Page 97 - Drumul_socialismului_1978_04
P. 97
6 372 • SIMBĂTĂ 29 APRILIE 1978 Pag. 3
5§p
«W* mm'
r ® scena ® eer
S r; Aii - relatări de la colectivul nostru din Baia de Criş
IZIUNE »
ACŢIUNI EDILITAR- la dispoziţia cumpărători Brotuna, Căzăneşti şi To-
„Aventuri prin tunelul enigmelor. Autorul, repor GOSPODAREŞTI lor un bogat sortiment de meşti.
ter bine intenţionat în a-
limbă s paul flarea acestor „aventuri", în vederea înfrumuseţă mărfuri alimentare şi in CONTRACTĂRI
dustriale. Ia perioada ca
timpului *
1
ii e ton : „Fă parcurge în tim,p cîţiva ani, rii comunei, cetăţenii din re a trecut de ia începu ŞI ACHIZIŢII
liseră — epi- poartă discuţii cu cei mai Baia de Criş, mobilizaţi tul anului şi pînă acum Sarcinile de achiziţii 'şi
«le Simion Săveanu de deputaţi şi împreună s-au vîndut populaţiei
listractlv ; autorizaţi oameni în desco cu ei, .participă activ la mărfuri în valoare de pe contractări de lapte de
î in cotidian; Apărută la Editura sport lui nostru. Dincolo de a- perirea acestor enigme ale executarea lucrărilor de ste 5 milioane lei, fapt vacă şi de oi, precum şi
de amortiza- turism, cartea „Aventuri tenţionarea autorului că a trecutului, totul in scopul gospodărire. Au fost făcu care atestă creşterea ve la lină au fost depăşite.
9 prin tunelul timpului" fost „înconjurat de intere informării unei mase de ci te lucrări de .curăţire a niturilor oamenilor mun Cetăţenii Alba Petru, Ni
dorică: Arbo- 9trînge, în cele aproape sul manifestat de cititori", titori cît mai largi, poate colae Gioăncă şi Petru
ul Suceava ; pomilor şi zonelor verzi, cii, ridicarea nivelului lor Indreica, din Ţebea, Petru
180 de pagini, pasiunea şi cartea „transportă" prin mult mai largi decît se aş s-au săpat şanţuri de de trai.
interesul autorului ei, Si- timp o serie de mărturisiri tepta însuşi autorul. Vălean, din Lunca, au
teretulul ; predat porcii contrastaţi
:
nltural-artlsti- mion Săveanu, cît şi stu şi descoperiri istorice, alcă încă din primele file, De la sBiaidştii oelaborateri ;
diile şi descoperirile geolo tuiri ale aşezării noastre cartea ne trezeşte interesul la o greutate medie' de
l’.S — Cronica gice ale unor iluştri cerce străvechi care, multă vre pentru misterele Carpaţi- peste 130 kg. La tineret
bovin şi-au onorat obli
lelor politice tători ai epocilor pămîntu- me, au fost de domeniul gaţiile contractuale Gheor-
1 internaţio- lor, pentru acele „fenome I scurgere, au fost plan- PENTRU REFACEREA
ne ciudate şi fantastice, ca '■ taţi pomi şi s-au făcut FONDULUI FORESTIER ghe Iancu, din Caraciu,
Nicolae Faur, din Rişcu-
filmului pen- re pun în faţa ochiului nu I lucrări de întreţinere pe liţa, Pasc Bărăştean şi
şl tineret : în premieră de gală la Deva puţine asemănări şi repre : drumuri. A fost amena- Ca în fiecare an, şi în
iha pl in ; zentări umane", reprezen [ jată şi o Staţie de auto- 1978 se desfăşoară o’ ac Dragomir Oană, din Lun
ca, Ioan ZeriUj din Bal-
I ; Eu, Tu şi Ovidiu tări la care s-au referit, la : buz. Volumul de lucrări tivitate intensă pentru re dovini. C.A.P. Cărăstău,
i socialistă In j prevăzut pentru această facerea şi dezvoltarea pa Lunca, şi Rişca au livrat
.rea zilei dc 1 timpul lor, şi marii cărtu ; perioadă a fost depăşit cu trimoniului forestier al
Printre premierele cinema întreg. In planul concret al rari ai vremii, Dimitrie [ peste 30 la sută. comunei. Lucrătorii oco suplimentar 182 hl lapte
lopcdia ; tografice ce se succed în Jilmului, accentele se depla Cantemir şi Nicolae Densu- lului silvic — ne infor marfă şi 3 700 kg carne
te western : ultima vreme, comedia „Eu, sează insă sensibil spre re şianu. MĂRFURI mează inginerul Nicolae de bovină. Dintre îngriji
tori se evidenţiază Catiţa
in Laramie". tu şi Ovidiu", realizată de vistă, deci spre o succesiune Simion Săveanu a găsit pentru populaţie Timaru, şeful unităţii — Luca şi Maria Marc, din
a studiouri- Geo Saizescu, reprezintă o de numere muzical-coregra- de cuviinţă să aşeze între au depăşit prevederile de
cane ; culoare aparte, anume a- lice. Dar musicalurile Eli- coperţile cărţii o serie de plan ale perioadei cu 10 Cărăstău, Letiţia şi Auri
cu satira şi ceea a comediei; fireşte. sabetei Bostan, de pildă, fotografii care susţin des I Reţeaua comercială din la sută. Au fost plantate ca Loliş, din Lunca, Ilea
Trebuie s-o spunem din ca au demonstrat că genul e coperirile şi părerile emi | comuna noastră este bine na Paul şi Terja Borza
1 • Sport. pul locului că filmul este valid, avînd un statut con se. „Adevărurile" sînt aşe j dezvoltată şi diversifica- specii de răşinoase repede din Rişca. (Gh. Toma, I.
departe de a epuiza posibi solidat şi legi ce nu pot li zate în carte îhtr-o ordine | tă. Au fost create noi u- crescătoare şi gorun. Se Radule», L. Liviu — din
lităţile şi şansele genului. încălcate. I ni-tăţi specializate. Coo- evidenţiază colectivele colectivul subredacţiei
Dar, în ciuda imperfecţiuni crescîndă, ceea ce deschide = perativa de consum pune şantierelor de împăduriri noastre).
O i lor sale, pelicula se cuvine Altminteri nu s-ar putea un şi mai larg interes în
salutată, deoarece ea răs spune că peripeţiile ingine citirea ei.
punde unei reale apetenţe rei Ioana Teodorescu şi ale
1 : ; 00 Ka- a publicului pentru comedie, directorului Al. Răducanu MIRON ŢIC
dininie(ii; 7,00 mai ales cind aceasta este sint lipsite de haz. Adesea
8,00 Revista Ulmul are sclipiri neaştepta
luricrul mclo- şi muzicală. Iar laptul că
îletin dc ştiri; în fruntea distribuţiei se te. Galeria tipologică tre Spectacol
iterară radio; află acel actor de mare cută in revistă (şi încredin
de ştiri; 10,30 ţată unei distribuţii de zile
r ; 11,00 Bule- popularitate — Florin Pier a
1,05 Atlas cul- sic — nu face decit să-i mari, alcătuită din : Dem in
clief interprc- sporească interesul. Rădulcscu, Ileana Stana lo-
:1a Similea ;
mieră Radio- Nu încape îndoială că nescu, Jean Constantin, Va-
letin de ştiri; Geo Saizescu are disponi silica Tastaman, Rodica Po- premiera
oara folcloru- bilităţi certe pentru abor pescu, Nineta Guşti, Amza
:,00 Dc la 1 la Peltea, Draga Olteanu, Oc-
leridian-club ; darea registrului comico-sa- Aula Institutului de mi
nai ; 16,15 Ra- tiric. A dovedit acest lucru tavlan Cotescu şi mulţi c(/-
18,00 Orele nu o dată, Nu este insă fii) este, de pildă, foarte ne din Petroşani a găz
vii, în Romă- duit, joi seară, premiera
denţe sonore; mai puţin adevărat că ori- bogat pigmentată. Dar ma
nai ; 22,30 Ma- cit de debordantă ar li joritatea actorilor, mulţi din spectacolului ansamblului
lui ; 24,00 Bu- fantezia sa regizorală, ea tre ei de excepţie, nu au artistic .studenţesc, pro-
0,05— G,00 Non
nocturn. este încorsetată aici de o posibilitatea, din pricina grarn înscris cu succes în
partitură scenaristică des scurtării rolului, să-şi des etapa de masă a celei de-a
tul de modică, alcătuită in doua ediţii a Festivalului
: 18,00 Actu- făşoare bogatul evantai in
; 18,10 „Infră- mare parte din clişee ce terpretativ. Cu bucurie am naţional „Cîntarea Româ
şi joc“ — me- respiră aerul proverbialului descoperit prin intermediul
româneşti şi deja vu. Deşi coautor al niei". La cump&răttlii. Foto : ION VLAD
iţilor conlocu- acestui film că Violeta An Inaugurat de formaţia
,,ln lespezi dc scenariului (alături de Al. drei este o actriţă poliva corală a institutului —
citai dc poc- Struţeanu, Beno Meirovici
. ; 19,00 Acor- şi Bogdan Căuş), regizorul lentă, că fantezia coregra care sub bagheta- profeso Apărarea civilă—componentă a
i lirică : ope- e adesea pus in situaţia de fică a lui Cornel Patrichl rului Florin RoŞca a in
tl in reperto- nu se opreşte la gimnasti
jtsambluri ar- a reinventa subiectul, în- terpretat „Imnul mineri
20,00 Calcidos- viorînd filonul de acţiune ca de înviorare ; că Temis- lor" şi „Gaudeamuis" — sistemului naţional de apărare
subţirel prin gaguri vizuale. tocle Popa dovedeşte un spectacolul a inclus poe
La acest capitol merită sub remarcabil reviriment com zie şi muzică foik, oferi
liniată inventivitatea opera ponistic. te de cenaclul „Orizont", Dînd expresie voinţei u- precizează că toţi cetăţenii de pregătire pentru apăra
torului Ion Marinescu, care In ansamblu, „Eu, tu şi O- nanime a întregului popor, patriei, bărbaţi şi fentei, rea patriei.
nu numai că suplimentează vidiu" — chiar dacă nu este muzică uşoară în inter Constituţia şi legile ţării indiferent de naţionalitate, Capitolul următor al legii
gradul de atractivitate al o producţie direct propor pretarea formaţiei „Dia statuează câ apărarea pa au obligaţia de a se pre abordează măsurile şi Sar
filmului cu truvaiuri inge ţională cu desfăşurarea de mantele negre", momente triei este datoria sfîntă a găti in vederea cunoaşterii cinile ce revin apărării ci
tu şl ovldiu forţe cu care a fost rea vesele şi pantomimă, cul-
rîsul mamei nioase, dar izbuteşte să fiecărui cetăţean, cauza şi regulilor şi măsurilor de a- vile pentru organizarea şi
)DOARA : Pă- confere decorului litoralu lizat — nu lasă o senzaţie minînd cu evoluţia an opela întregului popor, do părare civilă, de a parti conducerea acţiunilor de li
: (Flacăra) ; lui valenţe incă neexplora marcată de insatisfacţie. samblului folcloric „Pa- vada supremă a dragostei cipa, în caz de nevoie, la mitare şi lichidare a urmă
îecată (Sidc- te de alţi cineaşti. Filmul este un prilej de de rîngul", în care cântecul rilor atacurilor din aer şi
ir Play (Con- faţă de glia strămoşească, realizarea tuturor acţiuni
.PETROSAKI : Ambiţia echipei care a conectare, un amuzament adus de talentate soliste a devotamentului faţă de lor pentru proiecţia popu în caz de calamităţi şi ca
rul Malaieziei realizat pelicula a fost a- lejer, o comedie destul de vocale, ca şi jocurile cauza socialismului.- laţiei şi a bunurilor, pentru tastrofe. La aceste ac'iuni
?ia (7 Noiem- ceea de a oieri publicului nostimă. Virtuţile sale ne
liniştit — se- populare locale r- „Brîu întărirea capacităţii de asigurarea desfăşurării nor participă unităţi militare
publica); LU- un musical, adică un op îndreptăţesc să pretindem momîrlănesc", „Suită din apărare a ţării, proces di male a vieţii economico- ale M.Ap.N. şi M.I.. forma
:cul lebedei unde textul, muzica şi dan mai mult, cu altă ocazie, de zona Ghelari" — s-au namic şi continuu, implică sociale. ţii de apărare civilă, îm
Şatra (Mun- sul participă cu deplină la cei care au realizat-o, bucurat de un deosebit cu necesitate soluţionarea în vederea asigurării preună cu celelalte forma
ULCAN: Dia-
— seriile I-II organicitate la crearea unui cu bune intenţii. succes. unor probleme esenţiale, condiţiilor optime pentru ţiuni ale sistemului naţio
, LONEA: Ac- nu numai în domeniul mi înfăptuirea misiunilor şi nal de apărare, alături de
nuzu’ (Minc- măsurilor de apărare civi care sînt mobilizaţi cetăţe
)ASA : Ziua litar, ci în întreg ansam
icitoresc); U- blul vieţii economice, socia lă, conducerea de partid şi nii apţi de muncă, perso
pitan la 15 le şi. politice. în acest spi de stat a încredinţat func nalul muncitor, elevii, stu
Orie) ; BRAD: rit, pe baza indicaţii ţia de şef al apărării civile denţii şi alte categorii de
i - lacul de
a roşie) ; O- lor tovarăşului Nicolae în Republica Socialistă populaţie, conformîndu-se
osibila poves- Ceauşescu, secretarul gene România Ministerului A- astfel cerinţelor concepţiei
e (Patria) ; Lecforafele antrenorilor de fotbal sînt ral al partidului, coman părării Naţionale care, în partidului nostru privirtd
lor (Flacăra);
: : Povestea dantul suprem al forţelor concordanţă cu hotărîrile apărarea patriei de către
t dc cultură); totuşi o obligajie profesională... armate, a fost elaborată Consiliului Apărării Repu Întregul popor.
la munte şi Legea privind apărarea ci blicii Socialiste România şi Adoptarea Legii nr. 2/78
ilar); BRAZI: privind apărarea civilă în
CALAN: Re- La începerea returului vilă în Republica Socialistă ordinele comandantului su
de cultură) ; noutăţile procesului de se lamenta că-i lipsesc România, care are la bază prem al forţelor armate, Republica Socialistă Româ
id primăvara campionatului de fotbal, în- instruire. mijloacele de pregătire şi concepţia Partidului Comu conduce, îndrumă şi contro nia reflectă cu consecven
ireşul); ILIA: tr-o şedinţă lărgită a Biro Am mai scris în ziar la perfecţionare, că ar vrea ţă continuitatea de con
A (Lumina); să înveţe şi n-are de un nist Român privind apăra lează întreaga activitate de
lc poliţistul ului executiv al C.J.E.F.S., scurt timp după acea şe rea patriei socialiste, a cu apărare civilă în ţara noas cepţie şi spiritul de răspun
ţinută în prezenţa condu dinţă şi după primul lec de... De asemenea, au mai ceririlor revoluţionare ale tră. Totodată, legea stipu dere ce caracterizează toa
cerilor cluburilor şi asocia torat organizat la Deva cu lipsit antrenorii Abagiu poporului. Noua lege stabi- lează şi principiul de bază te acţiunile conducerii
ţiilor şi secţiilor de fotbal, participarea antrenorilor Pîrvu (Minerul Ghelari), . leşte, într-o concepţie uni potrivit căruia conducătorii noastre -de partid şi de
din zonele Deva, Orăştie— Costică Tohia (I.M. Orăş tară, principiile şi normele organelor centrale şi locale stat, menite să asigure în
a antrenorilor, s-a stabilit tie) şi D. Boreău (Autul florirea patriei, dezvoltarea
ca lectoratele antrenorilor Simeria, Hunedoara—Că- Brad). Dacă privim clasa . care stau la baza activită ale administraţiei de stat,
ai tuturor unităţiloi’ socia- * continuă â naţiunii noastre
de fotbal — formă de per lan şi Brad, că prezenţa mentele, observăm eă au ţii dh apărare civilă. socialiste. De aceea, între
fecţionare profesională a slabă a făcut ca lecţia să Legea privind apărarea liste, cooperatiste şi ob
bil pentru zl- nu aibă loc. Iată, marţi, lipsit tocmai antrenorii e- civilă în Republica Soeia- şteşti, sînt şefii apărării ci gul personal care activea
! : Vremea se acestora — să-şi realizeze chipelor care nu au cele vile şi răspund de execu ză în apărarea civilă, toţi
:eral nestabi- menirea cu mai mult suc tot la Deva, aceiaşi antre mai bune poziţii... In ! listă România, adoptată ca cetăţenii patriei, fără deo
îporar noros. nori trebuiau să participe expresie a voinţei oameni tarea măsurilor de apăra
rse locale de ces. S-a recomandat, a- la şedinţa susţinută, teo schimb au fdst prezenţi cei lor muncii şi Servind inte re civilă. în ddrheniul lor sebire de naţionalitate, văd
de descâr- tunci, ea aceste lectorate, de la Victoria Călan, resele acestora, constituie de activitate pentru toate în noile reglementări care
/întul va su- retic şi practic, de antre C.F.R. Simeria, din cam legiferează activităţile de
n sud. prin organizare şi temati norul Teodor Pop cu echi pionatul. judeţean şi bine primul act norniativ ela unităţile ce le sînt subor apărare civilă încă o dova
va fi cuprin,- ca dezbaterilor fiecărei şe pa Mureşul Deva. De data înţeles, Mureşul Deva. borat în acest domeniu . în donată.
ntre 3 şi 8 dinţe să constituie un mij aceasta reuşita lectoratului ţara noastră, reprezentînd Este foarte iniportant de dă a grijii statornice pe
. între 15 şi loc de împărtăşire a ex Considerăm necesară din un moment de importanţă a fi reţinută preVoderea care partidul şi statul o a-
a fost mai aproape de cbea partea C.J.E.F.S. o atitudi deosebită în aşezarea apă legii prin dare se reglemen cordă permanent pregătirii
tbil pentru perienţei, Lectoratele să ce trebuie, dar din nou ne mai exigentă faţă de tează criteriile de încadra întregului popor, pentru a
rilie şi 1 mai devină un schimb util de disciplina unor antrenori rării civile pe baze noi, su apăra cu nestrămutată dîr-
i început ne- s-au înregistrat absenţe perioare, în care se arată re cu personal a formaţii
il noros. Vor opinii, pentru ca astfel toţi nemotivate ale unor antre de fotbal, pentru a face că apărarea civilă, parte lor de apărare civilă şi a- zeiîie pămîntul scump al
ie ploaie în- antrenorii şi instructorii, nori — aceiaşi de data tre din lectorate ceea ce tre ■ componentă a sistemului nume că acestea sînt înca patriei. .
rcărl electri- cu mai multă experienţă, buie de fapt să fie — o
a se va mai cută. Respectiv, vechea naţional de apărare, are la drate cu persoane apte de
ui va deveni sau mai tineri în această noastră cunoştinţă, Nicolae şcoală o antrenorilor la bază concepţia partidului muncă, bărbaţi în vîrstă Lt. col. VASILE CORICI
ieratura în meserie, să ajungă măi re Molnar (Metalul Hunedoa care frecvenţa nu este fa şi statului de apărare a pa de la 20 la 60 ani şi femei şeful Statului major
pede şi prin mijloace con ra), cel care, în amintita cultativă, ci obligatorie ! triei de către întregul po de Ia 2() lâ 55 arii, care nu de apărare civilă
crete, demonstrative, la şedinţă a biroului C.J.E.F.S., NICOLAE STÂNCIU por. De aceea, în lege se fac . parte din alte forme al judeţului Hunedoara
