Page 79 - Drumul_socialismului_1978_04
P. 79
ANUL XXX
N®L 6 368
MARŢI,
25 APRILIE
1978
4 pagini — 30 bani
SUCCESE DE 1PRESTIGIU
1 ÎNTRECEREA
1
socialista
La C. S. Hunedoara
La I. M. Uricani
SPORESC BENEFSCiILE, SE REDUC
SUPLIMENTAR-15 MII
CHELTUIELILE MATERIALE DE PRODUCŢIE Vedere din cartierul „Viitorul" din oraşul Lupenl. Foto : V. ONOIU
TONE DE CĂRBUNE Printr-o permanentă perfec obţinut 13 904 000 lei bene
ţionare a procesului de pro ficii peste plan, apropiindu-se Fasta de masă a celei
Prin hărnicie şi dăruire în ducţie, atît în marile secţii de îndeplinirea angajamen de-a Xl-a ediţii a Festi
productive, cît şi în cele au valului naţional „Cînta- Şedinfa Biroului Comilefuluî
muncă, minerii de la I.M. U- tului lor anual la acest in rea României" a reunit,
ricani au adus la ziuă, de xiliare, colectivul de muncă dicator, care este de 15 mi duminică, în „Dialog hu-
1
de la C.S. Hunedoara obţine
la începutul anului şi pînă succese de înalt prestigiu în lioane lei. In aceeaşi peri nedorean", pe zone inter- judeţean Hunedoara aî P.C.R.
astăzi, aproape 15 mii tone îndeplinirea şi depăşirea pla oadă ei au înregistrat econo cooperatiste, noi formaţii
artistice.
de cărbune peste sarcinile nului şi angajamentelor la mii la cheltuielile materiale La Geoagiu Băi s-au Luni, 24 aprilie a.c., a zăcămintelor de la Ohaba-
producţia fizică şi la indica de producţie în valoare de avut loc şedinţa Biroului Ponor, Coranda-Hondol,
de plan, situîndu-se pe pri întâlnit formaţiile artisti
torii de eficienţă. Astfel, în peste 3 milioane lei, au eco ce din comunele Romos, Comitetului judeţean Hu Ciungani-Căzăneşti şi Va
mul loc în întrecerea socia primul trimestru de muncă nomisit 613 tone cocs şi 1 147 Balşa şi Geoagiu care, nedoara al P.C.R. în cadrul lea Morii; modul cum ' se
listă în rîndul întreprinderilor din acest an, siderurgiştii au tone metal în şarjă. şedinţei au fost examinate : --înfăptuiesc programele de
miniere din Valea Jiului. Cele
stilul de muncă al condu consolidare economico-fi-
mai bune rezultate le înre nanciară a cooperativelor
In comuna llia cerii Inspectoratului jude
gistrează brigăzile conduse ţean de interne, al orga agricole de producţie ; ac
de Gheorghe Scorpie, Con LUCRĂRI EDiLÎTĂR-GOSPODĂREŞTI ÎN nelor şi organizaţiilor de tivitatea desfăşurată de
stantin Sorescu şi Kelemen VALOARE DE PESTE 3,5 MILIOANE LEI în prezenţa unui nume partid, pentru aplicarea către organizaţiile de par
Laurenţiu — de la abatajele ros public aflat în sta sarcinilor ce le revin din tid, de sindicat şi U.T.C.
ţiune, au susţinut un a-
frontale, Ştefan Baciu, Traian întrecerea patriotică în edilitar-gospodăreşti şi de în devărat recita.1 de cînte- hotărîrile partidului şi in pentru generalizarea şi
cinstea zilei de 1 Mai, des frumuseţare în valoare de sporirea eficienţei iniţiati
Pop şi Gheorghe Durlă — de ce şi dansuri. dicaţiile tovarăşului Nicolae
făşurată sub genericul „Lo peste 3,5 milioane lei. între
Un
reuşit
„dialog" a
velor de muncă şi educaţie
la abatajele cameră, Dumi calităţile noastre — şantiere ■cele mai importante lucrări găzduit, duminică, şi lo Ceauşescu, secretarul gene în sprijinul realizării sar
tru Bornoiu, Aurel Şoşoi, Si- ale gospodăririi şi înfrumu se numără : construcţia de calitatea Certej, unde au ral al Partidului Comunist cinilor de plan.
mion Budescu şi Naghi Şte seţării", a cuprins întreaga trotuare în satul Brîznic, re participat formaţii artis Român, pe linia îmbunătă în problemele analizate
paraţii de drumuri la Dum-
tice din comunele Veţel,
fan — de la pregătiri, Tokeş populaţie a comunei Mia. în brăviţa, plantarea a 3 500 Şoimuş, Cirjiţi, Vâlişoa- ţirii activităţii specifice, e- au fost adoptate măsuri
perioada care a trecut din
Andrei şi Nicolae Mehedinţi acest an, prin hărnicia ce pomi, curăţarea altor 5 000 ra, Hărău, Brănişca şi ducării şi pregătirii poli concrete, menite să ducă la
— de la investiţii. tăţenilor, s-au realizat lucrări pomi, reparaţii şi întreţineri Certej. Spectacolul pro- tice şi profesionale a ca îmbunătăţirea în continua
precedat
pe 20 000 mp străzi şi tro -priu-zis a fost expoziţiei drelor ; măsurile luate de re a activităţii.
vizionarea
de
La I.M.M.R. Simeria tuare, întreţinerea de zone şi de artă populară şi plas consiliul oamenilor muncii Biroul Comitetului jude
spaţii verzi, precum şi altele. tică, organizată la cămi- al Centralei minereurior De ţean de partid a rezolvat,
ÎN SPRIJINUL SPORIRII VALORII va pentru realizarea planu apoi, o seamă de probleme
PRODUCŢIEI NETE PRIN EFORTURI PROPRII ÎN ZIARUL DE AZI : iContinuare în pag. o 2-a) lui de punere în funcţiune a ale activităţii curente.
La I.M.M.R. Si meri a a fost vagoane-marfă o dedică a-
pusă la punct o tehnologie propiatei zile de 1 Mai-, şi-au 9 Investiţiile — în.
proprie de confecţionare a adus contribuţia mai mulţi termen, economi Duminică, zi de muncă intensă Sa
uşilor rulante ale vagoanelor muncitori, între care maistrul
de marfă. Este vorba de o Anghel Bedea, secretarul co ce, de calitate
uşă cu "peste 160 de repere, mitetului de partid al secţiei ® La pâdureni acasă
care pînă nu demult se cum U vagoane marfă, Tiberiu © Seară culturală a ÎNSÂMINTARIA PORUMBULUI
păra de la o unitate din Li- Ferko, Traian Costan, Lazăr ziarului „Drumul
pova. Pentru confecţionarea Cia-c şi Cornel Bera. Ei au
acestei uşi s-a amenajat o realizat pînă în prezent 11 socialismului" pe dovic Buştea, şeful secţiei
hală specială în care au fost uşi. Ziua şi uşa ! La punerea şantierul „Rîu Ma Acţionînd cu fermitate de mecanizare Octavian dare l-a asigurat Maxim.
înfăptuirea
sarcini
pentru
amplasate utilaje de debi în circuitul producţiei a li re — Retezat" lor desprinse din cuvânta Burza, mecanicul Gheorghe Brumaru, iar cooperatorii
tare, prese, standuri de sudu nei hale vechi au contribuit © Sport rea secretarului general al Avramescu, cooperatorul Partenie Hedrea, Persida
Alba, Patrafira Bulfia, Io
ră pentru reperele importan şi muncitorii Atelierului me- partidului, tovarăşul Nicolae Eronim Turcu, preşedintele nel Crişan şi Iosif Negrilă
te. La această realizare, pe cano-energetic, îndrumaţi de ® Merid iane. Ceauşescu, la Consfătuirea unităţii Virginia Balea şi au făcut alimentarea ma
care colectivul sectorului lî maistrul Comei Murar. de lucru consacrată proble inginerul şef Gheorghe Iri- şinilor cu seminţe şi îngră
r 4MBOM’ 0 f mmmm t
jr mm» t mmm » melor agriculturii din 1-2 m.ie. Bilanţul zilei de mun şăminte chimice. Intr-o al
februarie a.c., duminică, 23 că a fost rodnic, realizările tă tarla, mecanizatorii Cor
\ ...5 mai 1958, orele 15,35. tone. Oţelăria noastră s-a siguranţă deplină în exploa %
% aprilie, pe ogoarele jude la însămînţarea porumbu nel Nistor şi Fran-cisc Go-
Echipa de oţelari condusă dezvoltat în 3 etape : cup tare ; cuptoarele 1, 2 şi 3, I ţului nostru s-a lucrat din lui fiind amplificate la 90 ro au pregătit terenul -pen
I toarele 1, 2, 3 au primit iniţial de 185 tone, au fost % plin, cu forţe sporite, la tru finalizarea grabnică a
*» de prim-topitorul comunist botezul focului în 1958, transformate la 400 tone/ la sută din suprafaţa pla
loan Miculic (astăzi pensio cuptoarele 4, 5, 6 — în or şarjă ; s-a introdus oxige s semănatul porumbului, pre nificată. semănatului porumbului.
I »• gătitul terenului şi la erbi- La unitatea amintită, a-
% nar), elaborează prima şar dine — în 1960, 1961, 1962 nul ca intensificator al pro cidar’ea cerealelor păioase Dumini-că a fost o zi o- ceastă acţiune mai trebuie
jă de oţel la cesului de ela I de toamnă. Edificatoare în bişnuită de lucru şi pentru efectuată pe 25 de hectare.
I * lucrătorii ogoarelor din co
«* cuptorul nr. 1 borare, mai în- acest sens sînt aspectele în O atmosferă de muncă
al noii oţelă- 00 CĂ D tîi prin arzătoa l tâlnite în cîteva unităţi din muna llia. în tarlaua „Ţa intensă am întâlnit şi pe o-
I rii hunedore- % consiliile intercooperatiste rina Iliei" i-am găsit pe goarele C.A.P. Brîznic. Sub
% ne. re, apoi prin lan Deva, llia şi Dobra. mecanizatorii Roman Dă- supravegherea inginerului
I — Au trecut cea tip 6 Hune I La C.A.P. Leşnic, în tar nilă şi Ion Nelega lucrînd şef, Sergiu Beneţchi, me-
doara ; am sta
» două decenii, ÎN FOC CONTINUU î laua „Oştri“, erau prezenţi la semănatul porumbului N. TIRCOB
tovarăşe Victor tornicit tehnolo •» în cîmp la semănatul po cu două maşini. Transpor
I Petroesc. Cum gia de turnare I rumbului mecanizatorul Lu tul apei necesare Ia erbici- (Continuare în pag. a 2-a)
% s-au scurs ? cu prafuri ter-
Convorbire cu tovarăşul VICTOR PETROESC, *
moizolante ; au
I — Pe nesimţi maistru oţelar, secretarul comitetului de partid fost montate e- i SITUAŢIA ÎNSĂMINŢĂRII
* te, în foc con de la O.S.M. 2 din C.S. Hunedoara * PORUMBULUI IN COOPERA-
tinuu, aşa cum lectrofiltre la toa TIVELE AGRICOLE DE PRO
I aproape în flux te cele 8 cup l DUCŢIE, PÎNĂ LA DATA DE
continuu se scurge oţe —- deci în etapa a doua, toare. Asta numai dacă 24 APRILIE A.C. :
i lul din cele 8 cuptoare iar cuptoarele 7 şi 8, în ne referim la evenimentele i *
ale oţelări-ei moderne de 1964, etapa a 3-a de dez mari...
i astăzi, fiecare la capacita voltare. — Dar dacă am vorbi şi l *» Consiliul Realizat
•» tea de 400 de tone. — Alte etape însemnate despre cele mai mici..* intercoope-
multe, din
— Au fost
i — Două decenii de foc din viaţa de 20 de ani a păcate şi unele neplăcute, * l ratist
K continuu pe frontul plămă colectivului oţelâriei noi ?
dirii oţelului hunedorean, — Multe şi frumoase, de în doi ani din cei 20, oţe l
I a otelului românesc, este pilduitor prestigiu, de alea lăria nouă a. rămas sub % Geoagiu 64
un bilanţ de inalt prestigiu să etică şi conduită comu plan, aveam perforări de Deva 63
55
I muncitoresc. Să încercăm nistă şi muncitorească, aşa vetre... Era greu. Dar tot în l * llia
* să conturăm acest bilanţ. cum ştiu atît de bine să vremea aceasta, O.S.M. 2 Că-lan 54
53
Oră ştie
I — in cei 20 de ani de le trăiască aceşti oameni a fost o pepinieră de ca l *> Simeria 47
existenţă, oţelăria nouă 'a bravi şi neînfricaţi care sînt dre pentru oţelăriile de la 45
% Hunedoarei a produs a- oţelarii. A fost căutată, gă Bucureşti, Galaţi, Tîrgovişte. l Haţeg 39
proape 40 de milioane de sită, perfectată şi aplicată Va fi şi pentru Că-lă-raşi... * Toteşti
I Hunedoara 32
tone de oţel. Numai depă tehnologia de sudare a ve- GH. 1. NEGREA 1 24
şirile anuale de plan au trelor la cald — invenţie * La C.A.P. Sintandrel sc lucrează cu torţe sporite la se Dobra 21
ajuns la mai mult de 360 000 O.S.M. 2 —, care asigură (Continuare în pag. a 2-a) mănatul porumbului. Această lucrare este efectuată de către Brad
! mecanizatorii NicoTae Nicolaescu şi Alexandru Deteşan, caro
r m «nagt sint ajutaţi de cooperatorii Marioaxa Iovan şi Marta Jurca.
