Page 76 - Drumul_socialismului_1978_04

P»R. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NK. 6

ABATAJUL - LOCUL DE ACŢIUNE COMUNA
' De la ziariştii colaboratori r I'ELE\
(Urmare din pag. 1) fecţiunile, dar ne lipsesc Buna organizare şi conducere a muncii
adesea unele piese de
— spune Teodor Boncaiu schimb. Eu cred că ar fi DUMINICĂ,
— dar, folosit 24 de ore foarte necesară organizarea Sectorul V, cu un efectiv schimburi şi conducerea 8,00 Spovlul i
Azi — relatări ale colectivului din 24, mai capotează .şi el. unei secţii de reparaţii hi­ de 310 muncitori mineri, sectorului există o conlu­ 8.15 1ri>i înain
Şi atunci înseamnă că nu din care o treime sînt mem­ crare strînsă, 9,05 Şoimii p
nostru de la I.V. Oălan mai avem mîini. Trebuie draulice la mina noastră, bri de partid, şi-a făcut în — La noi şutul se pre­ 9.15 Film şeii „C
pii:
reparat de urgenţă. E drept iar pe sectoare — câte un acest an lună de lună pla­ dă şi preia din mers, în InsulA, 44 .
că-i descoperim repede de­ atelier de reparaţii. nul, obţinînd şi unele de­ subteran, eliminîndu-se o- 9,45 Peaitru
păşiri. Deşi condiţiile de riee pierderi de timp — a- 10.00 Viaţa, sa?
CALITATEA PRODUSELOR fruntaş pe întreprindere în strat, cu multe intercalaţii firmă brigadierul Mihai 11,15 Campioni
ţionale ti
- CRITERIU PRINCIPAL AL întrecerea socialistă pe 1977 Pregătirea temeinică a cadrelor de steril, nu permit, deo­ Vărzaru. ale Rom
ÎNTRECERII — obţine şi în acest an re­ — Meseria de miner-4ehr rea I.M. Lupeni va găsi camdată, mecanizarea com­ — Acum schimbul în lele pe
zultate meritorii, fiind în nician mi se pare de stric­ subteran este de 6 ore- Da­ 12.30 De strajă
13.00 Telex ;
in cadrul secţiei turnăto­ primele rînduri ale colec­ tă actualitate şi de mare modalităţile de pregătire a plexă a lucrărilor, aici se că nu folosim integral a- 13,05 Album ii
unui număr sporit de elec­
bine,
cu
spor,
munceşte
rie I, calitatea produselor tivelor de muncă din I.V. perspectivă — aprecia Si- tromecanici, de policalifi­ randamentele in cărbune cest timp de lucru înseam­ 16.00 Campion
constituie criteriul principal Călan. In trimestrul I, tur­ mion Rusu, şef de brigadă care a minerilor, aşa cum fiind depăşite cu -400 kg pe nă că ne furăm singuri că­ ţi ttnxvlc c
al întrecerii socialiste pen­ nătoria de lingotiere a ob­ într-un frontal din secto­ s-a procedat, de pildă, la post. Ce factori determină ciula — adaugă şeful de ale Rom
lele pe s,
tru realizarea şi depăşirea ţinut rezultate din cele mai rul II. Eu lucrez de mulţi sectorul IV, cu cei 60 de asemenea rezultate ? brigadă de la pregătiri Io- 16.40 Film se
planului fizic la producţia bune în îndeplinirea pianu­ ani cu o combină şi obţin mineri care-şi însuşesc şi — Consider că principa­ sif Turcaş. maritimii
pisotlul
de piese turnate din fontă. lui la producţia fizică, rea­ rezultate destul de bune. meseria de electromecanic. lul în orice activitate este Faptele dovedesc clar că 17.30 Fotbal: S
Pentru a-i stimula pe cei ca­ lizînd indici înalţi de pro­ Cînd se defectează o repa­ —• Adevărul este că mă- buna organizare şi înţele­ acolo unde există discipli­ tul stud-e
re obţin rezultate bune în ductivitate şi de calitate. răm noi. Dar. încă nu sîn­ seria se învaţă cel mai bi­ gerea între oameni — re­ nă, bună organizare şi în­ a ir-a).
muncă, realizînd produse Au fost produse peste plan tem mineri-tehnic-ieni. ne în producţie, la locul marcă inginerul Cornel Ră- ţelegere, unde oamenilor li 18.20 Trei ipo
sulul im
de înalt nivel calitativ, îi 878 tone de utilaj de tur­ -— Este clar pentru ori­ do muncă — este de păre­ dulescu, şeful sectorului. A- se asigură condiţii cores­ 18,35 Micul ec.
trecem cu numele (fotogra­ nare pentru- oţelării — în­ cine că azi, cînd mineritul re ..brigadierul Gheorghe vem brigăzi bune, mineri punzătoare de lucru, iar ei mici ;
fia sau piesa) la „Vitrina deosebi lingotiere. se mecanizează în.tr-un Strugaru —, dar învăţătu­ cu experienţă. Ei îşi orga­ muncesc cu pasiune şi dă­ 19.00 T ele jura;
calităţii", la rubrica intitu­ ritm nemaiîntîlnit, minerii ra practică, din abataj, nizează bine lucrul pe ruire, rezultatele nu se la­ 19.20 File de
Viteazul
lată sugestiv „Bun producă­ MÎNDRIA ÎNTREPRINDERII trebuie să devină şi buni trebuie completată cu cu­ schimburi, îşi cunosc fieca­ să aşteptate. în aceste di­ european
tor". în acelaşi timp, cei electromecanici — sublinia noştinţele teoretice preda­ re atribuţiile, se înţeleg ca recţii pot şi trebuie să ac­ 19.40 Antena
Spectaco
care încâlcind disciplina Fruntaşii in întrecerea so­ maistrul electromecanic Ar­ te într-un cadru colectiv, între ortaci şi n-aş putea ţioneze mai energic şi mai judeţul
tehnologică realizează u- cialistă sînt mîndria între­ mând Pîrvulescu. Şi secto­ întregit şi cu studiul indi­ spune că avem probleme responsabil organizaţiile de 20.40 Film ari
nele produse de slabă cali­ prinderii, a întregului co­ rul II este dotat din ce în vidual. deosebite. între - brigăzi, partid, cadrele tehnice. n ierul di
Premieră
tate sînt trecuţi la rubrica lectiv. Acest titlu de cinste ce mai mult cu utilaje mo­ -—ţie -.a. sil?
pe care am intitulat-o „Rău a fost primit pentru rezul­ derne, ceea ce impune pre­ r ioane ;
producător", pentru a-i aju­ tatele obţinute anul trecut, gătirea unui număr mare
ta să se alinieze color buni. a cincea oară, de către de electromecanici. Eu gîn- : I N V E S T î Ţ I I L I LUNI, 2
în perioada care a trecut Troian Barb, furnalist, loan desc că este necesară o ac­ 15,55 Telex ;
Emisiuni
16,00
de la începutul anului în­ Bontea, lăcătuş, Vasile Ha­ ţiune urgentă, la nivelul în termen, economice, de calitate gliiară ;
tre fruntaşii calităţii se află giu, macaragist, Renk Ru- întreprinderii, de recrutare 19.00 Cintarea
muncitorii din echipele con­ dolf, maistru, de la secţia şi pregătire a unui număr mm 19,20 1001 de
19,30
Telcjurn
duse de loan Beraru, Sabin furnale. Insigna de „Fruntaş ridicat de electromecanici 20.00 Panoian
Meslăsan, Axente Prejban în întrecerea socialistă" a de mină. Pregătirea cadre­ Se depun eforturi susţinute pentru 20,25 Roman-1
şi Romulus Scorobete, care fost, de asemenea, atribui­ lor este, după părerea mea, miiia P;
dul 10 ;
lucrează fără rebut sau cu tă şi tovarăşilor Aurel Mi- problema problemelor la a- Zi,-5 Mai av
un procent foarte scăzut. hăilescu, Anton Cimpoieş, ceastă oră în minerit. a depăşi situaţia de restanţieri? re ? j
Intre cei care au realizat Filimon Munteanu, turnători, Reflecţia maistrului Pîr­ 21,45 Melodii
pretate
unele produse de slabă ca­ Vasile Bordean, loan So- vulescu ni se pare justă şi che şi .
litate se numără lucrătorii cean şi Toma Marin, toci­ importantă. Poate conduoe- La încheierea primului tri­ T.C. Deva, iar lucrările de — Obiectivul aflat in lu­ dreescu
din formaţiile de muncă tori la cubilouri, loan I ->n- mestru din acest an consem­ introducere o încălzirii cen­ cru este castelul de la Sîn- 22,00 Cadran
conduse de Constantin Că- tean, macaragist, Re-nus nam in dreptul mai multor trale cu G.I.G.C.L, Deva, tă.măria-Orlea, |a care lu­ 22,20 Tel e jura
pinaru. Teodor Ursic şi Mir- Cozmescu, electrician, Vio- beneficiari de investiţii pro­ — Care este situaţia lu­ crează şantierul 3 construcţii
cea Oprea. -el Puşcaş, sudor, secţia tur­ în consiliile cente mici, cu mult sub ni­ crărilor ? din Haţeg al T. C. H. — a
nătorie I. Tuturor felicitări şi velul cerinţelor îndeplinirii — Şcoala cu 24 săli de precizat tovarăşul loan Paş- JSîad
IN PRIMELE RINDURI ALE noi succese în muncă. (I. infercooperatiste planului de construcţii. Care clasă din Deva şi sala de cău, economist cu probleme BbJaasBBi
COLECTIVUL!» Drăghici, D. Munteanu, I. este situaţia la zi la dor gimnastică din Orăştie sînt de investiţii. Lucrarea conti­ PROGRAM!
Andrei — din colectivul din aceşti beneficiari ? in avans faţă de grafice. nuă din anul trecut şi ore Buletin de şi
Colectivul de muncă al subredacţiei voluntare Că­ (Urmare din pag. 1) Foarte anevoie se desfăşoa­ termen de punere în folosin­ certul dimln
St
diojurnal.
turnătoriei de lingotiere — lan. INSPECTORATUL ŞCOLAR ră însă lucrările la grădini­ ţă la jumătatea acestui an. Buletin metex
Situaţia nu era mai bună JUDEŢEAN ţa cu 240 de locuri din Deva — Va fi respectat acest 7.00 Avanprei
nici la C.A.P. Streisîngeorgiu. şi la sala de gimnastică din termen ? Tv. ; 8,00 Ilu
Deşi se mai puteau face cî- — Dintre principalele obi­ Petroşani. La atelierul-şcoală — Constructorul a cam Ie ; 8,30 Uadi<
teior ; 10,00
teva ture pe lumină cu se­ ective pe care le avem în de la liceul „Decebal" lucră­ părăsit lucrarea. Doar 5-6 cit. Pacîiduivi
mănătoarea, mecanizatorul construcţie amintesc : grădi­ rile nici n-au început... oameni mai muncesc aici. Noi versul ; 10,10
foader Bărbuţ încheiase mai niţa cu 240 de locuri la De­ — Care sînt termenele de insistăm pentru a grăbi lu­ cînt patria n
repede ziua de muncă. De va, alta de aceeaşi capaci­ dare în folosinţă ? crul. Vrem să punem parţial ne muzicală
11.00 Radioma
ce să nu procedeze aşa da­ tate ia Lupeni, o şcoală cu — 1 septembrie 1978. în funcţiune campingul şi lor ; 11,30 No
că şi inginerul şef, Gheor- 24 săli de clasă la Deva, u- Comentariile sînt inuti­ motelul. Se va constitui un de muzică p
ghe Miheţ, lucrează după na cu 16 săli de clasă la le. Faptele vor trebui că de­ comandament care va anali, Bărliulescu,
şi
Alexandru
condică ? Mecanizatorii Doru Hunedoara, un atelier-şcoală monstreze atît mobilizarea za periodic desfăşurarea lu­ De toate pen
Cotuţiu şi Leon Vlasin se a- cu 60 de loouri .la liceul „De­ constructorilor cit şi a bene­ crărilor, tocmai pentru a ac­ Radiojurnal ;
flau la secţie, pentru a-şi cebal" Deva, o sală de gim­ ficiarului. celera ritmul acestora. na albă —
13,30 Unda ve
face penele la cauciucuri. nastică la Orăştie şi una la ...La O.J.T. sînt necesore Sport şi muz
Nu li se precizase unde vor Petroşani — a precizat tova­ O.J.T. DEVA' măsuri concrete şi o angajare norităţi in ab
lucra în schimb prelungit sau răşul loan Moisii, tehnician deplină, permanentă pentru Radiojurnal ;
a doua zi. cu probleme de investiţii. Cu un procent de realiza­ recuperarea restanţelor şi re­ meridiane ; i
nai ; 23,10 Pa
Aspectele relatate îndeam­ De asemenea, se execută re a planului de investiţii de alizarea planului. 0 mai bu­ tiv; 22,30 Estr
nă ia măsuri energice, atît lucrări de introducere a în­ numai 18,8 la sută în primul nă conlucrare cu constructo­ lă ; 0,05-5,00 :
din partea consiliilor inter- călzirii centrale Io şcolile ge­ trimestru, O.J.T. Deva s-a pre­ rii şi o mobilizare mai mare zical nocturn,
cooperatiste, cit şi a comite­ nerale din Dobra şi Băiţa, la zentat printre beneficiarii cu a acestora, o organizare e-
telor comunale de partid şcoala specială din Peşteana cele mai siabe realizări. Ce xe mp Iară a muncii se cer, ifC ÎN El
pentru a folosi cu maximum şi la casa de copii din Baia se întreprinde pentru recupe­ deopotrivă, să stea in aten­
de randament toate tractoa­ de Criş. Şcoala din Hune­ rarea rămînerilor în urmă şi ţia beneficiarilor şi construc­
I.G.C.L. Hunedoara, secţia covoare. Discuţii despre un rele şi maşinile la însămîn- doara este contractată cu a intrării în ritmul de lucru torilor ! DEVA : Aui
nou model de covor ce urmează a fi executat. ţarea porumbului. I.C.S.H., restul obiectivelor cu cerut ? GH. I. NEGREA Iria) ; Ade\
Arta); HUNE
ciocan, tigrul r
căra) ; Uvg
Şistul) ; Făgâ
Incepînd încă din secolul I devăratul trecut istoric şi pre­ Din lumea 1
înaintea erei noastre, de la EXISTA UN SINGUR ADEVAR ISTORIC zentul nostru socialist, efor­ tădată (Const
formarea sub conducerea lui turile comune,, sacrificiile ce­ TUOŞANI:E 1
(Unirea) ;
Burebista a statului dac cen­ lor mai aleşi fii ai noştri, Noiembrie) ;
tralizat, din epoca înfloritoa­ numai cine nu ştie că pen­ sub clar d
re a societăţii dacice a lui spus amicului şi inamicului ctiţii pe teme de istorie, ne să nege, de exemplu, că sa­ strînsă unitate şi frăţie în tru progresul societăţii noas­ 4 .‘iblica) ; Lb
aurul
textil,
Decebal, de-a lungul celor într-o formă fără părtinire". arată că acesta „era om ne­ şii şi-au regăsit pe plaiurile lupta împotriva reacţiunii, tre au trăit, au gîndit şi s-au (Cultural) ; IV
peste două milenii de exis­ Pentru aceasta, scria marele îndestulat cu soarta sa, cre- româneşti şi transilvănene li­ pentru progres şi eliberare dăruit Mihai Românul din toresc) ; VL
tenţă, poporul nostru a fost patriot şi istoric român, „nu zîndu-se a fi vrednic de mai bertatea la o existenţă dem­ naţională. Adresîndu-se ma­ Floreşti împreună cu Budai vaţi oraşul
nevoit să poarte lupte grele ţi se cere decîtochi sănătoşi, mare pine... de prejudecăţi nă ? Că strămoşii noştri îm­ ghiarilor, Avram lancu spu­ Nagy Antal, răsculaţii lui LONEA : Cor
dafin.il — se
pentru a-şi constitui şi apăra studiu în alegerea documen- cuprins şi apărat". preună au luptat ia Bobîlna nea : „Firea ne-a aşezat în Francisc Rakoczi cu haiducii nerul) ; PETI
propria-i fiinţă, entitatea na­ telon^dragoste de adevăr şi Prezentatorii contemporani şi sub steagurile Iui lancu de una patrie ca împreună să lui Pintea Viteazul, Ecaterina nea „Autobu;
ţională. Legăturile cu marile inimă de a-l spune. In faţa ai unor „fabule" care vin să Hunedoara apărîndu-şi glia, asudăm cultivînd-o şi îm­ Varga, Avram lancu, Ştefan rcsc) ; ANIN
rîsul
marnei
civilizaţii antice, războaiele adevărului bucuros se aplea­ interpreteze în mod eronat existenţa şi neatîrnarea ? Ci­ preună să gustăm dulceaţa Ludwig Roth şi mulţi alţii, ar URICANI ; Ci
purtate continuu împotriva ce­ că tot omul cinstit, iar cele momente fundamentale din - ne au fost cei asupriţi şi le­ fructelor ei". putea crede în „fabule". Dar ţarul Petru P'
lor care i-au încălcat pămîn- scrise din pătimire şi ură nu istoria poporului român nu gaţi de glie după înfrîngerea Ideea unităţii tuturor locui­ noi ne cunoaştem istoria şi him (7 Noieni
Melodiile
tul pe care s-a născut, cuce­ merită nici un preţ". pot avea nici măcar „meri­ victoriosului peste veacuri torilor meleagurilor noastre nu putem crede în ele. (Steaua Roşie
rirea Daciei de către romani După cum se ştie, argumen­ tul" lui Sulzer de a fi urzi­ Gheorghe Doja, dacă nu ţă­ este cuprinsă şi în cuvintele întreaga realitate este ma­ ZA : Rocky
şi îndelungata convieţuire din­ tele care au determinat ne­ torii acestei născociri. ranii iobagi români şi ma­ lui Aron Pumnul : „Spuneţi gistral cuprinsă in Progra­ RAŞTIE: Aur
triaj ; străina
tre daci şi romani pe acest temeinicia teoriei imigraţio- Consideră oare susţinătorii ghiari împreutră ? Ce-i mîna ungurilor, secuilor şi saşilor mul partidului, adoptat la (Flacăra) ; G1
teritoriu au pus o puternică niste referitoare la formarea teoriei imigraţioniste că noi, pe secui să-şi sacrifice via­ că noi îi iubim ca pe fraţii Congresul al Xl-lea al P.C.R., Făgăduiala (C
amprenta pe caracterul şi fi­ poporului român au fost rele­ cei de azi şi de aici români, ţa in lupta de la Vaslui ală­ noştri, cu care locuim într-o în care se spune : ,,Succesele ră) ; HAŢEG
de
tat
Un
zionomia morală a poporului vate în literatura de specia­ maghiari, germani şi de alte turi de oştenii lui Ştefan cel ţară, spuneţi-le cu cuvintele şi obţinute in lupta pentru li­ BRAZI : Cuil.
nostru. „Urmaşi al „celor mai litate de multă vreme. Totuşi, naţionalităţi; care n£ cy- Mare _ ay şyl? somând? Iui arătaţi-le cu fapta că noi îi chidarea. daşglor exploata­ drelor ; CAL7
S
şi azi mai exista unii pe care noaştem bthe din moşi-stră- Mîltal Viteazul la Călugareril,' jubim, însă e drept ca şi el LiţiSlul (Casa
drepţi şi mai viteji dintre nu am putea să-i numim isto­ toare, măreţele realizări do- Cînd pnrnăvc
traci", cum ii numea Herodot rici, care cu rea credinţă în­ moşi, nu avem ochi sănătoşi, Şelimbărsau la Mirăslău ? De să ne iubească şi să răspun­ bindite pe calea construcţiei te (11 Iunie)
dragoste de adevăr şi ifiimă
ce Radu Mihnea, domn al Ţă­
dă iubirei noastre ce o avem
pe geto-daci — sublinia to­ cearcă să reînvie teoria sus­ de a-l spune ? rii Româneşti, Ştefan Tomşa socialiste — tot ce s-a înfăp­ pioară ssu p
varăşul Nicolae Ceauşescu ţinută de Sulzer sau Rosler. Concepţia noastră despre al Moldovei şi Gabriel Beth- către ei-". tuit în această perioadă ide na) ; TEE1UC
trei nopţi (Mi
—, precum şi al mîndrilor ro­ Ştim şi de la Petru Maior trecutul nostru istoric este len al Transilvaniei şi-au fă­ Tradiţiile comune de lup­ profunde transformări revolu­ LARI : Cad
mâni, poporul român s-a dis­ Căre în „Istoria pentru înce­ clară, profund exprimată în găduit „a trăi ca fraţii şi a tă antifeudale şi antihab- ţionare — este rodul efortu­ (Muncitoresc).
tins Întotdeauna prin dra­ putul românilor în Dachia" şburqice sînt reflectate şi în rilor comune ale oamenilor
goste de adevăr si drepta­ scrie „despre fabula care documentele Partidului Co­ nu se părăsi unul pe altui Proclamaţia Adunării secuilor muncii români, maghiari, ger­
pînă la moarte" ? De ce Ma­
te, prin dirzenie şi neînfrica­ spune că românii în suta a munist Român, în Ideile de tei Basarab şi Gheorghe Ra- de la Lutiţa din octombrie mani şi de alte naţionalităţi".
inegalabilă
responsabilitate
1848, adresată românilor şi
re in luptă, prin voinţa de a treisprăzecea de preste Du­ ale preşedintelui României koezi îşi spuneau : „Dacă noi saşilor în care se arată : Istoria ne oferă încă multe
ii stăpin pe destinul său, de năre au venit în Dachia" şi alte exemple ale tradiţiilor Timpul pr<
a-şi făuri viitorul in deplină subliniază că „urzitorul fabu­ socialiste, tovarăşul Nicolae sîntem una, de cine să ne „Dorim în această ţară pace frăţeşti de luptă comună 23 aprilie : 1
libertate". Ceauşescu. In conştiinţa noas­ mai temem" ? şi libertate, de roadele dulci pentru dreptate socială şi roasă, dar t
lei aceştia au fost Josefus tră nu-şi pot găsi loc teorii In pofida politicii de în­ ale cărora să ne putem bu­ cu cerul vai'
Acesta este adevărul isto­ Sulzer" pe care Martinus şi interpretări străine de a- vrăjbire naţională dusă de cura împreună cu voi ; dorim naţională, iar viaţa noastră dea averse izc
ric incontestabil, pe care nici Gheorghius Covocici îl carac­ ceastă concepţie. stăpînirea habsburgică în să menţinem cu sfinţenie le­ de azi se înrădăcinează în însoţite de d.
un istoric, indiferent pe cine teriza ca „om ocărîtor şi Cetăţenii patriei noastre, timpul Revoluţiei de la 1848, găturile frăţiei... sîntem prie­ aceste realităţi istorice care triee. Vintul
la slab la mo
slujeşte, nu-l poale ocoli. „A- că foarte puţin e ştiut des­ fără deosebire de naţionali­ s-a manifestat în mod preg­ tenii noii libertăţi a fraţilor sînt de necontestat. ratura va
’devărul — scria Al. Papiu Ma­ pre lucrurile care a scris". tate, ştiu că aici a fost, este nant hotărîrea maselor de iobagi şi dorim să vă spri­ prof. ION FRÂŢILĂ, noaptea, între
rian — fiindu-mi lege supre- Petru Maior, care l-a cunos­ şi va fi pămîntul vieţii, al li­ români, ca şi a forţelor pro­ jinim frăţeşte în menţinerea directorul Filialei iar ziua între
de. local mai
rnă şi călăuză întru toate, cut bine pe Sulzer, deoarece bertăţilor şi împlinirilor noas­ gresiste maghiare, săseşti şi ei". Arhivelor Statului, judeţul lat. dimineaţa
Lam scris fără sfială şi l-am au avut dese întîlniri şi dis- tre viitoare. Ar putea cineva secuieşti, de a acţiona în Numai cine nu cunoaşte a- Hunedoara