinereţea poporu
•: Mark po- cît copiii noştri şi copiii lui nostru, de a asigura
e cultură) ; copiilor noştri. A-i pregăti creşterea natalităţii. Putem
: prezbitism
ERIA : Fair pentru acest minunat mîi spune că, la noi în Valea
; ILIA : A- ne, a-i forma ca oameni Jiului, natalitatea cunoaşte
cior ? (Lu- capabili să merite locul pe o creştere sensibilă (ea a
: Trei zile Brigadiera Aurelia Ocolişan şi Viorica Cristea, de la C.A.P.
(Minerul) ; Romos, se numără printre cooperatoarele care şi-au adus care îl reclamă societatea ajuns la 18,93 la jnie), dar
onanţa Sel- şi îşi aduc o contribuţie importantă la terminarea cu succes — iată un ţel pentru care aceasta nu ne poate mulţu
rcsc>( a însăminţărilor de primăvară. Foto: VIRGIL ONOIU merită să depunem toate mi. Din acest punct de ve
închinăm
să
gagggaa eforturile, noastră ne putere de dere activul femeilor din
întreaga
Valea Jiului are mult de
sA= De hărnicie depinde muncă. Noi, şi în primul muncit pentru a face o e-
rînd noi mamele, avem da ducaţie mai bună tinerelor
oii pentru rodnicia pămîntulni toria ca de la cea 'mai fra căsătorite, femeilor în ge
ie Sn gene- gedă vîrstă să ne educăm neral. Acţiunile din ciclu
r mai mult copiii în cultul muncii', al rile „Etica relaţiilor de
:/or cădea familie", „Obligaţiile soţi
formă de Cine lucrează în cîmp, nicie aparţine, în mare cinstei, aici, în familie în lor pentru întărirea şi con Dragostea şi grija de părinte pentru educarea şi forma
de ploaie, cine munceşte pămîntul parte, femeilor pentru că cepe să se creeze adevă rea tinerei generaţii sînt prezente şi la grădiniţa nr. 2 a
slab la mo- peste 85 la sută din coo rata şcoală a educaţiei în solidarea familiei şi educa i.C.S. Hunedoara, ca pretutindeni in invăţămîntui preşcolar
■ vest. Tem- ştie că rodnicia lui depin rea copiilor" n-au avut în hunedorean. Foto : I. VLAD
)me vor fi de, în mare măsură. de peratori sînt femei. Coo spiritul omeniei, al dragos totdeauna conţinutul şi a-
L şi 6 gra hărnicia oamenilor. Ne-ain perativa noastră — care a tei pentru ţară, pentru po
de între 10 fost distinsă cu Ordinul por şi partidul său condu tractivitatea necesare pen
nineaţa, io- convins de acest adevăr cător. tru a pătrunde în suflete, Pagină realizată de LUCIA LICIU
nu o dată. La noi, la Muncii clasa I pentru pro pentru a produce schimbă-
P A P Dnhm npon.ctn hnr_ ducţii mâni la hectar — a' Cred însă că înainte de