Page 77 - Drumul_socialismului_1978_04
P. 77
167 © DUMINICA, 23 APRILIE 1978 Pag. 3
r }
fiZIUNE Consemnări ax bilelor noastre •• \ „NU INTRA, TOVARĂŞE. \
i PRIMIM MARFĂ !" \
23 APRILIE O dreaptă ^ Ştim câ există o regii,- )
entru toţi ; i lă bine statornicită şi, in )
c ! ; •}"■ immi u ' cele mai multe cazuri, 1
iriei ;
il pentru Jeo- restituire ţ respectată : unităţile co -
> moara,' din ţ merciale să fie aprovizio- .
episodul 9 ; / nate după orele de pro- ţ
:Ăminul dv. ; smu umil
ului ; Criticul şi editorul Adrian esenţiale, Orientul apare 1 gram, în orice caz apro- (
tele intema- Angheiesou a realizat, fără astfel filtrat prin sensibili ^vizionarea să nu stinghe- '
i gimnastică I rească procesul de vinza- \
niei — fina- îndoială, un act de elevată tatea activă a unui contem se numeşte tinăra — are secretara comitatului de
tparale ; cultură restituind spirituali plator lucid şi speculativ a i re. Nu aşa procedează i
patriei ; tăţii româneşti două volu cărui receptivitate se i posta- vechime la Jesătoria de mă partid, Minerva Agrima, | gestionara Eugenia Plastin )
tase
Deva. Vechime de...
me — însoţite de substan ziază mereu, treornd din re preşedinta comitetului sin i (alimentara nr. 7, Hune- )
aminicai ; doi ani şi şase luni, timp dicatului şi Ileana Alic, se
.tele interna- ţiale studii introductive — veria nostalgică la comenta O tinâră energică, in in care a progresat mult, a * doara). Nici una, nici alta, 1
3 gimnastică cuprinzlnd cele mai repre riul auster şi înfiorat, ca în cretara comitetului U.T.C. ţ agaţă o tăbliţă ,,Primim }
iniei — tina- tr-un splendid halat albas învăţat bine meseria de ţe pe întreprindere. { marfă" şi închide în tim-1
parate. zentative opere ale lui G.M. faţa straniului mormînt al tru, aleargă ca o sfîrlează sătoare şi o face cu pasi Mai schimbăm cîtev.a cu
ial : „Linia Cantacuzino. Prin anvergu Estherei din Ecbataaa, sau la cele patru războaie de une, din toată inima. / pul programului. Sint şi ţ
Oncdin". E- ra preocupărilor — arhitect, la detaşarea pigmentată de vinte cu tinăra Angela I alte unităţi comerciale ca- <
5 ; ţesut pe care le exploatea — Cînd am venit de la Gheza despre meseria ei, i re stau zăvorite cu lacăte 1
ceaiul— Spor- istoric, pictor, scriitor — co o ironie discretă. Dar arhi ză simultan. Cu ochii ei că Şcoala profesională din
luţcsc (repriza şi prin substanţa umanistă tectul, pictorul, gînditorul e prui, ageri, controlează mer Cisnădie, mi-a fost foarte despre colectivul ei de mun ■ in timpul cînd ar trebui să ţ
a meditaţiei sale, G.M. şi un scriitor, mai mult,ti că, despre pasiunile şi as fie la dispoziţia cumpă- t
faze ale vi- sul suveicii şi schimbarea greu — ne mărturiseşte. A- piraţiile ei. ratărilor : unitatea de aii- .’
tlinit ; Cantacuzino ne apare ca o chiar, e un redutabil stilist. canetei, iar degetele-i sub veam destule cunoştinţe te
an pentru cei p erson al itate ren a-scent i s- O situaţie, o atmosferă sint ţiri mîngiie cu tandreţe fi oretice dar meserie nu prea — Sintem ca şi la şcoală: f mentaţie publică nr. 54 ţ
tă, pe care orice cultură ar fixate memorabil prin cite- bune colege, bune prietene, * din Teliuc, nr. 33 pălise- t
l ; fi mîndră s-o aşeze în Pan rele de mătase, aidoma cunoşteam. In viaţa mea se ne ajutăm ori de ci te ori e \ ria „Liliacul" din Hune- |
storie. Mihai v a nota ţi i esen ţial i z ate: „ La corzilor unei harfe. In jur, petrecuse ceva nou : con nevoie, învăţăm şi muncim
f n conştiinţa teonul ei. Pe nedrept as intrarea satului mizerabil, tactul cu maşinile, cu mun 1 doara sint două dintre e-{
t ; cunsă intr-un stupid con de caii ne aşteaptă flămînzi şi alte citeva tinere ii urmă in armonie. Cit priveşte me 7 le. In loc de amabilul \
c/ă aparţine. umbră, această distinsă per resc cu interes şi admiraţie ca, cu colectivul. Mi s-au seria mea de ţesătoare, ţ „Poftiţi vă rog, cu ce vă l
prezentat de slabi ca şi stâpinii lor. Uli mişcările agile şi se minu dat in primire de la început cred că este cea mai fru
r rancea ; sonalitate se înfăţişează ci ţele sint înguste ca tran nează parcă de metamorfo 4 războaie. Erau maşini noi, I servim ?", aici ţi se aruncă 1
ştie : „Prizo- titorului de azi în lumina şeele. Copiii aruncă pietre, moasă. Dar ca să aibă şi 1 jignitorul „Nu intra, to- 1
1 Manhattan”. unei drepte şi competente za firului strălucitor de mă nerodate, se defectau des, utilitate trebuie făcută cu lvarăşe, nu vezi că e in- \
Tv. Produc- femeile surîd, bărbaţii mîrî- tase. nu prea avea cine le re plăcere, cu toată inima, din
iour/J.or ame- restituiri. ie". Peisajele sparg canoa — Dar fetele nu lucrea para, nu prea avea cine ne tot sufletul, cu dragoste aş ţ chis ?“ (G. Ignat).
Dintre cele două cărţi de nele descripţiei realiste şi ză ? — o întreb intr-un mo spune ce să facem. De mul 1
APRILIE care aminteam, mă voi re devin viziuni în care accen ment de respiro pe tinăra te ori plingeam, dar ştiam zice. *
In imensa hală inundată
feri aici doar ia una, Pă tele sint aşezate pictural, energică, in halatul ei al că adevărata meserie aici o
în limba ma- trar de veghe, ilustrativă prin culoare : „Cheile unui bastru. voi învăţa, in fabrică, la continuu de lumină, mai
mult de 100 de fete şi de
din toate punctele de ve pîrîu secat scoboară uşor. E
tlomâuiei. — Ele sint ucenice. Au şcoala muncii, ştiam că tinere femei in fiecare din PRIMARUL SE FACE CĂ
ieri ; dere pentru complexitatea drumul nostru. Cerul nu se venit aici la practică. În greul va trece. cele 4 schimburi muncesc NU VEDE...
I ; personalităţii lui G.M. Can- mai vede. Lumina e roşie vaţă meseria de ţesătoare.
c ; tacuzino. In aparenţă jurnal ca stîncile. Caii păşesc cu Şi a trecut. Azi, Angela de zor pe lingă cele peste
ileton „Fa- In urmă cu trei ani eram Gheza se numără printre 500 de războaie, metamor- i Deşi a fost atenţionat 4
liser”. Episo- al unei călătorii de studii greu printre bolovanii albaş şi eu ucenică. cele mai bune, mai harnice fozind firul strălucitor de I de cetăţeni că pe fînaţele ?
în Orientul Mijlociu, pe ur tri". Imaginile sint rezul
Lucru aproape curios. Ti
ţi o între»v v - mele vechilor imperii, car tatul unui rafinat proces de năra ţesătoare părea din şi mai conştiincioase ţesă mătase in ţesături tine, ce ^ C.A.P. din Orăştioara de 1
se întorc in îmbrăcăminte
toare de la Jesătoria de
lirice inter- tea e deopotrivă poem, me stilizare, expresia se con aceeaşi clasă cu fetele de mătase Deva. comodă, elegantă, in gar iSus pasc oi dinafara Io- ^
I calităţii, primarul comunei, i
e Stela Ena- ditaţie, confesiune şi reflec centrează frecvent pînă la
urelian An- ţie profesională. Dizolvînd a primi virtuţi aforistice iar alături care „învaţă mese Concluzia s-a conturat derobele noastre. 1 Cornel Rujoi, a spus că 1
din discuţiile purtate cu to
îondial ; imaginea Orientului „pito succesiunea propoziţiilor e ria de ţesătoare". Şi to varăşele Szekely Floarea, DUMITRU GHEONEA i „eu nu le văd". Făcin- \
tuşi Angela Gheza — aşa
1. resc" acreditată de turişti gradată, ducîod la efecte \ du-se acum că nu vede,l
( se va mira la iarnă de ce )
săltăreţi şi superficiali, a- de ritm şi inefabilă muzica
cest subtil om de cultură litate. Spaţiul nu-mi îngă CURSURI J balanţa furajeră a unită- )
impune fără ostentaţie, dar duie să extind citatele, dor CER MAI BUNA* ţ ţii respective va fi deficita-
cu gravitate, imaginea ade cartea se află încă în libră DE CALIFICARE 1 ră. Numai că atunci va ,
văratului Orient, aşa cum rii şi cititorul îşi poate dă ŞI PERFECŢIONARE FOTO GR4 FIE" /fi prea tirziu... (N. Teo-
L I : 6,00 I dor). ţ
ri ; 6,05 Gon arăta el între cele două rui singur bucuria de a-i
ii ; 7,00 Iia- războaie, mistic şi elegiac, descoperi frumuseţile. Rîn- I.C.S.M. Industrial Hune \
narul presei ; doara a început cursul de a GUSTĂRI
rutier. Sport; aştemîndu-se de veacuri cu d uri le de faţă nici nu tre. calificare pentru meseria ' sl§| CAM PIPĂRATE \
icră Kadio- aparentă resemnare sub buiesc luate dealtfel decît
rate muziea- pulberea furtunilor de nisip. ca o invitaţie. de vînzător, cu participa
irogramul sa- rea a 20 cursanţi şi cursu La poarta principala a ţ
.ntologie liri- Supus în permanenţă unor rile de perfecţionare şi îm MlPM | pg ii Şgl I. V. Colan funcţionează l
iiilma şi disocieri surprinzătoare şi RADU ClOBANU ii v -
Te apăr şi te prospătarea cunoştinţelor un punct alimentar, de la )
:a — emisiu- cu 117 cursanţi. care siderurgiştii se apro- \
entru ostaşi ; vizionează cu gustări pen-1
azinul femei-
inregistrari tru pauza de masă. Dar ’
pulară : Tita Voia bună a inaugurat-o Hunedoara a avut loc de de multă vreme gustările \
on Văluşescu brigada artistică prin pro curînd iui reuşit con acestea sint cam pipăra- ‘
Ţitruş ; 12,00 gramul intitulat „Zîmbiţj, curs cultural-artislic de
:u toţi ; 13,00 vă rugăm, şi cîntaţi cu noi”, masă intitulat : „Construc _ te. La preţ ! Astfel, aici se
13,15 Colum- întîlnirca de la clubul „Con tor al vieţii noi*. Şi-au vinde numai salam de, va
onzică folk ; structorul” din Deva s-a disputat intîielatca, intr-un ră, cu 5,50 lei suta de
îlă ; 16,00 încheiat cu un înălţător veritabil dialog pe aceeaşi
;ă ; 18,30 So- cîntec patriotic, Ia caro s-a scenă, echipajele şantierului grame. Şi cum un munci
rnanţă ; 20,00 antrenat, cu entuziasm, în nr. 2 montaj-instalaţii şi tor mănincă cam două
Î0,15 Dans pe NOUfĂTI LA I.C.S. treaga sală. sectorului de mecanizare sute de grame, plus pii- ^
,00 Radio jur- ALIMENTARA din cadrul întreprinderii.
oramic spor- SIMPOZION nea respectivă, se adună, i
da duminica- HUNEDOARA RECITAL DE VERSURI Altceva ce să cumperi ?
on stop mu* Ga căminul muncitoresc
e Pe strada Cernei s-a PATRIOTICE Conserve, caşcaval. Mier- |
deschis un nou magazin, G 2 al I.C.S. Hunedoara a curea trecută, pină în ju- ţ
un
Ioc
avut
simpozion
pe
La sala de apel a Staţiei
sssssasgsa magazinul nr. 66. o între tema : „Literatura social- C.F.R. Simeria, Clubul sin rul orei 12, nu se făcuse /
orele 6-7 dimineaţa, în zo
nele de intrare a munci politică — factor de seamă dicatelor din localitate a aprovizionarea, deşi pau-r
conştiinţei
in
dezvoltarea
jgsfBSBiaaa torilor pe poarta C.S.H. socialiste”. Acţiunea se organizat recent un reuşit za de masă trecuse. Inte- ţ
s-au deschis 5 tonele cu recital de versuri patrioti
puncte de desfacere a co înscrie în cadrul manifestă ce sub genericul „Te cîn- resant este că in oraş, la {
1 Vlaicu (Pa vrigilor şi cornurilor. rilor prilejuite de „Decada tăm partid glorios şi mîn- ţ unităţile alimentara, gâ-1
ratul curaj literaturii social-politice” si dria ţării".
0 Alt A: San- s-a bucurat de o largă au t seşti toate sortimentele de )
aiaiczici (Fla- „ZÎMBIŢI, dienţă de public. A urmat ASTĂZI „CÎNTEC SI JOC / salam, numai de vară, nu. ^
1 (Siderur- VĂ RUGĂM...“ un reuşit moment poetic : 1 Sint încă necesare efor-1
uiala (Arta); „Voinţa ţării, sub steagul HAŢEGAN"
nului de nl- Constructorii fruntaşi de tău partid”. ţ turi de gîndire in aprovi- I
tctorul); PE- Astăzi, ansamblul de cîn- i zionare, repartizarea ţ
tu şi Ovidiu pe şantierele din Deva au „CONSTRUCTOR AL leee şi dansuri al Casei de i fondului ___________
fondului de marfă la I.C.S. ţ
■.ir Play (7 fost invitaţi Ia clubul lor, cultură din Haţeg va fi
împuşcături unde li s-a oferit un dar VIEŢII NOI" oaspetele locuitorilor din \ mixtă Colan. (Gh. Ne- 1
lună (Re- pentru hărnicia dovedită in satele Şerel şi Galaţi. Pe I grea).
‘ENI : Pro ■ muncă : un spectacol de In cadrul celei de a II-a scenele căminelor cultura
cîntec şi voie bună, susţi
i ardelenii ediţii a Festivalului naţional le de aici, ansamblul va o-
ma (Munci- nut de artişti amatori din „Cintarca României 1 * , la feri spectacolul „Cîntec şi VRAIŞTE
,CAN : Sal- cadrul şantierului nr. 2. clubul muncitoresc al I.C.S. joc haţegan".
Iuncitoresc) ; ^ Nu de azi de ieri, in- l
urul şi tran-
ile I-U (Mi- icinta sectorului zootehnic.
LA : Acţiu- şi a primei centrale electri Ide la brigada din Mintia ţ
1" (Muncito- ce din lume — Ustensilă CONLUCRARE... ţa C.A.P. Veţel arată cai
ASA : Su- M ţdupă potop. Totul (furaje,»
rtunciloresc); casnică ; 7. Locul în care ai
n l-a însurat m văzut lumina zilei — Nu-i Foto: PAVEL LAZA ) lemne) este vraişte. Parcă ţ
prinţul Ibra- asta ; 8. Aur — In timp ! ) tovarăşii din conducerea!
rie) ; BRAD: MAT ÎN DOUA MUTĂRI 2. Noi—f4 (f4, h6)-fmat vă ; 3. Beţe... luminoase ,— activist al U.T.C. ţ unităţii trec (dacă trec) cu î
îroadwayului — Lumină în întuneric ; 9.
GURABAR. Bec spart I; 4. în acest lo-c Felinare... naturale; 10. Glob » ochii închişi pe aici. As-ţ
linerul) ; O- Controlul poziţiei. Alb : „LUMINA" — Subsemnatul — Nume luminos — A spoi cu aur Ipectul fost satirizat şi l
a
Vlaicu (Pa- Re 1, Dc 4, Th 1, Nb 3, Cg 2 Automobilism
— seriile I-II masculin ; 5. Loc de muncă — Miez de nucă ! ; 11. Lu Iprintr-o caricatură la g a - /
JAG1U BAI : Negru : Rf 3, Cg 3. Orizontal: 1. Luminează în Valea Jiului — Bunicul minată fără becuri şi fără f zeta de perete a comunei, ţ
sa de cultu- ‘ Rezolvarea problemei din în noapte — Le închină po luminării (pl); 6. Fizician reflectoare. (dar nu s-a „prins" nimic. I
Ţinutul ui- nr. 6355 : eţii luminii soarelui sau american (1847—1931) in In primele concursuri de i De ce oare atîta îndărăt-,
. (Popular) ; Vertical: 1. Sîrmă... lu masă, organizate in ca
1 saiaman- 1. De4—g2 Dai—a4 (d4, h8) lunii; 2. Lumină festi ventatorul becului electric minoasă — Buni I ; 2. A drul „Daoiadei" de către ^ nicie ? (N. Tîrcob). >
I : Mark po face lumină — Animal nor
le cultură) ; 777771 A.S. „Cetate" Deva, s-au în l VREI, NU VREI, i
a e fierbin- dic ; 3. Lumina... copiilor — registrat următoarele rezulta ^ DAI 7 LEI I
ILIA : Ari- Cete I ; 4. Px-onume refle
ior ? (Lumii W/, m xiv — Căpetenie la ca te — karting (la Deva) : 1.
Trei zile şi Dumitru Cucu (Casa pionieri, ţ La magazinul cooperaţi- /
erul) ; GHE- zaci (od.) ; 5. Albit de vre / vei comunale de consum 1
Te de lux ii me— Vas de pămînt — în lor Deva) ; 2. Ion Barbu (Lic. I din Rapoltu Mare, nu se ţ
m treprindere de administra
7 //// m ţie locativă (abr.) ; 6. Plan nr. 5) ; 3. Dumitru Vet-rov \ găsesc, de mai multă vre- i
(Lic. nr. 5); îndemînare auto
VW Vya tă aromatică — La spart — la Deva : 1. Teodor Luţ; 2. ţ me, becuri. Comenzi s-au 1
I făcut, spun vinzătorii, darţ
v//y lemne (pl.) ; 7. Greu de gă ţ ele nu au fost onorate. (
iL l y/y/< 1 1 sit — Cînd lumina zilei e Florin Moraru : 3. Constantin i in telul acesta, cine are >
Moldovan (toţi de la Şcoala
abil ■ pentru pe sfîrşite ; 8. A face să nevoie de becuri este ne- \
eme căldu- m vadă lumina tiparului — de şoferi Deva) ; la Brad : 1. t voit să dea o fugă pină ţ
or instabilă, WM 1 Apărie fără... apă!; 9. Ani Ua Simeria, dar cheltuie şi /
bii. Vor că male blînde — Posezi — Ion Bancu (A.R.A.) ; 2. Ion
ite de ploaie m Dărău (I.P.E.G.) ; 3. Remus / 7 lei pentru autobuz. In a- \
cărcări elec- m Legat în rafie I ; 10. A ve 1 cest fel costul unui bec l
va sufla de dea luminile rampei pentru Ciocan (Autobază) ţ se ridică de la 3 la 10 j
erat. Tempe- V//S, prima oară — Accentuat ;
'i cuprinsă, n & e Azi, 23 aprilie a.c., lei. lată deci cum vrei, nu \
vrei dai 7 lei. (N. Căpiţa- ţ
5 şi 10 grade, 11. Lumină călătoare pe fi asemenea concursuri se vor \..............................
13 şl 23 gra- p p re. | nu).
ridicată. Izo- £1 PETRU PARDĂU organiza la Petroşani şi Ha
ceaţă pe văi.
1 Hunedoara ţeg. ■L------- .1