Page 96 - Drumul_socialismului_1978_04
P. 96
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI IN
Şedinţa Biroului Executiv
T EU
a! Consiliului National al O necesitate economică imperioasă, o îndatorire patriotică a fiecăruia dintre noi
12.00 Telex ;
Frontului Unităţii Socialiste Economisirea energiei electrice 1Z,<?5 Curs i
olă ;
12.30 Roman
mllia
{Urmare din pag. 1) tului Unităţii Socialiste, to sodul
varăşul Nicolae Ceiauşescu Un clasament al unităţilor economice din 13,20 Concci
ţe pozitive pe planul rapor a indicat ca cea mai mare OAMENI AI MUNCII, CETĂŢENI AI JUDEŢU judeţ, mari consumatoare de energie electrică, 14,05 Incursi
turilor româno-americane şi parte a membrilor comisi LUI NOSTRU ! Avem o înaltă îndatorire patriotică de 14,25 Trager
re AD
cu o amplă rezonanţă în ilor să fie formată din ce a gospodări cu grijă energia electrică. In întreprin ne arată că : 14,35 Vatră
sfera vieţii internaţionale. tăţeni nemembri de partid, deri, pe şantiere, în instituţii, în casele noastre, re, ju.
Examinînd constituirea şi orescînd totodată, în mod energia electrică nu trebuie consumată fără rost. Eco AU ÎNREGISTRAT ECONOMII LA CONSUMUL 14,55 Stadioi
folosirea Fondului Solidari corespunzător, numărul a- nomisind-o, contribuim direct la ridicarea nivelului 16,40 Clubul
tăţii Internaţionale, Biroul cestora în consiliile F.U.S., nostru de trai. DE ENERGIE ELECTRICA, DE LA ÎNCEPUTUL A- 17,45 Agend
Executiv a constatat cu sa pentru a se crea astfel ca NULUI : că ;
tisfacţie că acest fond s-a drul corespunzător în vede 18,15 Apriliti
bucurat şi se bucură în rea participării cît mai largi Economisirea energiei c- economisită Snlr-un an s-ar — C.S. Hunedoara — Ipsos Călan evenint
continuare de sprijinul şi a cetăţenilor patriei, indi leotrice are semnificaţii şi putea fabrica : 71 000 tone — întreprinderea de lianţi — I.M. Hunedoara inlernt
contribuţia maselor largi de ferent de naţionalitate, la implicaţii e ’onomice de im îngrăşăminte, sau 333 mili Deva — Trustul I.A.S. Deva nale ;
oameni ai muncii de la o- activitatea politică şi ob portanţă majoră pentru oane metri pătraţi ţesă — F.N.C. Orăştie 18.30 Antolo
raşe şi sate — expresie a ştească. progresul ţării. Vă înles turi, sau 83 000 tone paste — întreprinderea de bere — Ţesătoria de mătase tru co
sentimentelor de solidarita Referitor la activitatea nim cîteva date compara făinoase. Haţeg Deva Charle
te a poporului român cu internaţională desfăşurată tive, -care înseamnă, de 19.30 Tclejui
lupta de eliberare socială de Frontul Unităţii Socia fapt, tot atîtea căi şi posi • Cu energia electrică e- AU CONSUMAT ÎN PLUS FATA DE COTELE 19.50 întrece
şi naţională a popoarelor liste, secretarul general al bilităţi de economisire a conomisilă la un bec de 100 REPARTIZATE • întimp'
de pretutindeni, a atitudi partidului a relevat necesi energiei electrice, căi ia W, scos din funcţiune timp Mai ;
nii sale umaniste faţă de tatea intensificării acesteia, îndemîna noastră, a fiecă de 10 ore pe zi, se acoperă — întreprinderea „Victo — „Vidra" Orăştie 20.00 Teiccn
cei care au avut de suferit de a se acţiona mai activ şi ruia : consumul necesar unui fri ria" Călan — Fabrica de încălţăminte 20.30 Mari
în urma unor calamităţi na pe linia F.U.S. pentru de gider de 200 1 timp de 3 zile, — Tracţiune C.F.R. Hunedoara „Omul
•
consumului
Reducerea
turale. mocratizarea relaţiilor din de energie electrică la ni sau al unui fier electric de — întreprinderea de indus Proikn
A fost aprobat, de aseme tre state, făurirea unei noi călcat rufe timp de 6 ore, trializare a laptelui Si- — I.M.M.R. Simeria Jor an
nea, planul de muncă al ordini economice şi politice velul economiei naţionale, sau al vizionării unui pro meria — „Marmura" Simeria 22,10 întilni:
Biroului Executiv pe pri în lume, soluţionarea pe cu numai 1 la sută, echi gram Tv. timp de 24 ore, sau — I.U.M. Petroşani — Refractara Baru umoru
mul semestru al acestui cale politică a problemelor valează cu producţia reali nl audierii programului ra 22.50 Teleju
an, care cuprinde măsuri litigioase şi a stărilor con- zată de hidrocentrala „Por dio timp de 3 săptămîn'i. Cu toate controalele efec în cotele repartizate, pre
menite să asigure în conti flictuale, pentru promova ţile de Fier" în 33 de zile • Reducerea consumului tuate, unii consumatori — venirea risipei şi realiza
nuare îndrumarea eficientă rea ideilor păcii, înţelege din anul 1977. industrial de energie elec ,I.V. Călan, I.I.L. Simeria, rea de economii la con
a activităţii consiliilor Fron rii şi colaborării internaţio ® Dacă fiecare întreprin trică cu numai 1 la sută „Marmura" Simeria, Trac IR Al
tului Unităţii Socialiste. nale. dere din ţară ar reduce înseamnă, la nivelul aces ţiune C.F.R. etc — nu în sumul de energie electrică. Kaajsas!
în cadrul şedinţei, tova Secretarul generai al consumul zilnic cu 100 tui an, o economisire de treprind cele mai ferme
răşul Nicolae Ceauşescu a partidului a indicat, de ase kWh, cu energia electrică 500 milioane kWh. măsuri pentru încadrarea GH. 1. NEGREA B "LIRE!
dioprL*ram
apreciat activitatea desfă menea, să se acţioneze în Radiojurnal
şurată de consiliile şi co continuare pe linia consti !n actualitate presei ; 8,11
misiile Frontului Unităţii tuirii Fondului românesc Creşterea procentului de scoatere diilor ; 9,00
Socialiste, subliniind, toto al Solidarităţii Internaţio 9.05 Revist:
10.00 Bulei:
dată, necesitatea creşterii nale, recomandînd organi din tona de oţel-lingou Legendă şi
rolului acestora în mobili zarea, în acest scop, a unui Un de ştiri
zarea şi antrenarea maselor număr mai mare de mani Combaterea tural ; 11,21
tativ — A
largi de oameni ai muncii, festări cultural-artistice şi (Urmare din pag. 1J inginerii Gheorghe Matees- o serie de iniţiative şi rea 11,35 Avan]
de cetăţeni, la înfăptuirea sportive, care să reprezinte cu şi Aurel Pe-traşcu şi cu lizări — ne-am adresat to Tv. ; 12,00
sarcinilor trasate de Con o sursă importantă de for unor regimuri termice de maistrul principal la linia varăşului ing. Silviu Sa- dăunătorilor 12.05 Din c
gresul al Xl-îea şi Confe mare a fondului şi, impli încălzire pe grupe de mărci de laminare Emil Raţ — moilescu, directorul uzinei lui nostru :
15,00
3 ;
rinţa Naţională ale partidu cit, o expresie elocventă a de oţeluri s-a reuşit redu am reţinut că prin respec nr. 4, care a avut amabili 16.00 Radio,
lui. sentimentelor internaţiona cerea arderilor în cuptor cu tarea regimurilor de încăl tatea de a ne expune alte din culturile diorecordin
Referindu-se la activita liste ale poporului român. peste 1 kg pe tona de la zire specifice fiecărei şarje cîteva măsuri luate pentru serii ; 20,3(
nia ; 20,40
tea de control a comisiilor T o v a r ă ş u l Nicolae minate finite. Alte măsuri şi introducerea ghidajelor reducerea consumurilor de 22.00 Radio,
oamenilor muncii, la creş Ceauşescu a recomandat — cum ar fi relaminarea cu role în trenul pregătitor metal şi, implicit, creşterea raionul dai
terea eficienţei şi contribu Consiliului Naţional al secţiunilor rămase în urma la laminorul de profile procentului de scoatere. agricole lclin de şti
stop muzli
ţiei acestora la cunoaşte Frontului Unităţii Socia deranjamentelor pe flux, mici, procentul de rebut a Astfel, ca o măsură gene
rea, aplicarea şi respectarea liste, organismelor compo şutarea economică la fie fost redus în acest an cu rală, se urmăreşte introdu
T1M1ŞOA
hotărârilor de partid şi a nente ale F.U.S. să extindă care profil în parte, coji- 0,2 la sută faţă de 1977. cerea toreretării la cuptoa Condiţiile climaterice din ul alitatca rac
favorizat
au
legilor ţării, secretarul ge legăturile lor de colabora rea şi polizarea oţelului Este demnă de semnalat rele adînci, care va reduce tima perioadă dăunători ai cul c- ţiţi în einti
unor
voluţia
neral al partidului a reco re cu organisme similare rotund cu defecte de supra aici preocuparea constantă arderile de metal. De ase turilor agricole, care trebuie lodil popul,
mandat să se pună un ac din ţările socialiste, din al faţă — au dus la creşte pentru creşterea nivelului menea, se află în construc combătuţi la timp pentru a nu ale naţiona
cent deosebit în această ac te ţări, cu partide demo rea scoaterii de metal cu de calificare a personalului ţie un laminor de bile pen produce pagube. La cultura sfe itoare ; 18,1
granit"
—
tivitate pe soluţionarea cît crate, cu mişcări de elibe 1,94 kg/tonă în primul tri muncitor, fapt ce are o con tru morile din flotaţiile din clei se semnalează prezenţa zic şl muz
mai rapidă a propunerilor rare naţională, cu alte for mestru al anului în curs, secinţă directă asupra pro industria minieră, care va purceilor de pânilnt (Chăetoc- duri pe se
romăi
şi sesizărilor oamenilor ţe progresiste de pretutin Colectivul unui alt lami cesului de laminare. La recupera ţaglele scurte, cu ncma sp.). Momentul optim de rcte marilo
aplicare a tratamentului este a-
riul
muncii, în scopul lichidării deni, Totodată, secretarul nor cu mare pondere în ca rîndul său, şeful laminoare- defecte sau cu conţinut ri tuncl cînd pe frunze se con tisticc ; 19,1
lipsurilor şi neajunsurilor general al partidului a in drul uzinei ni-. 4 — lami lor de sîrmă 1, 2 şi 3 (ul dicat de carbon. Paralel stată în medic două orifieii. cop sonor.
care mai există în comerţ, dicat să se intensifice acti norul de profile mijlocii timul aflat într-un stadiu cu aceste măsuri se lu Tratamentele se aplică cu Car-
în sfera serviciilor şi în vitatea pentru cunoaşterea şi benzi — a reuşit să eco avansat de construcţie), in crează intens la realizarea betox 37, în cantitate de 3 li
alte domenii, pentru educa realităţilor şi realizărilor nomisească în acest an o ginerul Iosif Tamaş, ne unei instalaţii de sudat tri pe ha sau Lindatox 20 în
rea socialistă a personalu României socialiste peste cantitate de peste 60 tone spune : „Aici se laminează ţagle cap la cap, ce va per cantitate de 3 litri lă ha. Ata
lui muncitor din toate uni hotare, pentru populariza de metal, economie posibi mari cantităţi de oţel-beton mite valorificarea la unele cul purecilor de pămint (Phye-
tăţile supuse controlului. rea măreţelor înfăptuiri ale lă datorită folosirii unui necesar şantierelor ţării. laminoare a ţaglelor cu lotrcta sp.) se semnalează şi
în legătură cu lărgirea poporului nostru în opera „Dispozitiv de şutare eco Pentru reducerea consumu conţinut scăzut sau mediu la culturile de vărzoase şl ri DEVA : )
(Patria);
componenţei consiliilor şi de edificare a noii orîndu- nomică" (ideea aparţine lui de metal şi creşterea de carbon, lată dovezi cer dichi, unde se vor aplica ace (Arta); HL
comisiilor locale ale Fron iri. maistrului principal Adrian producţiei, noi am modifi te ale preocupării şi hotă- leaşi măsuri de combatere. mint fierb:
Balaş), îmbunătăţirii cali- cat sistemul de calibrare, rîrii laminatorilor hunedo- în pomicultură, în majorita Poruncă în
PRODUSE PENTRU HUNEDORENI brării profilurilor late şi reuşind astfel să mărim reni de a reduce la mi tea plantaţiilor din judeţ se rurgistul);
structorul);
Lucrătoarele unităţii. nr. 14, lizate a clientelei, au reuşit să rotunde şi stabilirii unor scoaterea de metal cu 3 kg nim pierderile de metal şi semnalează atacul gărgăriţei Sandoltan,
„Ideal", din Hunedoara, unita depăşească planul la desfacere, regimuri de încălzire opti pe tona de laminate finite". de a mări cît mai mult mugurilor (Sciaphobus sguali- (Unire?) ;
te condusă de mai mulţi ani de de Ia începutul anului, cu pes brie) ; Om
tovarăşa Maria .Jurescu, dove te 700 000 lei. Printre cele mai mă pentru oţelurile desti în încheierea raidului scoaterile de laminate fi dus) mal ales la specia păr, riile I-II i
desc multă hărnicie şi price harnice lucrătoare se numără nate organelor de asambla nostru prin cele 9 secţii nite pentru nevoile mereu dar şi la viţa de vie şi ia alte PENI : c:
pere în muncă. Acordind aten Sofica Dejică, Iuliana Stan, re şi autoturismelor. • ale grupului de laminoare creseînde ale economiei specii. Tratamentul se aplică la (Cultural) ;
ţie permanentă bunei aprovi Aurelia Mclia şi altele. (V. Din discuţiile purtate cu citoresc) ;
zionări a unităţii, servirii civi GUIGORAŞ, ziarist colaborator). — în care am consemnat noastre socialiste. toţi pomii pe care se găsesc mantele ne
gărgăriţe, folosind Dclox 25 (Mtincitores
în concentraţie de 0,3 la ţiunea i:„Au
rul) ; ANI
sută sau Lindatox 20 în con
•— Secretarul general al te legumicultura, producem centraţie de 0,G Ia sută. Tot la gloriei (fl
partidului, tovarăşul Nicolae CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ A6RIC0LÂ seminţe superelită pentru pomii fructiferi se constată a- RICANI :
ani (7 Noii
Ceauşescu, a subliniat ade lădă'cinoase şi vărzoase. tacul omizilor de cotari, care Comoara
sea necesitatea creşterii a- — in ce măsură benefi- •> trebuie să fie combătute îna argint (SU
RAŞTIE : 1
portului cercetării ştiinţifice implicată direct în dezvoltarea ciază producţia de rezulta- j inte de a se produce dcfolie- te de drag
la progresul rapid al agri lele cercetării ştiinţifice ? „ Vremea zăp
culturii, la dezvoltarea in — Ne socotim permanent | rea. Tratamentul se efectuează GEOAGIU-I
cu Carbetox 37, in concentra
tensivă şi modernizarea intensivă a agriculturii implicaţi în vastul şi corn- J ţie de 0,4 la sută, cu Sinaratox dragostei (C
HAŢEG : B
producţiei. In lumina aces plexul proces de dezvoltare | 35 în concentraţie de 0,1 la su la mare (Pi
tor imperative, v-am ruga intensivă şi de moderniza- * Filiera — 1)
să sintetizaţi principalele junge la cel mult 1,5—2 m ducerea altoirii mecanizate re a agriculturii. Pe lingă î tă sau cu Lindatox 20 in con găsire (Cas,
SIMERIA :
realizări ale unităţii in care înălţime) şi o producţie de Convorbire cu tovarăşul la masă, producerea puieţi- faptul că anual producem ( centraţie de 0,6 la sută. In li e fierbinte (
vă desfăşuraţi activitatea. 70—80 tone fructe la ha, dr. ing. ELISIE PASCU, lor în solarii, înmulţirea şi livrăm peste două rhilioa- vezile de măr, odată cu com Jolinny Ch
s
se
aplică
dăunătorilor
baterea
— In privinţa îmbunătă Se impun atenţiei şi preo secretar ştiinţific al Staţiunii prin butaşi a portaltoilor ne puieţi, asigurăm asisten- | şi tratamente pentru combate TELIUC : R
(Minerul).
ţirii sortimentului pomicol, cupările în direcţia elabo pentru cercetare şi produc ş.a. Referitor la tehnologiile ţa tehnică necesară la în- * rea rapănului şi a făinării.
au fost selecţionate specii rării unor tehnologii înain ţie pomicolă Geoagiu aplicate în livezi, punem fiinţarea şi modernizarea li- l Pentru aceasta se va folosi a-
valoroase de nuc din popu tate pentru livezile intensi accentul pe mecanizarea şi vezilor, facem recomandări, | mestecul : Ditlume M 45 în
laţiile de Sibişel, Geoagiu ve şi superintensive. tare şi creaţie in Festivalul chimizarea pe scară largă, urmărim şi contribuim la a- I cantitate de 200 grame, carbe VRE
şi Romoşel, din care este Concomitent, activitatea a naţional „Cîntarea Româ pe raţionalizarea stropirilor, plicarea lor în unităţile J tox 37 — 400 grame şi sulf mu-
omologat ca soi „Precoce cuprins probleme de stabi niei", tematica stabilită perfecţionarea metodelor de unde avem organizate pune- | iabil — 400 grame la 100 litri
de Sibişel", iar alte patru lire a sortimentelor de ce pentru actualul cincinal înierbare a solului în livezi, te de sprijin, precum şi în * apă. Timpul pr<
tipuri sînt pregătite pentru reale şi plante tehnice (prin vizează creşterea contribu cultivarea speciilor care nu alte unităţi. Indicaţiile şi I Aplicarea tratamentelor nu se ua de 29 apt
omologare. La păr, avem experienţele organizate în ţiei unităţii noastre la rezol sînt puternic concurente cerinţele formulate de se- * va face cînd pomii sînt înflo menţine Sn i
creat şi omologat soiul cadrul staţiunii şi punctelor varea unor probleme majo pentru pomi şi asigură în cretarul general al partidu- J riţi, exislînd pericolul de in lă, cu ceru]
Vor cădea a
„Untoasa de Geoagiu", ca de sprijin situate în zone re cu care se confruntă a- treţinerea prin cosire repe duluî, tovarăşul Nicolae | toxicare a albinelor. La aplica ploaie însoţi
re este situat pe primul ioc reprezentative ale judeţu gricultură judeţului nostru tată şi mulafe, ceea ce o- Ceauşescu, la Consfătuirea * rea tratamentelor consiliile cări electrici
in grupa perilor de toam lui), precum şi a tehnolo şi a unor judeţe limitrofe, ‘ feră avantajul conservării de lucru consacrată proble- I populare vor anunţa apiculto fia moderat
nă. De asemenea, sint pre giilor de lucru. In sectorul ridicarea randamentelor la solului, combaterii poluării melor agriculturii din 1—2 J rii să ia măsuri de protejare să, Temperatu
noaptea,
gătiţi cinci hibrizi de măr, pajişti s-au elaborat tehno hectar şi sporirea eficienţei şi efectuării lucrărilor cu u- februarie a.c., pentru secta- | a albinelor. Orice loc in eare grade, iar z
care se găsesc în ultimele logii pentru producerea se economice constituind obi şurinţă pe orice timp. De rul de cercetare ştiinţifică I se aplică stropiri cu pesticide 20 grade.
faze de verificare şi omo minţelor de ierburi şi de ectivele esenţiale urmărite, asemenea, dispunem de o din agricultură constituie J va fl marcat prin tăbliţe de a- Timpul pr
zilele de 30
logare. In domeniul selec îmbunătăţire a păşunilor şi in pepiniere, ne preocupă puternică bază materială în pentru noi obiective cărora | verlizarc a pericolului de into 1978 : Vreme:
ţiei, am realizat selecţiona fîneţelor naturale. scurtarea de Ia trei la doi scopul îmbunătăţirii sorti le subordonăm întreaga « xicare pentru animale şi popu stabilă, eu e
rea unui portaltoi cu Înmul — In ce direcţie sint o- oni o timpului de produ mentelor, avînd în verificare noastră pricepere şi capaci- I laţie. cădea aversi
ţire vegetativă pentru măr rientate cercetările in per cere a materialului săditor, peste 60 de soiuri noi de tate de muncă. J soţite de de;
ce, apoi vre
— G 21 — care a fost omo spectivă ? intensificarea producţiei pomi în culturi de concurs Ing. VlONELA CHţRILĂ, ameliora şi i
logat. El se caracterizează — Incadrîndu-ne cu în (realizind triplarea număru cu destinaţia livezilor super Convorbire consemnată de I inspector şef ol variabil. Tei
prîntr-o vigbare slabă (a- treaga activitate de cerce- lui de puieţi la ha), intro intensive. în ceea ce priveş N. TIRCOB Inspectoratului judeţean creştere.
pentru protecţia plantelor