Page 92 - Drumul_socialismului_1978_04
P. 92
DRUMUL SOCIALISMULUI NK
Pag. 2
—
Creşterea rolului conducător ai organelor şi organizaţiilor de partid lip
mm
ITELI
Acţionăm pentru cuprinderea şi conducerea politică de
9,00 Teleşco,
către comunişti a activităţii de la fiecare loc de muncă 10.00 Tclecim
11.50 Corcspo
transml
La I.M.M.R. Simeria s-a vrărilor neritmice a osiilor lucru, s-au întărit cu co lor economice să fie şi con 12.05 Telex ;
trecut, încă din anul trecut, brute de către uzina din munişti şi s-au omogenizat ducători politici. Aşa şi pro 12.10 închide]
la urmărirea producţiei Balş. N-am avut astfel cer partizile de la presiune hi cedează tovarăşii Gheor- Iui ;
nete. Totodată, aici realiza titudinea că se asigură rea draulică şi armătura caza ghe Zudor, directorul între 15.00 Carapio;
dc hocl
rea planului fizic, sortimen lizarea planului fizic şi nici nului, de la repararea bo- prinderii, luliu Verniches- Suedia
tal, a ridicat şi ridică şi în acum nu o avem pe deplin. ghiurilor şi legări-dezle- cu, inginerul şef sau Gri- mat for.
continuare probleme care Munca noastră, a organiza gări. Membrii de partid gore Nistor, director ad Ba) j
solicită o mobilizare deo ţiilor de partid, a fost şi au primit sarcina să urmă junct. Ei fac parte din or 16.00 Telex ;
sebită a colectivului în a- este de a lămuri şi mobili rească cum se programează ganizaţiile de bază unde 16.05 Teleşco:
aiumite perioade, un plus za foarte operativ oamenii, producţia pe resoarte de sînt repartizaţi să dea a- 16.30 Curs d
jutor şi se supun discipli
de conştiinţă şi de eforturi cînd ne vin osii să lucre lucru. Acum realizăm şi ecză ;
colective, şi individuale pen ze zi şi noapte. Şi oamenii chiar depăşim planul lună nei de organizaţie. Dealtfel, 17.00 Emisiui
din
comuniştii
perso
toţi
tru a face faţă sarcinilor. Înţeleg să se mobilizeze mai de lună. nalul TESA îşi desfăşoară manii ;
In consecinţă şi organiza mult cînd sîntem în peri Iosif Rădic: Tovarăşii activitatea de partid acolo 19.00 Rezultai
ţia de partid este pusă în oade critice... Oprean, Bogdan şi Popes- to ;
situaţia de a lucra intens Roman Oprean : Aceasta cu au arătat cum asigură unde muncesc, în resortul 19.05 Film st
respectiv.
cu oamenii, de a cuprinde şi datorită faptului că a- organizaţiile de bază res luliu Bogdan : In legătu pii : Ci
fiecare loc de muncă, de a pi’oape la fiecare loc de pective cuprinderea la ni ră cu producţia netă, aş 40 ;
acţiona în deplină cunoaş vrea să spun că la început 19.30 Telcjur
tere a greutăţilor pe care era aproape o sperietoare. Uzina electrică Paroşcni : Muncitorul specialist in repa 19.50 întrece;
le ridică aprovizionarea Masă rotundă la I.M.M.R. Simeria Membrii biroului organiza raţii electrice, Ion Dărăban, verifică cu atenţie funcţionarea întîjnpir
tehnico-materială şi a solu ţiei noastre de bază s-au normală a unei bobine ele inaltă frecvenţă. Foto : ŞTEFAN NEMECSEK Alai ;
ţiona din mers problemele, preocupat să stăpînească 20.10 Film a:
de a dovedi multă opera muncă conducătorul de for velul lor a tuturor locurilor mai iutii ei această noţiune Premici
tivitate în conducerea po maţie este comunist... de muncă. Vreau să arăt economică, apoi au pus-o în Chemarea minei ducţie
litică. luliu Bogdan : Organiza că din comitetul de partid faţa comuniştilor, a colecti mericat
Aceste realităţi au con ţia noastră, nr. 3 mecani şi din consiliul oamenilor vului. Sub forma concretă 21.50 Revista
stituit tema dezbaterilor u- că, are 90 membri de muncii fac parte tovarăşi a necesităţii întăririi luptei (Urmare din pag. 1) lăcătuş mecanic. Că omul Tv.
nei mese rotunde care a partid şi cuprinde 3 grupe din toate sectoarele şi sfe pentru economii, pentru re cu cit ştie mai multe, cu 22,20 .. cjur
.avut loc aici, cu participa de partid constituite pe rele de activitate. Membrii ducerea consumurilor de e- azi un om adevărat, care iltît mai bine. Altfel nu
rea tovarăşilor Iosif Rădic, locuri de muncă distincte: biroului comitetului de nergie electrică şi calori munceşte cu spor şi tră vom putea stăpâni utilaje
secretarul „comitetului de fierărie-arcurărie, rota de partid răspund fiecai'e de că, pentru creşterea indici ieşte în armonie cu semenii le moderne, progresul teh
partid, preşedintele consi legare, strungărie uşoară şi cîte o organizaţie de bază. lor de utilizare a maşinilor lui... nic, însăşi producţia de KAC
— Eu aşa am crezut în
liului oamenilor muncii, grea. Grupele de partid, în Ei răspund şi din punct de unelte, pentru a lucra e- totdeauna că trebuie să fie cărbune. Se pune problema,
care sînt repartizaţi pentru
vedere politic şi economic.
şi asta este foarte bine şi
Roman Oprcan, secretarul sprijin membrii biroului Prin aceasta se asigură, la ficient. un om : corect, ordonat, necesar, ca tovarăşii maiş
organizaţiei de bază de la oi'ganizaţiei de bază, asi nivelul comitetului şi al Traian Popcscu: ...Şi prin muncitor, incit să se simtă tri, subingineri, ingineri să BUCUREŞ
dioprogrami
atelierul mecano-energetic, gură cuprinderea tuturor C.O.M., cuprinderea întregii intensificarea preocupărilor în colectivul în care lucrea conlucreze mai strîns cu Radiojurnal
luliu Bogdan, secretarul or punctelor importante, fier- activităţi politice şi econo pentru recondiţionarea tam ză ca într-o familie — este noi, minerii, direct în aba presei ; 8,10
ganizaţiei de bază nr. 3 binţi, de activitate. Proble mice. Cînd s-au ivit greu poanelor, chiigelor de trac de părere Mihai Nistor. taje. Păi dacă noi nu vom diilor ; 9,00
mecanică şi Traian Popes- mele care se ivesc le re tăţi, ca de exemplu la sec ţiune, a aparatelor de lega Sînt de mai mulţi ani şef învăţa continuu, cum vom cultiUorilor ■
cu, secretarul organizaţiei zolvăm, de regulă, pe loc, ţia de vagoane sau la sec re, pentru confecţionarea de brigadă, dar n-am avut putea realiza această con- de ştiri ; 10.
rie ; 10,30
de bază nr. 1 cisterne. Re cele mai dificile cu spriji torul cisterne, s-a depla de repere, accesorii şi pie niciodată divergenţe cu or luci'are ?... Interpreţi a
dăm, în rezumat, discuţiile nul comitetului de partid. sat imediat întreg bii’oul se de schimb care pînă a- tacii mei. Pentru că n-am 1 Toţi îl recomandă pe Mi mânesc : C
şi ideile emise : Am rezolvat în acest mod comitetului de partid la fa cum le aduceau din altă avut niciodată nimic de hai Nistor la supei'lativ. 11.00 Buletii
luliu Rădic: Centi'ala aprovizionarea cu osii brute ţa locului, a analizat situa parte şi din cauza cărora împărţit cu ei decît munca. Dar în primul rîhd îl reco Avanpremie
11.35 Discoti
noastră urmăreşte, încă din forjate, cu o serie de la ţia cu factorii de acolo, cu înlîmpinăm goluri în pro Uite, am 4 şefi de schimb mandă faptele sale, ome Buletin de
anul trecut, realizarea pro minate, de semifabricate. muncitorii şi s-au luat pe ducţie. Toate acestea ne — Petru Iosub, Nicolae Mi- nia lui. comoara fo
ducţiei nete, organizînd în Valorificăm pentru aceasta loc măsuri. ajută la realizarea produc hălcescu, Dumitru Ghenea, Azi, Mihai Nistor nu-1 12.35 Compt
luna martie a.c. o analiză deşeurile, le încărcăm, le MăsUra luată de condu ţiei nete. Vasile Anton — unul şi li mai invidiază pe fratele lion ; 13,00
asupra... acestui indicator forjăm, le strunjim. cerea partidului, din iniţia ...Şi la Comitetul orăşe- nul. Mă bizui pe ei ca pe său — şi el statornic locu- 15.00 Sluden
diojurnal
;
principal. I.M.M.R. avea pe Traian Popcscu: Anul tiva secretarului general al ■ nesc de pai'tid Simeria se mine însumi. Acum, de >lui de muncă şi meseriei te economi*
primele două luni sarcinile trecut, la cisterne am ră partidului, tovarăşul Nicolae api'eciază că organizaţia de cînd cu mecanizarea asta (miner apreciat la Aninoa- de ştiri ; l”
la valoarea producţiei nete mas, cu o zecime : de pro- Ceauşescu, ca secretanil de partid de la I.MiM.R. con masivă în minerit, le-am sa). Căci chemarea mineri trie ; 18,00 4
ec
Îndeplinite în proporţie de cerit sub plan. In prima partid să cumuleze şi func duce in cunoştinţă de cau spus : băieţi, nu se mai tului a fost deosebit de Ancheta soi
Cadenţe
101,4 la sută. Dar a- adunare generală din acest ţia de px-eşedinte al C.O.M. ză, de la locul de muncă poate să fim doar mineri. puternică şi pentru Mihai. Intr-o oră ;
ceste realizări au fost an s-au dezbătut măsurile a imprimat şi în organiza şi pînă la nivelul între Trebuie să învăţăm şi me Azi şi el are ci'avată, şi lui muzicale ; i
foarte greu de obţinut ce trebuie luate pentru a ţiile de partid o mare răs prinderii. seria de electromecanici. Şi ii zornăie ..piţulele" în stop muzici
pentru că planul fizic ieşi din impas. Pentru a lu pundere pentru conducerea cine să le dea exemplu da buzunar, se bucură de tot
la principalul sortiment — cra altcum s-au reorgani nemijlocită a activităţii eco Masă rotundă că nu eu ? De cux-înd am ceea ce ii poate oferi mun
osii montate — a fost de zat, împreună cu conduce nomice şi în acelaşi timp a consemnată de absolvit cursul de califica ca unui adevărat îndrăgos
seori periclitat datorită li rea sectorului, grupele de pretins şi pretinde şi cadre IOAN MIRZA re de 6 luni si azi. sîn't tit de ea.
La temelia întregii activităţi — (Patria);
DEVA : î
(Arta); HU
spiritul de ordine şi disciplină mînt fierbi
în
Poruncă
;
rurgislul)
(Arta); Ft
slructorul);
In Raportul prezentat la producţiei agricole, precum venind din pi’ăsilă proprie. pectiv la secţia de derati Sandokan,
pdili Ipiii■ mmmMi partidului, secretarul ge a şi cele de sporire a con Animalele de sînt lotizate şi zare. (Unirea) ;
Conferinţa
Naţională
tribuţiei la alcătuirea fon
cooperatori cu
brie) ; Om
îngrijite
Lucrările agricole din a-
W I neral al partidului, tovară dului centralizat de produ o vechime de 10—13 ani şi ceastă primăvară le-am riile I-H (■
PENI : Ci
şul Nicolae Ceauşescu, a se agroalimentare al statu chiar mai mare. Petru şi realizat în perioada optimă (Cultural) ;
subliniat necesitatea ca în lui. Eforturile depuse în Victoria Magda, Vasile Co- şi la un nivel calitativ co citoresv) ;
cooperativele agricole să această dii'ecţie se regăsesc ciş, Maria Negrilă, Viorica respunzător, ceea ce ne dă mantele ne
(Muncllorcî
fie perfecţionată organiza- în obţinei'ea unor venituri Modrea şi alţii sînt îngriji gax-anţia că vom îndeplini ţiunea ..Au
rea producţiei şi a muncii băneşti suplimentare, în tori harnici şi pricepuţi, exemplar angajamentul a- rul) ; PETÎ
şi întărită disciplina pen primii doi ani ai actualu care se bucură de stima t sumat în întrecerea socia şi trandafii
(Muncitore!
tru a asigura. .creşterea pro lui cincinal, în valoare de şi pi'eţuirea celorlalţi coo- listă pe anul 1978, care pre A dispărui
ducţiei şi a rentabilităţii e- peste un' milion lei. Apli- pei'atoi'i. Fiind retribuiţi în vede livi-ai-ea suplimentară torcsc) ; U
conomice. înfăptuirii exem cînd tehnologiile înaintate acord global, ei realizează a 11 tone cereale, 10 tone lan la 15 ai
plare a acestui deziderat cax'tofi şi 5 000 litri lapte. BRAD : Co
Fiind conştienţi de faptul de argint tţ!
i-au fost şi îi sînt subor RAŞTIE : I
donate toate eforturile ţă redresarea economico că numai prin participarea te de draf.
ranilor cooperatori şi ale financiară a C-n-P activă la muncă reuşim să Vremea zăj
cu
valorificăm
eficienţă
mecanizatorilor de la C.A.P. GEOAG1U-.’
existente
rezervele
Lăipuşnic. sporită creşterea producţiei dragostei (<
pentru
HAŢEG : Ii
Datorită întronării unui specifice fiecărei culturi lunar cîştiguri de 1 000— agi'icole, a veniturilor bă la mare (P
spirit ferm de ordine şi am realizat constant recol 1 800 lei. Amintim totoda neşti, a avuţiei obşteşti şi Filiera — î
disciplină, creării unui bun te de cereale care depăşesc tă că unitatea noastx-ă îşi a bunăstării fiecărui coo găsire (Ca:.
climat de muncă în uni 3 200—4 000 kg boabe ' la asigură în totalitate furaje perator, membrii cooperati Recviemul
Intreprindere-a de bere Haţeg, secţia fermentaţie secunda tate, am reuşit să fructi- SIMERI A : •
ră. Maistrul Schullcr Richard, brigadierii Mircca Mărmureanu hectar. Fireşte, o atenţie a- le din pi'oducţie proprie. vei noastre -sînt hotărîţi să e fierbinte
şi Aron Andrioni, urmăresc cu atenţie înregistrările aparate fieăm la un nivel superior parte am acordat gospodă Roadele preocupării faţă de înfăptuiască neabătut sar Johnny Ci
lor de măsură şi control. Foto : V. ONOIU rezervele de creştere a ririi judicioase a pămîntu- buna oi'ganizai'e şi desfăşu- cinile ce le revin din pro TEL1UC : .
lui, avînd finalizate lucrări rare a activităţii in sectorul gramul judeţean de dezvol- (Minerul) ;
de îmbunătăţiri funciare, zootehnic se concx-etizează tai'e a. agriculturii. nutul uitat
NOI BLOCURI DE LOCUINŢE RĂSPLATA PENTRU A FOST DATĂ IN . respectiv desecări, pe o su citoresc).
LA HAŢEG Şl DEVA MUNCĂ Şl HĂRNICIE FOLOSINŢĂ BAIA \ prafaţă de 100 ha. în depăşirea cu peste 160 TRAIAN ŞUBA
mii lei a veniturilor băneşti
Constructorii Şantierului nr. POPULARA DIN TURDAS Pe lingă preocuparea
5 Haţeg al T.C. Deva au ter La autobaza T.A. Petroşani planificate a le realiza pî preşedinte,
minat .şi dat în folosinţă un a avut loc zilele trecute şe Azi, după ce a fost complet pentru sporirea continuă a nă la sfîi'şitul acestei luni. ^RE
nou bloc — 29 — cu G0 de dinţa lunară a grupei sindi renovată şi modernizată, a , producţiei vegetale, am Venitui-ile băneşti .afei-ente MARIANA SUCIU
apartamente. La rundul său, cale. Cu acest prilej au fost fost dată în folosinţă baia 1 pus un accent deosebit pe contabil şef
colectivul Şantierului nr. 1 confirmaţi fruntaşii în muncă populară din Turdaş. Ţoale ! perioadei au fost dublate şi
' Deva a terminat lucrările la l>e anul 1977, la 20 dintre a- lucrările s-au făcut din con- \ dezvoltarea sectoi-ului zoo la activităţile anexe, res lă C.A.P. Lăpuşnic
blocul nr. 11, de pe strada ceştia inminindu-H-se insig tribuţia în bani şi prin muu- < tehnic. în cadrul acţiunilor Timpul pi
Zamfirescu, urmînd ca la sfîr- ca patriotică a cetăţenilor din 1 aprilie 1978
şitul acestei săptămîni să-şi rândurile cărora se evidenţia- I de modernizare am meca instabilă, ei
primească locatarii. ză : Ioan Stoica, Todor Cor- ) nizat mulsul, adăpatul şi C.A.P. LĂPUŞNIC noros. Vor
Constructorii dedică aceste prepararea hranei, aii fost averse de ţ
succese apropiatei sărbători nel, Acs Alexandru, -Avram m I descărcări
internaţionale a muncii. Bibarţ, Octavian Mihuţ construite platforme şi un La înfiinţare în prezent Vintul va
mulţi alţii. s '( siloz cu o capacitate de
„ZIUA DIRECTORULUI din sucl-vei
CĂMINULUI CULTURAL" na „Fruntaş in muncă". Prin LA CURĂŢATUL 1000- tone. Urmărind rea Suprafaţa totală (ha) 363 437 va fi cupri
Acţiunea metodică, organi tre aceştia se numără Marin PĂŞUNILOR lizarea unei specializări a tre 5 şi 10
va oscila în
zată periodic cu directorii că Cuprinsu, Ladislau Gomboş, unităţilor din consiliul in- Efectiv de bovine (capele) 50 498 de.
minelor culturale, s-a desfă Benone Tăzlăoanu şi alţii. Aii 4W) de lucrători de Ia tercooperatist, cooperativa
Pentru
29
şurat, recent, la Pui. Pre fost nominalizaţi şi evidenţia U.U.M.K. Crişcior, în frunte . noastră creşte vaci cu lap- Venituri băneşti (lei) 337 000 1 820 000 1978 : Vrem
zenţi la manifestare, directo ţii in muncă pe primul tri cu membrii consiliului oame
rii căminelor culturale din» mestru ai acestui an, dintre nilor muncii, au participat in .te, viţele de repi'oducţie şi Valoarea noimei (lei) 24 35 cer noros. \
zonă au avut ea temă de dez care notăm pe Vaier Albu, ultimele două duminici la o juninci de prăsilă, din care locale.
batere „Activitatea cultural- Viorel Bula, Dionisie Bokoi, amplă acţiune de curăţire a i o parte sînt livrate altor 1 800 000 4 880 000 La munte
educailvă în sprijinul mobili Grlgorc Prăşilă, Marcu Mure- păşunilor. Au fost efectuate 1 Avuţia obştească (lei) bilă, cu cer
zării cetăţenilor la lucrările şan, Dumitru Micu şi alţii. lucrări de curăţire pe mai i C.A.P. Peste 70 la sută din dea averse
agricole in campania de pri (VASILE BELDIE, ziarist co mult de 60 ha de păşuni ale ţ efectivul de bovine este din Unitatea a rambursat in totalitate datoriile -scandente ie şi izolat
măvară". laborator). C.A.P. Crişcior. £ î'asa Bălţată romanească, în anul 1977.
CM 1 uri tv\ (-„/Ni-yi ur. 1 *31 -