Page 88 - Drumul_socialismului_1978_04
P. 88
Fag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
in aien{ia consiliilor populare
Onorarea la termen a obligaţiilor
Pe marele .şantier hidro schimb de 10 ore. care ne creează mari greu nare, ceea ce înseamnă
— Cum se realizează în
energetic de la Ilîu M.are-
contractuale de către Retezat, la impresionantul treţinerea acestor maşini ? tăţi, lipsesc nemotivat de mai mult decît nonma de IC,Oi) TeJss-
la lucru, n-au grijă de ma
capitală,
are
reparaţie
nu
volum de excavaţii ce se — Foarte greu. Nu avem şini. Aceştia se numesc cine şi unde le face aceste IC,05 i
IC,3
gospodăriile populaţiei execută aici, maşinile şi u- destui mecanici, sudori- şi Gheorghe Galicza, Nicolae reparaţii. Adresăm un apel
tovărăşesc
de
întreprinderii
unii
Pălimaru, Iosif Mălăieştean, -
iar
electricieni
auto,
tilajele au un rol primor
dial, mai precis spus, ar şoferi nu se interesează de Iosif Boabă şi alţii. drumuri şi poduri Otopeni zia A). '
în primul trimestru ai a- mîneri în u-rmă, dar cu can trebui să aibă. Dar sînt buna întreţinere a maşini — Bucureşti, aparţinătoare rectă d
oestui an s-a preluat, dc la tităţi mai mici, sînt şi co frecvente cazurile cînd au lor cu care lucrează. — La capitolul utilaje M.T.Tc., pentru a ne în 18.20 Reporta
gospodăriile populaţiei, cu 14 munele Băniţa, Romos, Tur- tobasculante, autoîncărcă- grele, dispunem de buldo ţelege şi sprijini în aceas ponia ;
la sută mai multă carne de daş, Băcia, Bătrînc, G-ura- loare, buldozere şi excava — Buna întreţinere în zere, excavatoare, auloîn- tă privinţă. 18.10 Versuri
bovină deoît prevederile con sad-a, Brănişca, Pui, Sarmize- toare, automacarale, auto- seamnă şi disciplină, pre cărcătoare „Fadroma", mo- — Oamenii care exploa . lorilor
tractuale. Pe primul loc se getusa, Crişcior, Baia de Criş. malaxoare şi cimcntru-ce cum şi asigurarea cu piese locompresoare, staţii de be tează aceste utilaje de ma 19.00 Romănl
situează municipiul Petroşani, In discuţiile purtate cu unii — toate utilaje de mare re randament cum le în 19.20 1001 d<
care a livrat în plus 111 to factori de răspundere de la capacitate — stau pe bu grijesc ? 19,30 Telcjur
ne, realizind prevederile a- cîteva comune, unde s-au în tuci, ceea ce face ca ritmul Pe şantierul hidrocentralei de la — Mecanicii de pe „Fa- 20.00 întrece
nuale. Gospodăriile populaţiei registrat nerealizări, am des lucrului la excavaţii în droma", care lucrează în intîmpi
din municipiul Deva au livrat prins preocuparea pentru în subteran şi la baraj să su galeriile subterane, dove Mai ;
în plus aproape 38 tone, ce cadrarea în graficele de li fere, munca oamenilor să Rîu Mare-Retezat: desc răspundere în exploa 20.10 Ora tu
le din consiliile intercoope- vrare stabilite pe baza ter fie îngreunată. Care sînt tarea acestor utilaje pre 21.00 Seară i
raliste Hunedoara 75 tone, menelor scadente din con cauzele acestor dese defec tenţioase. Ioan Lăsconi, tuffe“
Haţeg 47 tone, Toteşti 44 to tracte. „Noi — sublinia to ţiuni ? iaşinls şi utilajele, folosite Ioan Ungureanu, Palfi Io- 22.20 Telejur
ne. Au mai depăşit prevede varăşul II ie Râd ui ea, vicepre — Secţia auto pe care o zsef, Alexandru Atodiresei
rile de livrări consiliile inter- şedinte, am reeşalonat pre conduc are 3 coloane : la se numără printre cei mai
cooperatiste Ghelari, Călan, luările din contracte şi co Brazi, Brădăţel şi baraj — conştiincioşi mecanici. La
D-obra, Simeria. Dintre comu muna Baia de Criş va ajun ne spunea tovarăşul inginer la randament maxim, pot reparaţii avem de aseme
ne, cele mai mari realizări ge, pînă la sfîrşi'tul lunii a- Antonie Roşoiu, şeful sec nea oameni buni: Gheor
1
le-au obţinut Peştiş, Topliţa, prilie, la nivelul stabilit' , „în ţiei. In parcul nostru auto ghe Lup, Zamfir Zaharia,
Lunca Cernii, Mia, Dobra, luna aprilie — ne-o spus şi se află peste 240 de ma impulsiona ritmul iocrulul! Constantin Dumbravă, M-a- BUCUREŞ
Boşorod, Lăpugiu, Hă rău, primarul comunei Vaţa, tova şini, ponderea avînd-o au rius Duneă, S'lerie Du.mi- dioprogrami
Cîrjiţi, Şoimuş, Certej, Le- răşul Aro-n Medrea, lichidăm tobasculantele de IC tone Irean sînt cîţiva dintre cei Radiojurnal
iese, Băiţa, Tomeşti, Ri- complet rămînerea în urmă". şi cele de 5,5 tone, a-uto- mai harnici. presei ; 8,lt
biţa, Densuş, Sălaşu de Toate consiliile populare, malaxoarele de 5,8 metri de schimb. Cum staţi la toane, staţii de compresoa- Sectorul de maşini, insta diilor ; S,0
Sus, Răchitova, Sintămăria care au încheiat primul tri cubi, cimentrucele de 17 şi, aceste capitole ? re, alte utilaje mari, cele laţii şi utilaje este un eultătorilor
de ştiri ; 10
Orlea, Rapolt, Geoagiu, Vor- mestru cu restanţe la livră respectiv, 9 tone. — In ultima vreme am mai multe dintre ele lu- punct forte al şantierului ric ; 11,00 I
ţa şi altele. Este de remarcat rile de carne, trebuie să in — Cîte ies zilnic pe poar găsit multă înţelegere la crînd în galeriile subterane hidroenergetic din Retezat. 11,20 Avan,
faptul că gospodăriile popu tensifice activitatea pentru ca ta garajului ? Astăzi, de întreprinderea de piese au şi la excavaţii în baraj — Fără acest însemnat pilon Tv. ; 11,35
laţiei din comunele Certej şi fiecare gospodărie să onore pildă, cîte stau ? to Sibiu, căreia îi mulţu preciza tovarăşul maistru mecanizat nici n-ar fi po 12.00 Buletii
Băiţa livrează la contract cele ze contractele la termenele — Zilnic, la Brazi dăm mim pentru ajutorul ce ni Ioan Gicoveanu, şeful ate sibilă o lucrare de aseme Din como
nc-*ni ; 12,1
mai frumoase exemplare de scadente, în acest scop tre în jur de 100 foi de par l-a dat. Colaborăm bine cu lierului mecanic. nea proporţii. Pentru ca a- c mice :
tineret bovin şi la o greutate buie reactualizate şi reeşa- curs, iar la Brădăţel şi ba B.J.A.T.M. Timişoara, Cluj, — Cîte sînt în funcţiune ? cest sector să funcţioneze 3 _.r5,00 T<
Facem mari eforturi
—
ce trece de 400 kg. lonate grr" -ele de livrare, raj ies toate la lucru. Din Tg. Jiu. Ducem lipsă de pentru a asigura funcţiona însă în flux continuu, tre Radiojurnal
axe-faţă şi axe-spate (dife
In îndeplinirea obligaţiilor urmărind împreună cu achizi lipsă de şoferi stau 10 bas renţial) de la „Steagul ro rea zilnică a tuturor. La buie să i se acorde toată minut cu
rele serii ;
contractuale, deşi pe ansam torii întreprinderii de indus culante. La unele puncte şu" Braşov. Avem şoferi întreţinere şi reparaţii lu atenţia, să se statorniceas timpului ; i
blul judeţului s-au înregistrat trializare a cărnii încheierea de lucru nu-i corelată to- buni, pe care ne bizuim, crează 10 oameni în schim că aici ordinea, disciplina norc ; 22,00
rezultate bune, simt însă şi trimestrului M cu rezultate cit na-cupă-excavată cu tona- cum sînt Kovacs Carol, buri prelungite, cît e ne şi răspunderea în muncă. 23.00 Meloi
consilii populare care au mai bune. Să facem în aşa fel transportată. La baraj, ca Gheorghe Cos-caru, Izidor voie. Ne zbatem să asigu Solicităm (şi sperăm să pri Buletin dc
mari nereaiizăci. Intre acestea incit fiecare gospodărie, fie să dau doar un exemplu, Cil ian, Vasile, Andrieş, Bo~ răm piese de schimb, deşi mească) mai multă înţele Non stop i
se numără : Blăjeni — cu un care comună să-şi o-noreze ar mai fi nevoie de apro do Ludovic, Iosif Bogdan, întîmpinăm mari greutăţi. gere, mai mult ajutor şi
TIMIŞOA
minus de 19,8 tone, Bulzeşti ia timp şi integral contractele ximativ 30 de autobascu Gheorghe Minghiriş, pe Pentru autoîneărcătoarele din partea furnizorilor de litalea radi
— cu 20,9 tone, Vălişoara — încheiate cu statul, Aceeaşi lante. maistrul Dumitru Sava, re „Fadroma" nu am primit piese de schimb din ţară, ţării, ciute
cu 12,2 tone, Burjuc — ou preocupare trebuie manifes — Cile lucrează în schim vizorii tehnici Petru Mun- anul acesta nici o piesă de din partea Trustului de rapsozi poj
12,4 tone, Buceş — cu 10,6 tată pentru realizarea con buri prelungite sau în două teanu, Ion Ciorogaru, Tro- schimb şi nici perspective construcţii hidrotehnice tixnişană ;
tone, Zam — ou 9,9 tone, Be tractelor şi în ce priveşte schimburi ? fin Groza, Ion Babau, im nu sînt să primim în cu- Bucureşti, ca şi din par noră social
ri u — cu 11,5 tone, Orăş- livrarea la termenele scaden — 7 aulomalaxoare şi 6 piegaţii de mişcare Zenovia rînd. Deşi toate aceste uti tea Ministerului Energiei tarea raţio
dc maşini
tioara — cu 9,5 tone, Mărti- te a porcinelor, mieilor şi oi autobasculante, iar la baraj Densuşianu, Petru Baros şi laje de mare capacitate au Electrice. ritar in a
neşti — cu 10,1 tone, Balşa lor, se munceşte un singur alţii. Avem însă şi şoferi peste G 000 ore de funcţio GH. I. NEGREA oiştilor dc
— cu 14,7 tone. Tot cu ră- N. BADIU ana ; 19,30-
gazin.
Zile-lumina şi nopţi-
; , V: UIBISMIÎ
! 'Urt tezaur î&AftliilSllBi AMtirbîri s Şantiere ale luraină ia semănatul
ffi m < tineretului DEVA :
colectivelor de muncă v •£ porumbului (Patria);
fa Hunedoara (Arta); fierb
IU
mint
Poruncă
EXPERIENŢA FRUNTAŞILOR torii internaţionale a (Urmare din pag. 1) rurgistul) i) ;
în întimpinarea sărbă
(Arta);
F
structorul)
l .1 muncii şi a Zilei tinere CALITATEA SI OPERATIVITATEA — Sandoknn,
tului, Comitetul munici FACTORI HOTĂRÎTORI (Unirea) ;
brie) ; Oir
ÎN SPORIREA RECOLTEI
pal Hunedoara al U.T.C.
organizarea • disciplina ® răspunderea a luat iniţiativa organi Ai însămânţat la timp, ai te în secţia S.M.A., cînd riile I-1I C
PENI:
zării a 7 şantiere ale ti
(Cultural)
neretului. Un mare nu cîştignt, dacă nu, ai pier de faipt puteau continua rîsul mi
(Urmare din pag. 1) maşină de ambalat naftalină zut de Io cel mai mare pe măr de utecişti clin în dut. Aceasta este o chestiu lucrul pînă se întuneca. rese) ; I
în saci cu valvă, rezolvînd combinat, |a cel mai mic. treprinderi, instituţii şi ne binecunoscută de toată Azi (27 aprilie, n.r.) — spu nea ..Au
cele trei fluxuri de producţie: astfel problema neplăcută a Toate aceste condiţii, la.oare şcoli vor participa la lumea. La C.A.P. Sîntan- nea Ioan Igna, inginerul rul) ; PET
trantlafi
şi
distileria primam, prelucra stocării şi blocării smoalei, s-a adăugat majorarea retri modernizarea D.N. Hu drei, unitate care anul tre şef al C.A.P. — însămânţăm (Muncit ore
rea naftalinei şi prelucrarea ea puţind fi acum expediată buţiei personalului din side nedoara — Cristur, con cut a obţinut peste 4 000 ultimele 25 ha din cele 170 A dispăru
termică a smoalei, oa şi în ritmic beneficiarilor. rurgie, au condus la reoli struirea oraşului ITune- kg porumb boabe la hec planificate. Este adevărat, loresc) ; 1
cadrul atelierului de între VasHe Hurmuz este şef de ză ri deosebit de bune atit în doara-Zlaşti, repararea tar, se pune preţ pe cali puteam termina semănatul tul, aurul
ţinere mecanică şi electrică echipă operatori la cabina de anul 1977 cît şi în acest an, şoselei Hunedoara — tate : pregătirea patului mai repede, dar o seamă Noiembrie)
tui
ecliip
şi al laboratorului. Apoi, comandă de la staţia de tra cînd sarcinile de plan ta pro Teliuc, curăţirea şanţu germinativ, fertilizare, er- (Steaua ro-
ne-a,m străduit şi ne stră tare termică. Ne spune ou ducţia industrială, cit şi la rilor de gardă O.M. — bicidare, adîncime şi den de lipsuri în organizare, ca ZA : Şi a
re se daloresc nouă, au fă
iniilor
neg-
duim permanent, cu toţii, să mulţumire şi convingere : „Şi cea fizică prezintă depăşiri Pădurea Chizid şi Valea sitate la semănat etc. Dacă KAŞTIE :
respectăm cu cea mai mare eu lucrez aici de cînd dis de peste 10 la sută. Hăşdatului, amenajarea s-ar fi pus acelaşi accent cut să lungim perioada cu te de clra
rigoare disciplina tehnologică tileria de gudron era în fază de N-aş putea încheia rîndu- zonei de agrement Cin- şi pe operativitate, semăna două zile. Vremea ză
şi a muncii. Aşa am reuşit să şantier. O vreme a fost greu. ri Ie de faţă despre destoi- ciş şi înălţarea cinema tul putea fi terminat. Dar, Şi la C.A.P. Simeria se GEOAGIU-
jeducem la maximum absen Erau instalaţii nereuşite, mun nicul colectiv al distileriei de tografului din cartierul în ziua de 24 aprilie, pe execută semănatul pe ul bulgărilor
ţele nemotivate şi abaterile ceam mult, se emanau canti gudron de la C.S. Hunedoa Micro VI. Primele şan la ora 19, tractoarele şi timele hectare din cele 100 de cultură
in alertă (1
de la .disciplină, să nu în tăţi mari de paze nocive. A- ra fără a-i numi pe cîţiva tiere au fost deja con discurile erau deja alinia- prevăzute în plan. Magnolia
registrăm de ani de zile acci cU'tn, Instalaţia aceasta ul dintre fruntaşii intre fruntaşii stituite. Toate şantierele semânAtorile să LUCREZE DIN PLIN plin ; CAl
dente de muncă, reclamaţii tramodernă a rezolvat toate secţiei : Aurel Bîclea, Victor tineretului îşi vor conti Ulmului d,
cultură;
de
sau refuzuri datorate calităţii problemele, asigurînd desfă Gluncău, Aurel Mihăilă — nua activitatea pînă la La C.A.P. Băcia, în ziua Aşa se face că din 70 ha
produselor. şurarea la perfecţie a proce chimişti, Vasile Răulea — e- finalizarea obiectivelor de 25 martie, la ora 17, se s-au semănat numai 30. şu (11 Iu
liniştea
in
— Eu lucrez aici din 1959, sului de fabricare a smoalei iectrioian, Dumitru Păuceanu încredinţate. mănătoarea era „ascunsă" Nici la C.A.P. Petreni si şui) ; 1LIA
cînd despre distileria de gu speciale". — lăcătuş, Gheorghe Ca-zghir după clădirea secţiei S.M.A., tuaţia nu-i mai bună : din nu mai e>
GHELAItl
dron se vorbea la timpul vii Tovarăşul Georg-e Marosin — termotehnician. să nu se vadă din drum. 50 ha s-au semănat doar timp (Mun
12. Şi toţi dau vina pe vre
tor, pentru că abia începuse preia ideea, completînd :
construcţia ei. Aşa că, în — Intr-adevăr, noi am mers me, pe pămînt. Dar vremea
1964, cînd instalaţia a fost in paralei cu modernizarea şi n-a fost nici mai bună,
pusă în funcţiune, eu aveam automatizarea procesului de nici mai rea decît la uni
vechime... De atunci şi pînă producţie şi ridicarea pregă tăţile vecine, care au ter
minat
nu
„Nu,
semănatul.
azi, pentru mine totul a fost tirii profesionale a cadrelor, pămîntul e de vină — spu
munca atentă, responsabilă. cu creşterea productivităţii nea un bătrîn ţăran, cu Rezultate
Reuşind să stăpînesc zilnic, muncii şi îmbunătăţirea cali aprilie 1978
perfect, parametrii din sala tăţii produselor, cu întărirea multă experienţă dc mun
răcitoarelor, subsecţia de dis răspunderii şi exigenţei şi a. că şi de viaţă — ci de vi Extr. I :
tilare — presiunea, tempe nă sîntem noi, oamenii, 16 ;
ratura, debitul de apă — în sigurarea unor condiţii opti care nu-1 lucrăm la timp Extr. a 1
seamnă că mi-am făcut ire me de lucru. Aş vrea să e- şi aşa cum trebuie". In 27, 38.
proşabil obligaţiile de serviciu yemplific puţin : în prezent aceste două unităţi treaba
iar
şi toată lumea e mulţumită. funcţionăm cu o instalaţie de s-a tot tărăgănat, lucrat se-
zi-
mănătorile
n-au
(Vasile Băicoane, operator tratare termică a smoalei în lumină, aşa cum s-a făcut
chimist). plus faţă de acum cîţiva ani, în ţoate celelalte unităţi
— Sigur că secţia noastră dar cu un personal mult re
s-a dezvoltat şi modernizat dus ; din anul 1972, progra vecine. Cum a căzut o ploi
în timp — ne spune şeful de mul nostru de lucru s-a re cică, s-a găsit motiv pen Timpul ,
echipă Constantin Sabin. în dus la 6 ore pe zi, sarcinile tru a lăsa lucrul baltă. ziua dc Zi
locul presei manuale de naf de pian au crescut an de an, Comitetul comunal de me ins ta b'
talină, care necesita un vo numărul lucrătorilor s-a di partid, consiliul popular şi mult noros
c-ipilaţii
su
lum mare de forţă de muncă minuat, dar ne îndeplinim şi conducerile celor două se de ploe
şi genera noxe, s-a montat depăşim frecvent planul. Prin C.A.P. să tragă concluziile fia moder
o presă modernă, cu produc dotarea cu noi maşini şi in cuvenite. Au toate condiţii minime vr>
tivitate ridicată, înlăturind in stalaţii, prin pregătirea temei le ca pînă sîmbătă să ter tre 4 şi 9
maximele
mare măsură noxele. De a- nică a cadrelor şi îmbunătă Uzina electrică raroşeni. Şeful de echipă Petru Ştcfol, împreună cu doi membri ai echi mine semănatul porumbu de. Dimtnc î
semenea, în cadrul secţiei s-a ţirea condiţiilor de lucru, pro pei — fruntaşi în înirvceţea socialistă — efectuează reparaţia batiului uneia din morile de lui, chiar dacă l-ar pune cu
executat, cu foiţe proprii, o centul de morbiditate a scă- preparare a prafului de cărbune. Ei dau numai lucrări de bună calitate. sapa şi nu cu maşina.