Page 89 - Drumul_socialismului_1978_04
P. 89
NK. 6 370 9 JOI, 27 APRILIE 1978 I’ag. 3
însemnare r
Muzica AVANTAJELE 1
iVIZIUNE SISTEMATIZĂRII { O SIMPLĂ SCĂPARE
s DIN VEDERE ? s
DIALOG ARTISTIC Festivalului naţional „Cînta Cu tot respectul pe carc-1 a- \
şi feşti vis mu!gratuit SIMERIA—TIMIŞOARA măsuri care să impulsioneze vem pentru sistematizarea zo \ in ultima vreme, unita- \
rea* României" şi au stabilit
nei Aleea Patriei, clin munici
: Organizat in cadrul fazei de activitatea cu filmul şi foto piul Deva, nu putem sa nu \ I tea pentru desfacerea 1
— Di- E masă a celei de-a Il-a ediţii grafia în cea de-a doua eta semnalăm citeva anomalii in (cărnii din colonia Brazi a )
pă a marelui concurs.
„Cîn-
Festivalului
naţional
.ştl (dlvl- Cu două festivaluri hu- vînd în palmares un me : : a tarea României", dialogul legătură cil folosirea raţiona ( şantierului Riu Mare-Rete- }
lă a spaţiului. Se pare că aici
ITansmisiunc di- nedorene deja tradiţiona rituos premiu III în pri : desfăşurat la Clubul sindica- BRIGADA ŞTIINŢIFICĂ există o adevărată luptă pen ' zat este mereu scăpată l
ie Ia Ploieşti ; le de muzică uşoară, „Lu ma ediţie a Festivalului : tolor din Simeria între for- IN MIJLOCUL CETĂŢENILOR tru acapararea terenului : lo din vedere ia aprovizio- .
blocurilor
catarii
işi
4 pe glob : Ja- ceferi de metal" (Hune naţional „Cîniarea Româ : maţiile artistice ale ceferişti- cu garduri de şîrmă îngrădesc nare. Astfel, in perioada i
zonele
doara) şi „Cîntecul adîn- niei", obţine doar un pre * lor din localitate şi cele din Brigada ştiinţifică a Comi verzi ; căminul de copii şi-a
cului" (Petroşani), s-ar miu oarecare. : Timişoara a fost deosebit de tetului judeţean de cultură şi 12—21 aprilie a.c., aici nu l
in lectura au- \ atractiv. Mai mult dc 100 de educaţie socialistă s-a întîi- făcut tm gard de toată fru s-a adus nici un kilogram }
părea că în acest dome Muzica uşoară, ca şi z artişti amatori timişoreni, re- nit cu cetăţeni din satele museţea, cuprinzînd in incinta
niu stăm bine, ba chiar : uniţi în formaţii corale, dan- Ohaba-Sibişcl şi Unciuc (co proprie un drum asfaltat pe l de carne de porc. Simbă- i
a pitorească ; alte genuri artistice, face \ suri modeme, orchestră de muna Rîu de Mori), Snlr-un care nu-1 foloseşte nimeni ; / tă, 22 aprilie a.c., din nou ţ
excelent. Fiecare ediţie a parte
s seri ; din Festivalul na : muzică populară -- cu solişti dialog pe probleme de poli centrala termică şi-a constru ) se „uitase" să se trimită i
nai ; celor două festivaluri a- ţional „Cîntarea Româ : vocali şl instrumentişti —- şi tică internă şi externă, din it propriul său gard pentru \ carne de porc, deşi aba- ’
protecţia zonei verzi ; alimen
rea socialistă in dună din numeroase lo niei", dar se găseşte la • un brigadă artistică, au oferit domeniul ştiinţei şi istorici. tara cu autoservire şi-a în t torul din Haţeg este a- ţ
spectacol de înaltă
:
ţinu- La reuşita dialogului au cola
narea zilei de 1 calităţi, de regulă metalur periferia preocupărilor u- j tă interpretativă, aplaudat la borat profesorii Gheorghc grădit o incintă, în ime 'proape. După ce s-a luaţi
gice şi miniere, un mare. nor factori culturali. Că : scenă deschisă de cei peste Ciridea, Nora Butaş, Ioan diata apropiere a cinema
număr de amatori dornici : 300 dc participanţi. în prime- Sîmedru, Viorel Arlmescu şi tografului „Patria", pentru j legătură cu directorul a- .*
terciului ; nu există instructori spe : le zile ale lunii iunie, forma- depozitarea ambalajelor. A I batorului, tovarăşul Petru \
de afirmare ; se fac pre medicul Victoria Biscărcan. rămas liberă doar aleea asfal
le teatru : „Tar- gătiri intense, mobilizare, cializaţi, asta se ştie. Dar : ţiile artistice ale ceferiştilor tată ce şerpuieşte în meandre ) ) Alncxn c.mi r&riit crii70 L scuze 4 Aldea, s-au cerut
vor
vizi-
reîntoarce
sîmerieni
scăpare -r
de Moliere ; preşedinţii juriilor dau tot aşa de bine se ştie că \ : ta timişorenilor, cu un spcc- SPECTACOL LA VECINI printre blocuri, iar pentru ca... ) pentru această... scapare
nai. declaraţii elogioase apoi nu s-a întreprins nimic : tacol care se vrea şi un va- Formaţiile artistice ale că tacîmul să fie complet a ră in [din vedere, asigurindu-se\
stîlp
de
mas
un
iluminat
experienţa.
totul reintră în normal. pentru a pregăti asemenea \ : loros schimb de — ziarist minului cultural din llia au axul îngust al aleii pentru a ' că „vă trimitem orice can- l
MERCEA
(IOSIF
Adică după festivaluri nu instructori. Practic, singu : colaborator, Simeria). prezentat un spectacol in co fi lovit sistematic în fiecare titate". Cu o mică rugă- ■
muna vecină, Dobra. Pe sce
se mai întîmţplă nimic, rul loc unde se învaţă na căminului cultural de aici, săplămînă de diverse maşini. minte : să nu ne criticaţi !
Iar cînd îşi fac simţită prezen
cîştigătorii sînt daţi ui cîte ceva este manifesta ClNECLUBURILE — taraful şi soliştii Cornelia ţa pe alee aut of rigori fieele Dar a iost prea lungă
Paca,
Dumitru
tării, neputînd să treacă rea „Amfiteatrul artelor", ÎN DEZBATERE Ciusa, Ardelean, Dorel Ange pentru aprovizionarea maga
Ciosa,
lica
dincolo de diploma oferi organizată de Casa de : Timp (le două zile, clubul Veronica Bisorca au susţinut zinelor, circulaţia se blochează
TI I : 6,00 Hă tă de cele mai multe ori cultură din Devâ. : „SidorurgistuI“ din Hunedoa- un aplaudat program de mu şi nu o dată s-a întîmnlat ca s’e iriii al
ul dimineţii; 7,00 din considerente geografi Muzica uşoară are însă : ra a găzduit consfătuirea de zică populară, iar formaţia aceste maşini mari să sc imo
nemaipuţind
manevra
bilizeze,
; 8,00 Revista ce sau de complezenţă, ca o mare priză la publicul j lucru zonală a cinccluburilor de dansuri a oferit o suită nici înainte, nici înapoi. Si a-
' Curierul melo- : din judeţele Alba, Caraş-Se- de jocuri locale. Partea a tunci, celelalte autovehicule,
tiuSpundcm as- să nu se supere, vezi bine, de toate vîrstele, talente : verin, Cluj, Dolj, Gorj. Mc- doua a spectacolului a fost rămase blocate pe aici, ies pe
; 10,00 Buletin judeţele care au trimis se găsesc, condiţii mate : hedinţi şi Hunedoara. Dezba- rezervată formaţiei de muzi sub portalul de lingă unitatea ! 1
) neglijarea in aproviziona- l
,45 Atlas folclo- soliştii. Vocea acestora riale de asemenea, numai : terile, la care au participat că uşoară, condusă dc prof. de cafca-filtru, circulă pe tro
Sulctin de ştiri ; mai pîlpîie uneori po la că rezultatele nu se prea ; activiştii culturali, oameni de Gruner Iosif şi Adrian Crea- tuar claxouînd pietonii si tra re ca să vă putem scuti... 1
premieră Radio- unele baluri sau nunţi, văd, iar unele festivaluri ; artă, instructori şi membri ai vu, şi soliştilor Teodora Că- versează frumosul mozaic re ^ (Gh. I. Negrea). I
eiu şi Sonia Birsan, care au
fotocluburi-
cineciuburlior
şl
;
Discoteca „U“ ; : lor, au analizat rezultatele cules aplauzele binemeritate cent construit în a centrul mu \
intra
pe
pentru
nicipiului,
.1 de ştiri ; 12,05 nimeni nu se mai ocupă ce se organizează cu ma : obţinute în prima ediţie a ale publicului. bulevard. Astfel beneficiază DIALOG INTERMINABIL
ara folclorului de ei, iar cei ce ajung re tam-tam sînt festiva ei de avantajele sistematizării. \
15 Coord-natc c- cîndva la o „preselecţie" luri... festive, fără finali
13.00 P, ia l la a televiziunii pentru La magazinul electro -\
ilinic-club ; 16,00 „Steaua fără nume" cad tate. „CORINA" 1 tehnic, nr. 77, din Hune-1
; 16,15 Fotbal, Am consemnat totdeau
minut ; 19,00 O- cu brio sub verdictul „lip na cu majuscule preocu Fotografie de : ş^TEFAN ) doara, gestionar tovarăşa t
20,30 Reflexele sa unor calităţi vocale"... parea Comitetului jude NEMECSEK, maşinist la ^ Maria Urîtu, se poartă în I
prepara ţi a Coroeşli — Vul
10,40 Cadenţe so- Tipic pentru „eveni can. i ultima vreme un iei de \
ţean pentru cultură şi e-
O zi intr-o oră; mentele" din domeniul ducaţie socialistă, a Con 1 dialog interminabil intre i
■itm ’78 ; 24,00 ţ vinzători şi cumpărători. )
ştiri ; 0,05—3,00 muzicii uşoare a fost re siliului judeţean al sindi 1 Adică, publicul cumpără- ţ
muzical nocturn. cent festivalul „Cîntecul catelor, a altor organisme
adîncului". Astfel, în ju pentru promovarea unor / tor Întreabă şi vinzătoare-1
RA : 18,00 Actua- riul de concurs n-a figu genuri, dar nu putem tre ) le răspund cu „n-avem".}
3 ; 18,30 Ctntccul rat nici măcar un specia ce cu vederea lacunele I Aşa se întîmplă cind in- *
cui muncii — list în acest domeniu. care se manifestă în alte - treabă despre maşini de ^
ralari din cîmpia Chiar preşedintele, com domenii, ca cel amintit, spălat „Lux" 9-TO, lier de i
19.00 Revista sp- călcat, dulii, uscător pen- >
-politică. Expioa- pozitorul Florin Comişel, al muzicii uşoare. La
-nală a parcului are legături tangenţiale Congresul educaţiei poli ( tru păr, aspiratoare de ^
— obiectiv prio- cu muzica uşoară. Apoi, tice şi al culturii socialis I praf „Ideal" şi alte pro- '
•ctivitatca comu- te se sublinia că, pe lin Ic/use mult căutate. Unele
la S.M.A. Sint- o orchestră total nepotri t dintre acestea sint in de-
-20,00 lladioma- vită unui asemenea con gă succesele obţinute în pozite, stochează in can-
curs de amatori, bună ampla mişcare de ama ţ tităţi mari in alte părţi <
doar pentru baluri în aer tori, s-au manifestat şi se l unde n-au atita căutare. I
liber (bateristul şi-a înfipt rioase lipsuri, punîndu-sc i Aici insă, comenzile nr. )
în instrument... trei mi uneori accentul principal ) 188, 189, 190, 191, 192,)
pe promovarea dansului
!&58saais&am crofoane !), iar numărul 1 793, 194 n-au fost onora- l
popular şi neglijîndu-se
mare de concurenţi şi celelalte forme ale vieţii te. Pe cînd ? (V. Grigoraş, /
ţiu, tu şl ovidiu timpul scurt au făcut im artistice. Tratarea muzicii ziarist colaborator). ) i
Surîsul mamei posibilă o selecţie cit de I
JNEDOARA ; Fă- uşoare nu trebuie să fie CÎINELE DE SOI
4nte' (Flacăra) ; cit judicioasă, aşa că toţi uşoară, ci cu toată răs
îtunceală (Side- au urcat în scenă şi s-au punderea pe care o im
Spada neagră „produs", mulţi dintre ei . in blocul A2 din Gojdu \
air Play (Con- producând de fapt ilari pune Festivalul naţional 1 locuieşte şi un iubitor de ^
; PETROŞANI: al muncii şi creaţiei,
tigrul Malaieziei tate. Şi atunci, un con „Cîntarea României". t clini valoroşi. Deţine in l
Urgia (7 Noient- curent, ca de pildă Gheor- \ prezent un exemplar de /
lul liniştit — se- ghe Olaru, din Deva, a- C. DROZD t soi, pentru vinătoare. Lo- j
(Rcpublica); LU- ' catarii din blocul respec- (
lîntccul lebedei
; VULCAN : Su- tiv nu au nimic Împotrivă. ?
.mei (Muncito- Preocupările privind apro rea şi servirea căreia comer „mănincă şi ea o pîine" Ja lea Jiului legea normelor de tora le restituia cîte 1,50 lei. Nu-i deranjează. Sint in- )
,ONEA : Acţiu- i să supăraţi pentru laptul)
tobuzul" (Mine- vizionarea populaţiei din Va ţul are prea puţină contribu acest bufet. S-o mănince să adresare nu e cunoscută), ce q Şeiul miliţiei municipale ! că in fiecare zi, dimineaţa /
'RILA : Condurul lea Jiului cu bunuri de con ţie. Nu negăm. Sint in Valea nătoasă — şi muncită — dar poţi face cu economiile as It. col. Emil Cicic ne relatea
rul — seriile I-II sum, stimulate de grija mani Jiului unităţi de desfacere să nu-i ţină pe alţii de vor tea ? Şi apoi cite pachete de ză indignat o intimplare pro ţ şi seara, „exemplarul“ 1
se); ANINOASA: care au ridicat la înălţimea bă în timpul serviciului. şerveţele ne-ar trebui la oti prie la magazinul de produ 1 este scos la plimbare pe ţ
t o fată (Munci- festată pentru munca şi via zona verde, amenajată cu i
1RICANI : Prole- ţa minerilor de către secre cerută ştacheta calităţii ser • Unitatea nr. 28 stofe ta vinzare Stăm şi ne gin- se de panificaţie situat chiar
ş] ardelenii (7 tarul general al partidului, virii. Şi nu sint puţine. Din din Lupeni, responsabil Aris- dim că deşi am cumpărat de la parterul clădirii unde-şi grijă şi prin muncă vo- }
; BRAD : llivo- tovarăşul Nicolae Ceauşescu, păcate insă, vorbind de cali tid Bahici. In magazin sînt aici o langoşă, de fapt to au sediul Direcţia comercia luntarâ de locuitorii imo- \
ei de baschet tatea servirii, in comerţul din vreo 5-6 cumpărători, iar vân varăşa (care are grijă să ţi lă Petroşani şi I.C.S.A.A.P." bitului respectiv (mai pu- t
şic) ; GURABAR- au făcut ca reţeaua comer ,,Fusesem mutat in Petroşani ţin de către proprietarul
, venit ziua lă- cială din oraşele Văii Jiului Valea Jiului mai e mult de zătoarele vreo patru. Doar una nă ecunosul bine ascuns sub iciinelui in cauză). Poate)
re (Mine:al); o- să fie aprovizionată bine, rit făcut. lată citeva secvenţe de la mărfuri cu preţ redus reverul halatului) vinde... go de scurt timp. M-am dus la
■ 'mposibija poves- mic şi de calitate. Astăzi, la culese in ziua de 24 aprilie. ne găseşte demni de atenţia goşi, pentru că asemenea e- acest magazin să cumpăr pii- )că tovarăşul D.C. (căci)
goste (Patria) ; dispoziţia celor peste 135 000 o Magazinul 72 metalo-chi- sa. Colega ei, Ana Andone, conomii la servirea igienică ne. Douăzeci de minute, du 1 despre el este vorba) va 1
pezilor (Flacăra); cască a plictiseală de moar nu doreşte şi nu impune ni pă ceas, a trebuit să aştept I trage concluziile cuvenite. *
•BAI : Expresul de locuitori ai municipiului mice din Uricani. Responsa ca să vină cineva să mă în } (Vasile Pâţan). ^
de zăpadă (Casa stă un fond de marfă divers
) ; HAŢEG : B.D. şi substanţial. Dealtfel, rea trebe ce doresc. Amănuntul I l
’opular); BRAZI: litatea aceasta am consta acesta, împreună cu alte ne ’l GRABA STRICĂ TREABA ?
înfloreşte din tat-o in raidul nostru prin u- PopHÎaţi©!—aprovizionare la nivelul ajunsuri, i l-am adus la cu
„AN : Din lumea /> }'7 < • noştinţă, printr-un lucrător de
e altădată (Casa nităţi de desfacere din Valea i Nu o singură dată s-a i
. ; Recviemul ro- Jiului pe tema cairtăţii ser miliţie aliat la faţa tocului, I intimplat ca şoferul Petru ’
tie) ; SIMBRIA : viciilor. Dar ea este con cerinţelor, servicii ireproşabil© tovarăşului Cazimir Davido- )Todoni, de la autobaza)
pădurii (Mure- firmată şi de nivelul de vici, directorul întreprinderii. IT.A. Hunedoara, care de-1
: Să nu crezi că realizare a planului pe tri Răspunsul dumnealui m-a lă ? serveşte ruta Hunedoara— )
cist (Lumina) ; sat pur şi simplu stupefiat :
; Ţinutul uitat de mestrul intii şi pe 23 de zile Sa nu ne amăgească cifrele cînd ) Lunca Cernii, să plece mai)
citoresc). din luna aprilie. Toate cele „nu sînteţi dumneavoastră ) devreme de la noi, din )
patru întreprinderi de comerţ nici primul nici ultimul care I Lunca Cernii şi mulţi c e - t
din Vale şi-au depăşit sub sesizează asemenea lucruri şi )tăţeni să rămihă... de că-)
MOSXPRES stanţial planul pe trimestrul e vorba de calitatea servirii în nici un caz n-o să le pu ) rufă. Aşa s-a intimplat)
I, atit global cit şi in struc neţi dumneavoastră ia punct". 1 şi in ziua de 22 aprilie i
tură, iar pe cele 23 de zile Răspunsul l-am adus la cu ) a.c., cind, în ioc de ora J
din aprilie nivelul desfaceri bila Maria Szikora, după ce te, şi dacă-ţi arată o mariă meni. Numai că asemenea noştinţa organelor locale". ţ 6,20, şoferul a plecat cu )
le tragerii din 26 lor realizate se suprapune ce vine în magazin de pe unde e convinsă că-fi face un fa unităţi fiind cu remiză, pro ★ t autobuzul la ora 5,50. Ca l
lui planificat. Revenim deci a iost plecată mai stringe in vor. curarea auxiliarelor unui co Am lăsat mai la urmă a- ) urmare, un număr de 2 0 ?
45, 40, 44, 21, 29, la afirmaţia de la început. jurul ei vreo 2 vinzătoare şi o In Vulcan, şela centru merţ civilizat cade in sarci ceastă mostră de gindire de i călători nu s-au mai pu- )
Aceasta reflectă preocuparea povestesc. „ Clientul", mai lui de produse de panificaţie na remizierului. spre calitatea servirii întrucit > tut deplasa la Hunedoara i
organelor de partid şi de stat poate aştepta. Cineva se in al magazinului 44, Steluţa o Trecem peste „acutele" ea este simptomatică pentru ^ unde aveau de rezolvat ?
l-a : 2, 15, 37, 39, Năstase, e ioc de impacien unui vocabular extrem de co cele ce le-am intilnit „pe
locale şi judeţene pentru a teresează de nişte jaluzele. i diferite treburi. Toţi cală-)
asigura locuitorilor Văii Jiului „Aa, nu-s bune la ferestrele tată : are de făcut nu ştiu lorat ce răzbate prin uşile viu" in reţea. Asemenea fap / for// respectivi au venit la ^
o aprovizionare bună. Cit blocurilor noastre" — sare ce material pentru nu ştiu ce ospătăriei din piaţă pentru te, atitudini, mod de a gindi ) primărie, exprimindu-şi, pe t
a participat calitatea ser responsabila cu „informaţia şedinţă (aşa este, caietul că ne grăbim să vă relatăm şi a acţiona in serviciul cum l bună dreptate, indignarea i
smmamwa virii, operativitatea ei la Omul insă ştie că-s bune şi-i desfăcut, cu pixul pe el, stă cum sint Înşelaţi de la obraz părătorului, sînt adevărate a-
îfriEA: acest succes ? Un calcul dovedeşte aceasta. mărturie pe tejghea), iar co cei ce cumpără bere cu ga tentale la temeinicia efortu ? faţă de purtarea irespon- )
) sabilă a şoferului amintit, l
simplu ne arată că pe primul ® Bufetul „Expres" al res lega ei este plecată cu con ranţie de la bufetul ospătă rilor care se iac pentru a se ) solicitind informarea con- '
trimestru al acestui an co taurantului „Păltinişul", tot vocatorul pentru şedinţa de riei. Cerem două sticle de asigura populaţiei din Valea i ducerii autobazei pentru )
obabil pentru merţul cu produse alimenta din Uricani (responsabil ion sindicat de după-amiază. bere. ,,Doişpe iei cu garan Jiului o aprovizionare optimă I luarea dc măsuri. Am l
t 04- 1978 : Vre- Mojoatcă). Barmana discută o Zona pieţei din Petroşani ţie" — cade ca o sentinţă şi o servire civilizată. Reme
ilă cu cerul mai re şi alimentaţia publică au răspunsul barmanei. La resti diul lor e unul singur — con ţ scris aceste rinduri pentru ?
Vor cădea pre realizat un volum de desia- cu o colegă mai in virstă oferă o mostră de „civiliza I a exorima şi nemulţumirea 1
ia formă de aver- ceri de peste 167 milioane fără să se sinchisească de ţie comercială" de toată dră tuirea celor două sticle pri trol permanent şi riguros din ? consiliului popular comu- ^
,ie. Vîntul va su- lei faţă de circa 160 milioane prezenţa a doi consumatori. gălăşenia: ,,Nu-s cam scumpi mim garanţie... cits 1,75 lei partea întreprinderilor şi a \ nai. (Andrei Scorobete, i
at. Temperaturile cit este planificat. Din aceas Nu poartă ecuson nici una. langoşii pentru felul cum ii de fiecare, l-om fi părut nu Direcţiei comerciale locale, l primarul comunei Lunca l
,r fi cuprinse în- serviţi, in hirlie de pungi?". ştiu cum barmanei (de ase dublat de un sistematic ‘Con
grade. iar ziua, tă sumă, aproape 8 milioane Aflăm că cea mai in virstă | Cernii). \
ntre 15 şi 20 gra o reprezintă masa gratuită e încadrată femeie de servi „D'apoi domnule dragă (am menea lâră ecuson — aces trol al oameni'or muncii.
niţa, local, ceaţă. oferită minerilor la intrarea ciu. După albeaţa imacu remarcat că in cele mai mul ta neliind, se vede, „la modă" _______ l
in schimb, masă in prepara lată a halatului deducem că te unităţi comerciale din Va in Valea Jiului) pentru că al ION CiOCLEI