Page 72 - Drumul_socialismului_1978_04
P. 72
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 ?.6<
Campania agricolă de primăvară
i g l K ? E S T I T n | ...............................................
T elevi;
în termen, economice, de calitate
Luncă", de 27 ha. Lucrînd
Cu formaţii compacte la cu două maşini la semănat 12.00 Telex ;
12.05 Ctirss de Jiu
din zori şi pînă seara, rea niolă ;
lizăm o viteză zilnică de 30
erbicidatu! păisaselor de toamnă hectare. La pregătirea te Asigurarea tuturor condiţiilor 12.30 Roman-foilei
Ha
Ralliser.
episotlului 5
renului lucrăm cu cinci 13,20 De la Oi
imislc-hall ;
(Urmare din pag. 1) tiva am deplasat-o la tractoare şi, nemaiavînd de atacare a lucrărilor 14.15 Emisiune dc
C.A.P. Rîu de Mori, iar cu nici o palmă de pămînt de 14,45 Miniaturi f«
arat, reuşim să pregătim in
turilor pfiioase de toamnă formaţia de la Peşteana am Mar ia Butac
în cooperativele agricole întărit-o pe cea de la To cele mai bune condiţii te (Urmare din pag. 1) mai strîns şi mai fructu tăţi economice din judeţ nu că lordaclie,
Sabadiş-Pop
din Ostrov şi Clopotiva era teşti, unde avem condiţii renul, să asigurăm front os cu constructorii. Cel pu au contractat execuţia în Zamfira, £
compusă din 6 utilaje, iar să terminăm mai repede a- larg de lucru la semănat. tregul parcurs al execută ţin acum sînt necesare in antrepriză a unor lucrări veanca, Mar
cea care a terminat lucra ceastă lucrare. Urmează a- O atenţie deosebită acor rii obiectivului respectiv. tervenţii hotărîte, este mai de construcţii — montaj ce şi ansamblu
1
dia Română
rea la C.A.P. Peşteana din poi ca formaţia de la Rîu dăm calităţii lucrărilor pen Prevederi legale stipulează mult decît oportun să se dea însumează 27 la sută din 15.00 Stadion : Fi
4 utilaje. A treia formaţie, de Mori să se deplaseze la tru că, dacă anul trecut am cu claritate că pînă la fi un sprijin substanţial con planul pe acest an. Valori campionilor
compusă din 5 utilaje, er- C.A.P. Sarmizegetusa, iar obţinut peste 4 000 kg po nele primului trimestru tre structorului, îneît toate o- mai mari necon,tractate la baschet
bicidează la C.A.P. Toteşti. cea de la Toteşti să se îm rumb -boabe la hectar, în buie asigurate constructo biectivele din plan să poa prezintă I.F.A. „Vîscoza" Real Madrid
giri Varcse
Lucrînd în formaţii com- partă în două şi să execu acest an vrem să obţinem rului toate condiţiile pen lă începe potrivit planuri Lupeni, consiliile populare, primit de la
ipacte, specializate, am pu te concomitent erbicidatul mai mult. tru începerea lucrărilor din lor de activitate întocmite. Direcţia comercială jude Fotbal pe
tut să asigurăm în perma în C.A.P. Densuş şi Ciula planul pe întregul an. Dar Destul de greu atîrnă în ţeană, C.M. Valea Jiului, veaiţe din
Anglia —
nenţă asistenţă tehnică Mare. Programul de erbi- iată că a trecut primul tri balanţa restanţelor clin pri I.U.M. Petroşani, I.P.L. De Suedia — I
prin inginerii şefi din coo cidare a păioaselor de NOI mestru, cu apreciabile ne- mul trimestru al anului şi va, „Vidra" Orăştie, C.M. garia — C
şi K.D.G. -
perative, am reuşit să de toamnă — eşalonarea aces SUPRAFEŢE realizări în domeniul in volumul mare de utilaje şi Deva, Ţesătoria de mătase 16.40 Clubul tiner
păşim viteza zilnică pro tei lucrări pe cooperative vestiţiilor, a trecut mai bi echipamente tehnologice ne Deva şi altele. 17.40 Agenda cu’
gramată pe utilaj şi, tot agricole — l-am făcut ţi- ÎN CIRCUITUL ne de jumătate şi din luna montate, în special la C.S. tică ;
odată, am executat lucrări nînd seama atît de starea ARABIL aprilie şi încă nu sînt pre Iată carenţe in activita 18,10 Săplămîna
ternă şi iute
de calitate. Peste lot pe de vegetaţie a culturilor, gătite condiţiile optime tea beneficiarilor de inves 18,25 Antologia fi
unde am erbicidat. buru cît şi de starea terenului. In aceste zile, la C.A.P. pentru toate obiectivele tiţii asu.pra cărora trebuie tru copii ş !
ienile din culturi au fost După cum se vede, tim Boşorod au fost organizate prevăzute să înceapă în a- HQTĂRlTOR să mediteze cu toată seri Charles Cba
distruse, chiar şi acolo pul se îmbunătăţeşte, iar ample acţiuni de îmbună ceşt an. Din cele 218 obiec PENTRU ÎNCEPEREA ozitatea şi să se acţioneze 19.30 Telejurnal ;
20.00 Teleenciclop
unde crescuseră mai mari noi, mecanizatorii, ca şi tăţiri funciare în vederea tive, a căror construcţie SI PREDAREA de urgenţă în consecinţă. 20.30 Mari filme
decît griul. cooperatorii, sîntem hotă- redării unei suprafeţe de trebuie să înceapă în acest LA TIMP Asigurarea la timp a tutu „Un sti*ăin a
5 hectare în circuitul ara
ror condiţiilor de începere
producţie
în continuare, in para rîţi să terminăm cit mai bil, în cadrul prevederilor an, sînt aprobate documen A OBIECTIVELOR a lucrărilor la noile obiec lor america
lel cu celelalte lucrări pe grabnic erbicidatul, cît şi programului de redresare taţiile (S.T.E. şi P.E.) nu tive industriale şi social- 22.05 Telejurnal ;
care trebuie să le execu semănatul porumbului. economico-financiară a u- mai pentru 73 de obiective. culturale este o condiţie 22.15 Campionate 1
ţionale de
tăm (în special pregătirea Cele relatate de preşe nităţii. Nu s-a început încă elabo Hunedoara şl I.V. Călan, ca indispensabilă pentru înde ale Românie
terenului şi semănatul po dintele consiliului inter- rarea proiectelor de execu şi neasigurarea cu docu plinirea planului de inves liber alese,
rumbului), vom urgenta la cooperatist Toteşti consti Pentru contribuţia adusă ţie pentru 17 obiective la mentaţii — detalii de exe tiţii. Pe această filieră de înregistrate
maximum şi erbicidatul tuie o experienţă bună. la efectuarea lucrărilor de consiliile populare, pentru cuţie — pentru un consi pregătire a investiţiei — a- cău.
culturilor păioase de toam Am ţinut s-o consemnăm punere în valoare a pămîn- 10 obiective din cadrul derabil volum de lucrări s igurarea ampl asamen tel or,
nă. Formaţia de utilaje ca în ideea că poate fi folo tului merită să fie eviden Combinatului minier Valea de construcţii-montaj. Pen proiectelor de execuţie,
re a terminat erbicidatul sitoare şi în' alte consilii ţiaţi tovarăşii: Leoniţa Ma Jiului, pentru 7 obiective la tru aceste lucrări documen deschiderea finanţărilor, IC ADIO
la C.A.P. Ostrov şi Clopo- intercooperatiste. zăre, Petru Gruiescu, Uina Direcţia comercială jude taţiile s-au asigurat numai contractarea materialelor şi
Tinela, Marioara Marcu. ţeană, pentru cîte 4 obiec in proporţie de 14,63 la su utilajelor — trebuie să-şi
La C.A.P. Sînfandrei se Ion Corobea Lenuţa Jea- tive la C.S. Hunedoara şi tă din planul pe anul în facă mai mult simţită pre PROGRAMUL I :
nu, Marioara Ocolişan, pre I.E. Deva, pentru cîte 2 o- curs, cele mai slabe rezul zenţa atît beneficiarul, dar dioprogramul tlim ; •
cum şi mecanizatorii Petru Radiojurnal ; 8,0
desfăşoară cu toate forfele Tomotaş, Victor Muntean, biective la I.U.M. Petroşani, tate înregistrîndu-le : I.F.A. şi proiectantul, şi construc presei ; 8,10 Cur
Lazăr Tămăşoi, Alexandru C.M. Deva, I.C. şi I.M. O- ,.Vîscoza“ Lupeni, consilii torul, şi furnizorul de uti diilor ; 0,00 B
ştiri ; 9,05 Revii
pentru
răştie,
multe
alte
SEMĂNATUL PORUMBULUI şi Ladislau Rozotti. le. Se află în curs de ela le populare, Combinatul laje şi materiale. Printr-o radio ; 10,00
minier Valea Jiului. Direc
borare proiectele de exe ţia comercială judeţeană, conlucrare mai strînsă în ştiri; 10,05 ŞJagăi
dianc ;
tre
11,00 I
aceşti
printr-o
factori,
începînd de joi după-a- tina, Petru Furdui şi Ioan cuţie pentru 45 de obiecti I.P.L. Deva, I.C. Orăştie, mai bună organizare şi ştiri ; 11,03 Alia
miază, îndată ce starea Duca. SE EXTIND ve, în curs de avizare pro I.M. Barza, „Vidra" Orăş conducere a întregii activi 11,25 Melodii de
timpului şi a terenului au Sîntem bucuroşi că am PLANTAŢIILE iectele pentru 23 de obiec tie si alte unităţi economi tăţi pe şantiere, ritmurile Pislaru ; 12,00 E
ştiri ; 12,05 Di
permis, la C.A.P. Sîntan- putut relua semănatul po tive şi în curs de aprobare ce din judeţ. De asemenea, de execuţie pot şi trebuie folclorului noştri
drei s-a reluat cu toate rumbului — spuneau tova DE NUCI proiectele pentru 7 obiec nu a fost contractat pînă accelerate, restanţele re la 1 la 3 ; 15,00
ÎS,00
R
club
forţele semănatul porum răşii Aronim Ocoş, preşe In această primăvară, la tive. la această dată, mai precis cuperate, toate obiectivele 16,15 ; Radiodiverti
bului. în zilele de 20 şi 21 dintele, Ioan Igna, ingine cooperativele agricole din Este adevărat că au exis spus pînă în 10 aprilie a.c., încadrate în grafice şi fi zical ; 18,00 Or
aprilie a.c., folosind cu rul şef, şi Nicolae Zgîrdea, Orăştioara de Jos, Orăş- tat şi unele cauze... obiec un însemnat volum de uti nalizate la termen. Timpul 20,00 Romanţe, <
pricepere maşinile şi tim şeful secţiei de meca tioăra de Sus şi Beriu au tive care au condus la a- laje, principalii restantieri care a mai rămas din luna voie bună şi rn
certante cu Ioan<
pul bun de lucru, tracto nizare — pe tarlalele zvîn- fost plantaţi peste 400 de ceastă stare de lucruri de la acest capitol fiind C.S. aprilie, întreg trimestrul II none Sinulescu
riştii Nicolae Nicolaescu şi nuci proveniţi din specii Pred eseu : 20,30
tale, ca urmare a contro loc mulţumitoare, dar este Hunedoara, I.M. Orăştie. al anului trebuie să se de mânia ; 20,40 Ca<
Alexandru Deteşan au reu lului făcut permanent în valoroase din pepiniera tot atît de adevărat că I.C.M.M. Petroşani, I.L. De taşeze ca o perioadă de e- re ; 22,00 Radioji
şit să însămînţeze aproape teren. Acum (e vorba de C.A.P. Sibişel. De aseme mulţi beneficiari de inves va, l.E. Deva, i.R.E. Deva fort maxim în activitatea Maratonul dansu
40 de hectare. Lucrările de ziua de 21 aprilie n.n.) lu nea, prin grija cooperati tiţii nu au acţionat sufi şi alte întreprinderi. Ar mai pe şantiere subordonată a- Buletin de ştiri :
N on s to p m uzi ca
pregătire a terenului le e- crăm în tarlaua „Valea vei de consum din Orăştie cient de stăruitor pe lingă Ii de spus că pentru un celuiaşi scop : investiţiile
xecută într-un ritm susţi Roşcoaei", care are o su s-a plantat un însemnat proiectanţi şi pe lingă or număr de 54 de lucrări şi — finalizate în termen, cu GP~^2fflSE£33ES
nut şi de bună calitate me prafaţă de 24 de hectare, număr de nuci pe terenul ganele care aprobă şi avi obiective nu sînt încă asi înaltă eficienţă economică
canizatorii Vasile Vîlcelea- urmînd ca după-amiază să din jurul cabanei „Poieni zează documentaţiile de gurate amplasamentele şi şi de cea mai bună cali
1
nu, Ioan Defta, Aurel Cos- trecem în tarlaua numită ţa" . execuţie, nu au colaborat că un mare număr de uni tate.
DEVA: Aurel '
Adevăraţii
RĂSPUNZIND tria) ; HUNEDOAf
ta);
SOLICITĂRILOR — Festivalul naţional „Cîn- creaţia tehnică, în general, iran, tigrul Mala
iare României" — amplă ma va trebui să devină un „mo- căra) ; Urgia
Conducerea magazinului Creaţia ştiinţifică si tehnică sie mase —
i universal „Ulpia“, din Dc- nifestare a muncii şi creaţiei dus vivendi" al fiecărui om gislul) ; Din 1
va, a luat măsura ca ma — a prilejuit, în prima eta 7 5 7 7 al muncii, pentru că numai mului de ; altădr
PE
structornl)
gazinul să fie deschis şi în acest fel ne putem aduce
in ziua dc duminică, 23 a- pă, afirmarea plenară a spi Eu,, tu şi Ovidiu
sub
prilie a.c., între orele 8,30 ritului novator al poporului contribuţia la realizarea ma împuşcături Noicmb
lună
(7
şi 12,30. nostru, a inepuizabilei sale o activitate permanentă de perfecţionare rilor sarcini pe care partidul sarul negru —
EXPOZIŢIE capacităţi de creaţie cultura le-a pus in faţa întregului (Republica); EU
lă, artistică, tehnică şi ştiin nostru popor. fetul, aurul şi
) Cea cie-a Il-a decadă din (Cultural); H.eotcu
„Luna cărţii în întreprin- ţifică. După cum se ştie, din •— In ce direcţii va fi ori tru) pămiiitulu
dere“ (organizată în luna iniţiativa tovarăşului Nicolae entată in continuare activita torc--' : VULC
aprilie în întreaga ţară) a o proceselor de producţie tea ştiinţifică şi tehnică, in
prilejuit, la clubul „Con- Ceauşescu, în cadrul festiva vaţi f (Mu
LON1
‘bndui
structorul“ din Hunedoara, lului a fost inclusă — ca do cadrul celei de a doua ediţii dafini seriile
realizarea unei instructive meniu prioritar de întrecere a Festivalului naţional „Cin- nerul) ; A,\lNOA
expoziţii, care prezintă ce căror aplicare s-a concretizat ţetar de producţie, creşterea tarea României" aflată în rîsul mamei (Mi
le mai noi apariţii ale Edi — creaţia tehnico-ştiinţifică, URiCANI : Ziu
turii politice. ceea ce i-a dat manifestă prin realizarea unei produc eficienţei activităţii economi plină desfăşurare ? (7 Noiembrie) ;
rii noi impulsuri şi valenţe. ţii globale suplimentare de Convorbire Cu tovarăşul ce, sporirea bunăstării po — In ultimele zile au avut Melodiile Br.
Prima ediţie a Festivalului peste 253 milioane lei, redu dr. mg. ILIE GHIŢÂ, porului, o atenţie deosebită loc conferinţele teritoriale ale (Steaua Roşie)
naţional „Cîntarea Români cerea costurilor de produc preşedintele Comisiei acordîndu-se introducerii ra comisiilor inginerilor şi teh TIE ; Aurel \
tria) ; Străina^
ei" s-a încheiat cu o impor ţie cu 290 milioane lei şi ob judeţene a inginerilor şi pide în producţie a cuceririlor nicienilor la nivel de oraşe r-II (Flacăra) ;
tantă manifestare, organiza ţinerea unor beneficii peste tehnicienilor ştiinţei, perfecţionării tehno şi municipii, iar astăzi, 22 a- BAI ; Făguduials
tă la nivelul întregii ţări, sub plan de 116,7 milioane lei. în logiilor, ridicării nivelului teh prilie, are loc conferinţa pe cultură) ; HAŢEC
uitai de timp
UN NOU CERC AUTO genericul : „Săptămîna şti această perioadă, comisiile nic şi calitativ al întregii ac judeţ, urmînd să ne pregătim BRAZI : Cuibul
pentru conferinţa CNIT pe ţa
tivităţi economice:
inţei şi tehnicii româneşti". de creaţie ştiinţifică şi tehni drelor ; CALAN :
Da Direcţia judeţeană dc că din unităţile economice, economice ale judeţului nos Judeţul Hunedoara, unul ră, care va avea loc la sfîr- liţistul (Casa de
poştă şi telecomunicaţii a Ce a,Arelevat în judeţul nos tru ? dintre cele mai industrializa şitul lunii, in Capitală. Sînt SIMERIA ; Fair
luat fiinţă, sub patronajul tru prima ediţie a festivalu din oraşe şi municipii au ini reşui) ; IEI A :
Filialei judeţene A.C.R., lui şi cu ce rezultate s-a în ţiat, cu ajutorul organizaţii — In politica de promo te din ţara noastră, în eco momente de bilanţ şi de ja Bau picior (Luni,
cercul auto al automobillş- cheiat ? lor de sindicat şi de tineret vare a ştiinţei şi progresului nomia căruia industriile ex lonare a activităţii de viitor.
tilor amatori din unitate. tractivă, siderurgică şi ener Ne gîndim, înainte de toate,
Deocamdată cercul numără — In prima sa ediţie, Fes şi sub directa coordonare şi tehnic, partidul nostru por
getică deţin o pondere im
25 dc membri... tivalul naţional „Cîntarea îndrumare a organelor şi or neşte in mod constant de la portantă, dispune de o uri la antrenarea mai energică şi
mai hotărîtă a maselor largi
DUPĂ 40 DE ANI României" a prilejuit o in ganizaţiilor de partid, ample considerentul că ştiinţa con aşă energie creatoare : ma de oameni ai muncii la ac-
acţiuni de propagandă, sti
tensă activitate de creaţie stituie un factor primordiala! Rezultatele tra
40 de ani dc muncă ne mulare şi popularizare a ce sa celor ce muncesc şi pro ţiunea de creaţie tehnică şi
întreruptă la volan ! Atîta ştiinţifică şi tehnică în toate progresului contemporan, că duc în aceste sectoare de ştiinţifică permanentă, la e- 21 aprilie 1978 :
a împlinit şoferul Sonleit- unităţile economice din ju lor mai bune rezultate, între societatea socialistă multila Extr. 1 : 52, 26
ner Gheerghe. Ultimii 12 deţ, în institutele de cerce care : 837 mese rotunde, 227 teral dezvoltată şi comunis bază, precum şi în celelalte limînarea unor neajunsuri ca 71, 76, 57 ;
l-a făcut la I.G.C.L. Hune sectoare economice şi socia re se mai fac simţite şi la Extr. a II-a J
doara. Şi în tot acest lung ta re-prpiectare şi în insti simpozioane, 788 dez^at^rl şi mul nu p<?ţ fi edificate decît le, în rîftdurile cărora î^i des. mobilizarea mai activă şi mai > 18, 56, 74, 36
timp, n-a avut nici o ă- tuţiile de învăţămînt de toa conferinţe cu caracter teh pe baza celor moi înaintate
batere, nici o încălcare a te gradele, angrenînd peste nic, 1 412 concursuri pe me cuceriri ale ştiinţei şi tehni făşoară activitatea o im por fructuoasă a corpului tehnic
legii. Zilele trecute, cu o- tantă forţă de concepţie : ta soluţionarea problemelor BP»‘■«atlHBaBBS
cazia ieşirii la pensie, to 90 000 de participanţi —mun serii, 178 vitrine ale calităţii cii. Ca urmare, in ţara noas peste 15 600 de maiştri, teh producţiei. Va trebui, de a-
varăşii dc muncă l-au săr citori cu înaltă calificare, produselor, 443 expoziţii. Âu tră, cercetarea ştiinţifică este i V R E f V f E
bătorit in mod aparte. Un maiştri; tehnicieni, ingineri, fost prezentate aproape 1 000 organizată în strînsă concor nicieni, ingineri şi economişti. semenea, să acordăm o aten
asemenea om, după o ase Pe lîngă marile unităţi exis tei sporită activităţii de In
menea viaţă de muncă o cercetători, proiectanţi, cadre de referate de specialitate, danţă cu cerinţele producţiei tă, de asemenea, unităţi spe venţii şi inovaţii, in acest do
Timpul probabl
merită din plin ! didactice, studenţi şi elevi. au activat 164 de cercuri ale şi activităţii sociale, asigurîn- cializate — centre sau insti meniu, cercurile inventatori ziua tic 22 april
CELE MAI BUNE Cu taţii au acţionat stăruitor inventatorilor şi inovatorilor au-se dezvoltarea corespun tute de eercetare-proiectare, lor şi inovatorilor, ca şi co Vremea continuă
PATRULE DE CIRCULAŢIE pe linia promovării creaţiei cu 8 950 de membri. Rezul zătoare atît a cercetării apli centre de calcul electronic misiile inginerilor şi tehnicie călzească şi să s
lăţească, vintul
ştiinţifice şi tehnice proprii, tate bune au obţinut muni cative, cit şi o cercetării fun — îndeplinind rolul unor or nilor au datoria să facă mult slab. Temperatul
Faza judeţeană a con
cursului patrulelor şcolare asimilării unor noi utilaje, cipiile Hunedoara, Deva şi damentale de perspectivă. gane conceptive, promotoare mai mult, să se organizeze cuprinse noapte
de circulaţie s-a dovedit — instalaţii, tehnologii de fa Petroşani, oratşele Orăştie, Cercetarea ştiinţifică este ale celor mai noi cuceriri ale mai Fine, să persevereze pen şi 7 grade, iar
prin buna pregătire a par bricaţie, introducerii în proce Simeria, Brad şi Călan. chemată — după cum a in 18 şi 23 grade,
ticipanţilor la întrecere — ştiinţei în domeniile respecti tru materializarea în cel mai ceaţă pe văl.
o autentică lecţie pentru sul de producţie a odor mai — în ce măsură şi cum dicat tovarăşul Nicolae ve, in stare să rezolve toate scurt timp a ideilor şi propu Pentru zilele d
toţi cei prezenţi. După pro noi cuceriri ale ştiinţei şi teh poate contribui creaţia ştiin Ceauşescu în timpul vizitei la problemele complexe pe care nerilor, in scopul nemijlocit al aprilie 1978 : Vrei
bele teoretice şi practice, nicii contemporane. In cadrul ţifică şi tehnică Ia moderni Expoziţia naţională a creaţiei neral frumoasă,
primele trei locuri pe ju le ridică economia judeţului. perfecţionării proceselor de variabil. Spre sl
deţ au fost ocupate dc c- acţiunilor organizate în ju zarea şi perfecţionarea fluxu ştiinţifice şi tehnice — să Ştiinţa, devenită astăzi o for producţie, al progresului şi tervalului corul
chipajelc şcolilor generale deţ, în prima ediţie a Festiva rilor tehnologice, la promo contribuie la soluţionarea mai ţă nemijlocită de producţie, eficienţei economice. noura şi izolat ’
din Vaţa de Jos (1), nr. 7 lului naţional „Cîntarea Ro varea progresului tehnic şi rapidă a problemelor com poate şi trebuie să contribu
Hunedoara (II) Şi Hărău La munte : Vr<
(HI). mâniei" au fost abordate sporirea eficienţei activităţii plexe de care depinde dez ie decisiv la saltul calitativ Convorbire consemnată de moaşă, cu cerul
1 876 de teme şi lucrsui a productive in marile unităţi voltarea în ritm înalt a for- al economiei naţionale, iar DUMITRU GHEONEA