Page 73 - Drumul_socialismului_1978_04

5 9 SÎMBĂTĂ, 22 APRILIE 1978 r»g. 3

Concursul judeţean
În premieră absolută pe ecranele judeţului ^ UN ACT DE 1
HUNE \ SOLIDARITATE UMANĂ ’
al gazetelor de perete şi satirice, l T
„Aurel Vlaicu“ Andrei Sebestein, coo- i
abă ^pa­ a! caricaturii şi epigramei \ perator meşteşugar la/
ion : Fam.1- ) cooperativa „Progresul“ 1
Rc-luaTca , din Deva se accidentase 1
i ; " Faptul că premiera ab­ Filmul inchinat drumului mînt al patriei. Din accen­ 1 grav. Avea nevoie de r
pcretă... la solută a Ulmului dedicat a- parcurs de Aurel Vlaicu, de tuarea legăturii indestructi­ extrase clin regulament l singe pentru a putea fi »
mintirii nepieritoare şi stră­ la visul infiripat poate sub bile dintre Aurei Vlaicu şi
! ştiinţă ; Concursul pe 1978 se inte­ — aspectul grafic şi este­ / scos in alara oricărui pe- ţ
lclorice cu lucitoare a lui Aurel Vlai- bolta înstelată şi ocrotitoa­ glia născătoare, in multe grează organic în etapa de tic ; l ricol. in ajutorul lui au t
iu, Marini- cu a avut loc pe meleagu- re a Binţinţilor, pină la ma­ secvenţe ale Ulmului rezul­
Dumuţa masă a celei de-a doua e- — calitatea şi varietatea \ sărit ca unul 16 colegi dej
, Dumitru tile natale ale pionierului terializarea sa nu este o bi­ tă o atmosferă poematică diţii a Festivalului naţional genurilor publicistice (articol i muncă. Fiecare dintre ei \
iofia Vico- aviaţiei româneşti, dobin- ografie romanţată. Fiecare emoţionantă. Şi, intr-un a- 1 a cedat din singele său o I
ia Ciobanu deşte o aleasă semnificaţie detaliu îşi are sursa in sfe­ numit sens, „Aurel Vlaicu" „Gintarea României". scurt şi concret, informaţia,
,1 „Rapso- caricatura, epigrama, nota \ părticică pentru salvarea /
U . în climatul nostru cultural, ra autenticităţii. Tocmai din este realmente un poem de­ I. SCOPUL CONCURSULUI : satirică, fotografia). 1 colegului ; şi nu numai a ţ
jnala cupei caracterizat prin cultul va­ acest motiv întreaga pelicu­ dicat curajului şi spiritului / lui, pentru că, dinir-o ase- 1
europeni lorilor perene. lă respiră aerul adevărului, luminos al neamului nostru. IV. ETAPELE DE
masculin : a) Îmbunătăţirea tematicii, ORGANIZARE ţ menea ofrandă a omeniei,!
1 — Mobil- In artă, aviatorii au fost reconstituind o epocă de Subtextual, Mircea Drăgan conţinutului şi nivelului pu­ Concursul gazetelor de pe­ Iau mai putut fi ajutaţi şi)
(rezumat in genere înconjuraţi de o sugerează in filmul său că blicistic al gazelor de pere­ rete şi satirice, al caricatu- ) alţi bolnavi a căror via-1
Munchen). Vlaicu e doar unul din ple­
glob : sec- aureolă, desprinşi oarecum Cronică te şi satirice ; riştilor şi epigramişti'lor s e v a 1 ţă era in pericol. Şi in- i
mcciurile de solul realităţii. Virtutea iada iluştrilor fii ai poporu­ — sporirea eficienţei tutu­ desfăşura in perioada 1 ia­ Icâ un amănunt care dă)
Brazilia, primordială a Ulmului reali­ lui „român, care şi-au pus ror gazetelor de perete şi sa­ i gestului celor 16 o nouă)
Î.F.G., Un- inteligenţa creatoare, dezin­ nuarie — 30 decembrie 1978 ) dimensiune : la cooperaţi- i
ehoslovacia zat de Mircea Drăgan este mari elanuri ştiinţifice şi tirice, a caricaturii şi epigra­ cu trei etape ;
rn 7
• Belgia ; tocmai aceea de a restitui culturale, epoca in care teresat, în slujba ridicării mei, la formarea şi dezvolta­ 1. Etapa pe întreprinderi, ^va respectivă lucrează.
•ctului ; iigura lui Vlaicu (interpretat personalităţi de primă mag­ României pe noi culmi de rea conştiinţei socialiste ; instituţii, şcoli şi comune se ( doar oameni a căror ca- ţ
ttural-arlis- cu multă forţă de convinge­ nitudine ca Vlahuţă, llarie civilizaţie. Această idee ge­ — promovarea unei atitu­ va desfăşura în perioada 1 ) pacitate de muncă a fost, I
politică in­ re, admirabil interiorizat de Chendi, Şt. O. losif, Spiru neroasă a peliculei primeş­ dini înaintate faţă de mun­ ianuarie — 30 august. ţ dintr-un motiv sau altul. I
ima (ională; către tinârul şi loarle talen­ Haret, Goga, Caragiale şi te în contextul marilor edi­ că şi avutul obştesc, crearea Pină la 30 aprilie, se vor l diminuată, cooperativa fi- )
Imului pen- ficări ale contemporaneită­
i tineret : tatul Cabriel Oseciuc) in­ alţii au militat pentru ace­ unei opinii de masă împotri­ evidenţia gazetele de perete j ind o cooperativă de in- ţ
.plin ; tr-un plan cu desăvîrşire u- laşi ideal, pentru care a ţii noastre valenţe deose­ va manifestărilor retrograde ; şi satirice fruntaşe şi se var )valizi. (Ana Gela Pădu- 1
man, dedesubtul căruia nu luptat — cu mijloacele sa­ bite. — promovarea cu consec­ organiza expoziţii pe între­ ireanu, biolog la Centrul /
cdia ; circulă nici un subton le­ le specifice — şi Aurel Vlai­ Rareori ne e dat să ve­ / de recoltarep şi conserva- 1
western : dem într-o singură distribu­ venţă a normelor eticii şi e- prinderi, instituţii, şcoli, co­
■ rea sma^kii Devo).
a
f'wgar — gendar. Ceea ce cucereşte, cu : dărimarea barierelor chităţii socialiste ; mune, ale gazetelor, carica­ * rpn «;îr*n<=»l
studiouri- aşadar, din prima clipă şi coercitive ale scepticismului ţie atiţia actori de primă b) Permanentizarea activi­ turilor şi epigramelor, anali- 1
nc ; pină la ultima, este viziunea oficial faţă de aspiraţia mină cum sînt cei ce con­ tăţii gazetelor de .perete şi zîndu-se rezultatele cu colec­
e intcrna- regizorală a lui Mircea Dră­ competitivă a culturii şi cură la realizarea acestui satirice ; tivele gazetelor.
gimnastică gan, în care traiectoria e- ştiinţei româneşti. Prin soar­ Ulm. Fără a califica inter­ 2. Etapa a 2-a, Ia nivelul
ii. Exerciţii xistenfialâ a lui Aurel Vlai­ ta lui Aurel Vlaicu, străbate pretările, trecem in revistă
Selecţiimi numele iui Radu Beligan, II. TEMATICA MATERIALELOR consiliilor i n te rcoo pe roti ste,
de la Ba- cu se reflectă dintr-un unghi pină la noi mesajul nobil Gazetele de perete şi sati­ oraşelor şi municipiilor, se va
complex. Atit scenariul in­ al voinţei neinfrinte, mesajul Octavian Cotescu, Dina Co­ rice, caricaturile şi epigra­ desfăşura în perioada 1 sept. N-AVEŢI MISTRII ?
spirat al Eugeniei Busuio- profund patriotic al unui cea, Gheorghe Cozorici, To- mele vor cuprinde o Grie cit — 30 oct. Ea va consta în
ccanu, cit şi travaliul regi­ autentic erou, formulat in ma Dimitriu, Emanoil Pe- mai largă de probleme şi as­ prezentarea la nivelul consi­ t Constructorii de locuinţe ţ
zoral al lui Mircea Drăgan termenii nestrămutatei cre­ truf, Violeta Andrei, Liviu pecte ale vieţii politice, eco­ liilor intercooperatiste, ora­ din Călan au predat blo- i
— secondat de excelenta dinţe in vocaţie, pentru ur­ Rozorea, Dem Rădulescu şi nomice şi sociale, ale activi­ şelor, municipiilor a celor mai ) cui Al, cu magazine co- 1
imagine a lui George Cris- maşii beneficiari ai sacrifi­ Mircea Başta, care contri­ tăţii şi comportării oamenilor, bune gazete de perete şi sa­ 1 merciale la parter. Dar \
tea —, urmăresc transcrie­ ciilor. buie in egală măsură la specifice localităţilor, unităţi­ tirice din unităţi şi în activi­ i locatarii au mari nemul- 1
,t»0 Ra- faptul ca „Aurel Vlaicu" să fumiri cu calitatea unor '
..meţii; 7,00 rea fidelă a unui destin e- Derularea cronologică a lor şi locurilor de muncă din zarea gazetelor cetăţeneşti de apartamente. De pildă, \
0 Revista xemplar, de om şi de sa­ evenimentelor biografiei lui lie cu adevărat un monu­ raza lor de acţiune. cartier şi stradă. Cele eviden­ 1
ierul melo- vant, în aşa fel incit el să Vlaicu îngăduie spectatoru­ ment sui generis al celui ce Un loc de prim ordin tre­ ţiate vor fi reunite în expozi­ locatarul de la apatia-1
ulctin de devină o pildă cristalină a lui să urmărească, la cota cu aripi larg desfăcute a imentul 89, etajul 3, nu se/
ita literară buie să-l ocupe materialele ţii pe municipii şi consilii in­ / poate muta deoarece uşa )
Buletin de etosului profesional, un e- revelaţiei, evoluţia spectacu­ salutat cerul românesc, al­ cu caracter militant, opera­ tercooperatiste.
e pe meri- xemplu al devotamentului loasă a tinărului savant, în­ bastru precum zidurile de tiv. 3. Etapa a 3-a, judeţeană, ţ la o cameră nu se des-1
Juletin de suprem faţă de propăşirea crezător in forţele sale, nu­ la Voroneţ. ( chide, parchetul nu-i fixat /
5 cultural ; HI. CRITERIILE CE VOR STA se va desfăşura în perioada pe margini, în şipci, unele 1
Margareta neamului. trite de binecuvintatul pă- AL. COVACI LA BAZA APRECIERI! 1 noiembrie — 30 decembrie
ule^in de GAZETELOR DE PERETE SI A 1978 şi se va finaliza cu ex­ instalaţii lipsesc cu dese- \
îi comoara virşire, instalaţia electrică l
1 ; 13,00 De CELOR SATIRICE, A' poziţia judeţeană a celor mai esfe scurt-circuitată, iar)
Meridian- CARICATURILOR SI bune gazete de perete şi sa­
idiojurnal ; EPIGRAMELOR ‘ tirice, caricaturi şi epigrame pereţii sint tencuiţi din 1
sinent mu- lopată... Sesizat, a venit la l
île serii ; selecţionate din participarea / faţa locului un maistru j
Sntece de — Conţinutul, combativita­ la cele două faze anterioare
elodii con- tea şi eficienţa educativă a ale concursului. ) constructor. Şi-a notat, o
Radu, Bc- l promis remedieri şi dus a
, Nicuşor materialelor publicate ; în luna noiembrie şi decem­ I fost. Poate n-au mistrii să I
V.zi, in Ro- — numărul ediţiilor, mate­ brie se vor efectua analize
lenţc sono- rialelor (cel puţin 36 de edi­ ale desfăşurării concursului i niveleze. Daţi-le I (G. Ig-1
jrnal ; 22,30 ţii pe an) ; I nat). ^
lui ; 24,00 pe anul 1978.
o,orr-G,oo — operativitatea în popu­ Celor mai bune gazete de
1 nocturn. larizarea şi generalizarea ex­ perete şi satirice, diferenţiat | TRAG CHIULUL ! ^
perienţei pozitive, a realiză­ pe domenii de activitate,
muncă
de
Colectivul
ţ
EHSSES9B8 rilor şi atitudinilor înaintate, precum şi celor mai talentaţi i ) de la secţia turnă- f
ynp in depistarea şi combaterea şi activi caricaturişti şi epi- \ torie din C. S. Hunedoa- /
sassawa unor fenomene negative din gramişti li se vor înmîna di­ I ra este recunoscut pentru )
raza lor de acţiune : plome şi premii în obiecte.
/ hărnicia şi dăruirea cu i
'laicu (Pa- )care munceşte. Dar in rin- 1
curaj (Ar- REUNIUNI METODICE CU CINEAMATORII
A: Sando- 1durile sale mai sint şi ,,bu- )
eziei (Fla- Seria consfătuirilor inler- în trei centre din ţară — ! ruieni". l-am numit pe cei.\
(Sidcrur- judeţene pe probleme actua­ Hunedoara, Vaslui şi Făgăraş
miea lil- 1 cîţiva, tot mai puţini, care i
,ă (Con- le ale mişcării artistice de — reuniuni metodice rezer­ | lipsesc nemotivat de la )
TROŞANI: amatori, iniţiate odată cu vate analizei activităţii cine- ' lucru. Locul intii este o-)
(Unirea) ; cea de-a doua ediţie a Fes­ J cupat de Rozalia Balind, l
clar de cluburilor şi cercurilor foto.
ie) ; Cor- tivalului naţional „Clntarea Tirrlp de două zile, sint dez­ ţ cu 30 absenţe nemotiva- I
;eriile l-II României" de Consiliul Cul­ bătute probleme legate de l te, urmată in clasament J
^ENI: Pro- turii şi Educaţiei Socialiste ? de Miron Moldovan şi Mi- 1
ardelenii - prezenţa cineamatorilor în
3 spre cen. şi Uniunea Generală a Sin­ 1 hai Micu, cu cite 6 absen- 1
(Munci- dicatelor, continuă cu noi Festivalul naţional „Clntarea i fe, Waitinger Constantin, )
N : Sal- acţiuni. Vineri au început României". } cu 4 nemotivate.' Unii ţ
citorcsc) Gabriel Oseciuc (Aurel Vlaicu) şi Cornelia Oseciuc (fata din Ploieşti).
d şi tras, 1 chiulesc cînd tovarăşii lor i
i-ri (tai.. l asudă muncind. Ruşinos I )
;a : su- l (I. Vlad, ziarist colabora-1
tciloresc); Un vechi proverb româ­ drept, responsabilul unităţii
gloriei nesc — şi cită înţelepciune Oase măturată, musafiri aşteaptă era plecat după aproviziona­ Jtor). \
BRAD : au proverbele noastre! — re. Şi aici e un proverb, dar
idwayului CUM ÎNTIMPINAT]
ORĂŞ- spune că într-o casă în ca­ renunţăm.
aicu (Pa- re gospodina n-a început zi­ „Avicola" Mintia face şi VIZITATORII ? i
seriile ua cu dereticatul, musai să lanterie nu-i mai curată. Ui- cofetăria „Dacia" de pe cen­ ea comerţ în Deva, între al­
jEOAGIU mis". La restaurant, nimic de ( Pe gospodar il cunoşti \
(Casa de pice musafiri. „Musafiri" în tîndu-ne mai bine pe sub obiectat. Dar la autoservire, tru, organele sanitare trecu­ tele, printr-o rotiserie. N-are idupă ce ii treci pragul A
: Ţinutul cîteva unităţi comerciale din mobilier ne-am dat seama tacîmurile sînt de-a dreptul seră in urmă cu o zi şi con­ autorizaţie de funcţionare de
’opular) ; că aici „curăţenia", la toate soioase ca şi tăvile, alcătuind semnaseră în registru ceea la organele sanitare pentru ! spune o veche zicală. Cre-
salaman- centrul Devei am fost şi noi ldem că este cunoscută şi
Mark po- joi înainte de masă, însoţiţi cele trei nivele ale comple­ o jignire la adresa clasei lo­ ce nu e în regulă şi ce ar că nu-i creează condiţii igie­ j de locuitorii satului centru
cultură) ; de două formaţii de caţţţrol xului, nu-i o reclamă bună calului. „N-avem apă caldă" fi trebuit făcut. Intrăm şi aici. nice de spălare a veselei. Şi
*iay (Mu- al oamenilor muncii din mu­ pentru fetele de la „Uipia". — spun femeile de la spălat. Trecem peste mici neajunsuri n-ar fi nevoie decît de un i de comună Mărtineşti.
Aripioară Şi, intr-adevăr, cu apa „cal­ şi vedem intr-un bidon cu boiler, dar „Avicola" ar vrea )Dar intrarea in sat (un-
a). nicipiu. E drept, musafiri ne­ In holul de la intrarea la )de pe partea stingă adru-
poftiţi dar... cu obiective pre­ subsol — o fată vinde în­ dă" furnizată de centrala îngheţată o farfurie. „Fiţi să scoată beneficii din acti­
cise : igiena, ordinea şi cu­ gheţată. Are un aspect co­ bună şi daţi-ne farfuria a- vitatea comercială fără să şi Lmului este o suprafaţă de
/ teren nefolosită şi unde
răţenia. mercial de-ţi taie pofta în­ ceasta" — o solicităm pe cheltuiască ceva pentru do­ 1 scaieţii uscaţi se simt in
începem cu o „casă mare", gheţata aceea. Fata rupe Nora Doţa, .care spală vese­ tarea în lumina cerinţelor le­ l împărăţia lor — n.n.) de-
care reuşise să-şi cîştige pur şi simplu cu mina calu­ SAU CUM STĂM la. Nimic mai simplu. Suflecă gii a unităţilor sale. Nici
srii din chiar aşa. } notă că la capitolul ini-
un nume in rîndul cumpără­ purile din cutia de carton în CU IGIENA, ORDINEA mîneca şi bagă mina pină )ţiativă şi spirit gospodă- l
66, 39 , c, torilor — magazinul univer­ care sînt „păstrate". Se mai SI CURĂŢENIA IN la umăr după farfurie în bi­ Asemenea aspecte am de­ ţ resc ar mai li cite ceva de ?
: rupe ambalajul, mai curge donul cu îngheţată. De unde pistat în raidul prin cîteva
sal „Uipia". De la intrarea UNELE UNITĂŢI /făcut. Tovarăşii de la con-\
). 1f9, 41, la parter ne întîmpină o ne­ îngheţata pe degete... La se vede că unor lucrătoare unităţi devene aparţinînd co­ ) siliul popular nu sint oa-1
54. Cafe-barul din subsol, se COMERCIALE merţului de stat, turismului
plăcută carte de vizită : mă­ de aici le-au intrat pe o ure­ ‘ re de aceeaşi părere ? i
tura nu trecuse pe acolo. înghesuie să fie servite lu­ DIN DEVA che şi ie-au ieşit pe alta sau producătorilor. Concluzia (N. Toader).
ce se desprinde este că in
„Cine trebuia să măture a- crătoarele din magazin. Cli­ indicaţiile organelor sanitare. legătură cu igiena, ordinea
ici ?" — o întrebăm pe şefa enţii — mai la urmă. Maga­ Magazinul „Gospodina" — şi curăţenia, nu se stă prea VINDEŢI RUGINĂ ? •
de nivel Aurelia Boriţă. „To­ zinul alimentar de aici ca şi complexului nu se poate de- responsabilă Olivia Ziătior bine, nu se vede peste tot
varăşa de la papetărie, dar barul şnek de la ultimul ni­ — arată ca o adevărată gos­ De mai mult timp, lin- (
pentru e bolnavă". Dacă cea de la vel ar fi „salvat onoarea", gresa vesela. Cofetăria com­ podină şi un popas aici îţi mina de gospodar care ar )j gă magazinul sătesc din !
1978 : pentru că aici este şi ordine plexului — responsabilă Ma- trebui să fie caracteristică l satul Bâlata stă aruncată )
ă se în- papetărie e bolnavă, la chi­ ria Scarlete, fără ecuson şi stîrneşte apetitul. O impre­ unui comerţ civilizat, pentru ) alandala o cantitate a- ^
imbunil- micale — şefă de raion Le- şi curăţenie. Dar — de ce o sie asemănătoare face ma­ modernizarea şi perfecţiona­
siifla ontina Cîrstoiu — nu e ni­ mai fi intervenit şi acest dar? fără halat — are in total 4 gazinul de lactate al între­ \ preciabilă de fier vechi, i
■ vor fi — şefa magazinului alimen­ (patru) consumatori şi 3 (trei) rea căruia se fac suficiente l Fierul a fost colectat cu o »
între 2 meni bolnav dar nici ordine lucrătoare, dar toate mesele prinderii de industrializare a eforturi. (Raid realizat cu /destinaţie precisă dar,)
ia între nu-i şi în general parterul tar e de-a dreptul agasată laptelui — responsabilă Geor-
imineaţa arată măturat „ca de ochii de faptul că tovarăşii din e- sînt nedebarasate. In treacăt geta Bardac. La intrarea în concursul tovarăşilor Maria 1 probabil, gestionarul şi 1
fie zis, aici mai dăm şi pes­
23 şi 24 soacrei". La etaj, vitrinele ra­ chipele de control al oame­ te nişte ulei de măsline do­ restaurantul lacto-vegetarian Zaiu, Alexe Dan, Dumitru ' conducerea cooperativei /
Radu şi Dumitru lacobescu,
i au uitat de el. Sau poate )
: in ge- ionului lenjerie — şefă de ra­ nilor muncii „îşi bagă nasul sit. de pe strada Lenin, eşti de
cerul ion Paulina Vlad — aveau pe peste tot". Cum vine asta to­ asemenea plăcut impresionat din echipele de control al ) vor ca Herul să se trans- ţ
şitul in- varăşa Jic ? Ar fi bine să mai Magazinul de pîine şi lap­ oamenilor muncii). \forme in rugină şi să-l I
va în- ele praful de un deget. Toc­ te nr. 65 — responsabilă Pa- de curăţenie. Nu şi de ceea I „valorifice" numai in a- )
ploua mai atunci se străduia să-l citiţi legea cu privire la atri­ raschiva Nimu — ar putea fi ce întîlnim în magazie. Vreo ION CIOCLEI ’ceastă stare! (T. Nico- \
şteargă o tînără. Ne-am zis: buţiile acestor oameni. patru-cinci lucrătoare s-au a- AUREL VULCAN
.e fru- \lau). ^
ariabil. nu-i nimic că nici vitrina de Să trecem la altă „casă luat ca exemplu de ordine dunat să-şi împărtăşească de la centrul sanitar
la parter a raionului de ga­ mare" — complexul „Sar- şi curăţenie. Aşa da. Pe la impresii despre modă. E şi antiepidemic Deva