Page 100 - Drumul_socialismului_1978_05
P. 100
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 398 • MIERCURI, 31 MAJ1978
încheierea amplei şi rodnicei vizite oficiale de prietenie a tovarăşului
NIGOLAE CEAUŞESGU în ţările socialiste din Asia
bri din conducerea de stat a Kampuchiei Demo tîmipi neţi pe pământul in Morarji Desai, şeful sta
Sosirea în Capitală partid şi de stat a acestei crate. dian preşedintele Nicolae tului român şi premierul
ţări. T o v a r ă ş u l Nicolae Ceauşeseu şi tovarăşa Elena indian exprimînd.u-şi satis
(Urmare din pag. 1) rea de partid si de stat au Erau prezenţi membrii Ceauşeseu se îmbrăţişează Ceauşeseu. facţia pentru întîlniirea a.
venit împreună ou soţiile. delegaţiei ţării noastre, prieteneşte cu tovarăşii Pol La scara avionului, pre vută.
oaspeţi
împreună,
şi
mărit, prin intermediul re Erau prezenţi Lu Ţi-sin, gazde s-au îndreptat apoi Pot şi Khieu Samphan, în şedintele Nicolae Ceauşeseu La ora 15,20, ora locală,
ia ţărilor presei, manifestă însărcinatul cu afaceri ad- spre aeroport, unde a avut aplauzele celor prezenţi la şi tovarăşa Elena Ceauşeseu avionul prezidenţial a de
rile pline de căldură care interim al Republicii Popu loc ceremonia plecării. aeroport. îşi iau un cordial la reve colat, continuîndu-şi călă
i-,au însoţit pe tovarăşul lare Chineze, Pec Hîng Ghi, La despărţire; tinere fete dere de la primul ministru toria spre Bucureşti.
■Nioolae Geauşescu, pe tova însărcinatul cu afaceri ad- Aici, înalţii oaspeţi au pun pe umerii tovarăşului
răşa Elena Ceauşeseu şi iinterim al R.P.D. Coreene, fost întîmpinaţi de Nuon Nicolae Ceauşeseu şl to Convorbiri cu primul ministru
ceilalţi membri ai delega Nguyen Sam, însărcinatul Chea, preşedintele Comite varăşei Elena Ceauşeseu
ţiei pretutindeni în ţările cu afaceri ad-interim al tului Permanent al Adună ghirlande de flori, care, du
vizitate. Acum, la întoarce- Republicii Socialiste Viet rii Reprezentanţilor Popo pă tradiţie, reprezintă un al Indiei
irea în patrie, mii şi mii de nam la Bucureşti. rului, de membri ai guver semn ales al ospitalităţii
'bucureşteni au. venit pe Au fost, de asemenea, de nului, de mii de reprezen dar şi al dorinţei revederii Marţi, 30 mai, la Deliii, economice internaţionale,
iaeroportul Otopeni să-l în faţă Mohammad Aii Mos- tanţi ai militanţilor parti prietenilor dragi. au avut loc convorbiri a salvgardării independen
tâmpine pe secretarul gene hiri, ambasadorul Iranului, dului, ai populaţiei, care T o v a r ă ş u l Nicolae între tovarăşul Nicolae ţei şi suveranităţii popoa
ral al partidului, să-i ure- şi Asolc Kumar Ray, am fac o caldă manifesta Ceauşeseu şi tovarăşa Ceauşesou, preşedintele relor, ambele părţi au rea
t ze bun venit, să-şi exprime basadorul Indiei în ţara ţie, aclamînd: „Trăiască Elena Ceauşeseu răspund Republicii Socialiste Româ- firmat hotărîrea ţărilor lor
aprobarea deplină .faţă de noastră. Nicolae Ceauşeseu, trăiască din nou, de pe scara avio -nia, şi Morarji Desai, pri de a acţiona pentru aşe
(rezultatele atît de bogate Aeroportul Otopeni, unde prietenia dintre Kampuchia nului, gesturilor prieteneşti mul ministru al Republicii zarea relaţiilor dintre sta
ale vizitelor, cu încrederea a avut loc ceremonia sosi şi România !". de rămas bun ale tovarăşi India. te pe baza egalităţii şi e-
! că prietenia şi colaborarea rii, era împodobit cu dra După încheierea ceremo lor Pol Pot şi Khieu Sam La convorbiri au parti ch.ităţii, a respectării drep
[tovărăşească dintre Româ- pelele partidului şi statu niei plecării, tovarăşul phan, ale celorlalţi membri cipat : tovarăşa, Elena tului fiecărei naţiuni de
ţni'a şi ţările vizitate se vor lui. Pe frontispiciul aero Nicolae Ceauşeseu şi to din conducerea de partid Ceauşeseu, alţi membri ai a-şi hotărî singură soarta,
j dezvolta şi mai puternic, în gării se afla portretul tova varăşa Elena Ceauşeseu, şi de stat, aplauzelor şi delegaţiei ţării noastre, a neamestecului în trebu
( interesul' şi spre binele po- răşului Nicolae Ceauşeseu. membrii delegaţiei române manifestaţiilor de simpatie precum şi persoane oficia rile interne şi avantajului
i poarelor noastre, al cau Miile de oameni ai mun de partid şi de stat îşi iau ale mulţimii. le indiene. reciproc, a excluderii fo
zei generale a socialismu cii din întreprinderi şi in un călduros şi cordial ră Avionul prezidenţial a Cu prilejul convorbirilor, losirii forţei şi presiunilor.
lui, păcii şi înţelegerii în stituţii buoureştene au fă mas bun de la tovarăşii din decolat apoi, la ora 8,30, premierul Morarji Desai a De comun acord s-a evi
întreaga lume. cut conducătorului iubit al conducerea de partid şi de îndreptîndu-se spre Delhi. exprimat satifacţia pentru denţiat necesitatea de a se.
■La aeroport, tovarăşul poporului nostru o căldu prilejul de a-l întâlni pe ajunge mai repede la lichi
Nicolae Ceauşeseu, tovarăşa roasă primire, salutîndu-1 Escală la p r e ş e d i n t e l e Nicolae darea regimurilor rasiste,
'Elena Ceauşeseu şi ceilalţi cu însufleţire. Ei scandau Ceauşeseu, ca urmare a in de apartheid, a practicilor
•membri ai delegaţiei au îndelung „Ceauşeseu — vitaţiei de a face o vizită colonialiste şi neocolonia-
fost întîmpinaţi cu multă P.C.R.", „Ceauşeseu şi po în drum spre patrie, to în această ambianţă săr în timpul escalei în India. liste, s-a exprimat hotărî-i
'căldură de tovarăşii Manea porul", reafirmîndu-şi sen varăşul Nilcolae Ceauşeseu, bătorească, preşedintele Şeful statului român şi rea celor două ţări de a
Mănescu. Iosif Banc, Emil timentul de dragoste, stimă preşedintele Republicii So Nicolae Ceauşeseu şi tova primul ministru indian aiu acţiona în vederea asigură
Bobu, Virgil Cazacu, Gheor şi recunoştinţă faţă de se cialiste România, împreu răşa Elena Ceauşeseu sînt apreciat ca deosebit de bu rii oît mai rapide a inde
ghe Cioară, Lina Ciobanu, cretarul general al partidu nă ou tovarăşa Elena înconjuraţi cu multă bucu ne relaţiile statornicite în pendenţei, libertăţii, drep
Constantin Dăscălescu, Ion lui, pentru activitatea neo Ceauşeseu au făcut o es rie de către cei prezenţi, li tre cele două ţări şi au re tului de a fi stăpîne pe
Linca, Emil Drăgăneşcu, bosită pe care o consacră cală la Deliii, unde s-au în- se oferă ghirlande şi bu levat că există largi posi destinele lor a popoarelor
Janos Fazekas, Petre Lupu, prosperităţii României so tîlnit cu primul ministru diste de flori. Membrii am bilităţi pentru dezvoltarea din Zimbabwe, Namibia şi
Gheorghe Oprea, Gheorghe cialiste, creşterii prestigiu Morarji Desai, răspunzând basadei române şi familii în continuare a acestora, Africa de Sud, a licMdării
Pană, Ion Păţan, Gheorghe lui şi rolului patinei noas invitaţiei premierului In le lor fac o entuziastă ma exprdmînd dorinţa de a definitive a oricărei opri
[Rădulescu, Leonte Răutu, tre în viaţa internaţională, diei de a face, ou acest pri nifestare de dragoste. promova atât raporturile mări şi dominaţie străină
Virgil Trofin, Iosif Uglar, edificării unei lumi mai lej, o scurtă vizită. Răspunzînd eu plăce politice, colaborarea econo a altor popoare.
Ilie Verdeţ, Ştefan Voitec, drepte şi mai bune. La aeroportul Palam, pre re invitaţiei, preşedintele mică şi tehnico-ştiinţifică, O atenţie deosebită a fost
•Ion Coman, Teodor Co şedintele Nicolae Ceauşeseu Nicolae Ceauşeseu şi tova cît şi conlucrarea .ambelor acordată problemelor secu
rman, Mihai Dalea, Miu Do- Un grup de pionieri au şi tovarăşa Elena Ceauşeseu răşa Elena Ceauşesou au state în viaţa internaţio rităţii europene, ale conti
-bresesu, Nicolae Giosan, Va- oferit tovarăşului Nicolae au fost salutaţi cu deose fost oaspeţii primului mi nală. nuării acestui proces şi
sile Patiiineţ, Ion Ursu, Ceauşeseu, tovarăşei Elena bită cordialitate de primul nistru Morarji Desai, la lo în timpul convorbirilor, realizării în viaţă a preve
cRiţhard Winter, Vasile Ma. Ceauşeseu, buchete mari ministru Morarji Desai, ca cuinţa sa. s-a procedat la un schimb derilor Actului final de la
.rin, de membri ai C.C. al de flori. re, după tradiţia ospitalită de păreri în legătură cu Helsinki, inclusiv în ce pri
IP.C.R., ai Consiliului de T o v a r ă ş u l Nicolae ţii indiene, a pus pe ume Aici, şeful statului ro problemele internaţionale veşte dezangajarea milita
•Stat şi ai guvernului, de Ceauşeseu a răspuns cu rii înalţilor oaspeţi români mân şi premierul indian actuale, relevîndu-se nece
conducători de instituţii prietenie călduroasei mani ghirlande din santal. au purtat convorbiri, dia sitatea de a se acţiona pen ră a statelor semnatare.
Un loc centrai l-au ocupat
centrale şi organizaţii ob festaţii a cetăţenilor Capi In întâmpinare au venit, logul la nivel înalt desfă- tru o politică de afirmare problemele dezarmării ge
şteşti, de personalităţi ale talei, s-a întreţinut cordial de asemenea, alte persoana şurîndu-se, de asemenea, în a independenţei şi suvera nerale, în primul rîncl ale
vieţii ştiinţifice şi cultura ou persoanele oficiale ve oficiale indiene. cadrul unui dejun de lu nităţii naţionale a tuturor
le. To-varăşii din conduce nite în întâmpinarea sa. Şeful statului român a cru. ţărilor, pentru realizarea dezarmării nucleare, în a-
context
cest
exprimîndu-se
fost însoţit de membri ai Preşedintele Nicolae aspiraţiilor popoarelor de hotărîrea de a se acţiona
Plecarea din Pnom Penh delegaţiei ţării noastre. Ceauşeseu şi tovarăşa Elena progres, bunăstare şi feri pentru măsuri în această
Preşedintele Nicolae Ceauşeseu au revenit apoi cire, condiţie a salvgardă direcţie şi speranţa că ac
Ceauşeseu şi tovarăşa Elena ia aeroport, însoţiţi de rii păcii şi securităţii in tuala sesiune specială a A-
(Urnlare din pag. 1) puchia, prim-ministru al Ceauşeseu au fost salutaţi primul ministru Morarji
guvernului, însoţit de Desai şi de celelalte perso ternaţionale. dunării Generale a O.N.U.
Această înaltă apreciere eu calde manifestări de Pornind de la faptul că va răspunde acestui impe
a fost, dealtfel, reliefată cu tovarăşii Khieu Samphan, simpatie de către M. N. nalităţi indiene oare au în lume persistă focare de rativ al lumii noastre.
pregnanţă şi de vizita dc preşedintele Prezidiului de Seth, secretarul general al participat la convorbiri. tensiune şi conflict, care Preşedintele Nicolae
rămas bun pe care a făcu Stat al Kampuchiei De Asociaţiei de prietenie In Răspunzând rugăminţii pun în pericol pacea şi se Ceauşeseu a invitat pe
t-o tovarăşului Nicolae mocrate, Iong Sary şi Vorn dia — România, de un ziariştilor indieni şi străini, curitatea popoarelor, pro primul ministru al Indici
r Ceau.şeseu şi t o v a r ă ş e i Voth, membri ai Comite mare număr de membri ai p r e ş e d i n t e l e Nicolae bleme litigioase create de să viziteze România, invi
Elena Geauşescu, la reşe tului Permanent al Comi asociaţiei, care au alcătuit Ceauşesou a acordat o de îndelungata politică impe taţie care a fost acceptată
dinţa înalţilor oaspeţi, tetului Central aj Partidu un impresionant cor ce in claraţie presei. rialistă, colonialistă şi neo- cu plăcere. La rîndul său.
■înainte de plecare, tovară terpretează un cîntec oma Ceremonia plecării s-a colonialistă, ambele părţi premierul Morarji Desai
şul Pol Pot, secretarul Co lui Comunist din Kam gial, compus special, inti desfăşurat sub semnul a- s-au pronunţat pentru so a adresat preşedintelui
mitetului Central al Parti- puchia, viceprim-miniştri tulat „Urare de bun sosit celoraşi sentimente prie luţionarea diferendelor din Nicolae Ceauşeseu invitaţia
duiftii Comunist din Kam ai guvernului, de alţi meni- preşedintelui Ceauşeseu". teneşti cu care au fost în- tre state pe calea politică, să efectueze o vizită ofi
a negocierilor. cială în India.
Reliefîndu-se interdepen Cu prilejui convorbi
denţa între problemele ma rilor, premierul Indiei
jore care confruntă ome a oferit un dejun în onoa
nirea, necesitatea li rea preşedintelui Nicolae
chidării subdezvoltării, a Ceauşeseu şi a tovarăşei
Lucrările sesiunii speciale a reconstituirea armatei liba instaurării unei noi ordini Elena Ceauşeseu.
neze pe baze naţionale so
Adunării Generale a O.N.U. lide, vor fi principalele pre A N U N Ţ
ocupări ale guvernului în
cursul actualului mondat".
■ Unul din cele moi im.
NAŢIUNILE UNITE 30 apoi, o serie de propuneri El şî-a exprimat speranţa ÎN ATENŢIA ABONAŢILOR LA SERVICIUL
(Agea'pres). — Dezbaterile în domeniul dezarmării, în portante proiecte pentru a- că, în viitorul apropiat, în
menajare agricolă în Ni
generale ale sesiunii spe tre care interzicerea com geria este programul Fun- Liban va fi format un gu TELEFONIC DIN ORAŞUL ORĂŞTIE
ciale a Adunării Generale pletă şi distrugerea tuturor tua (în statul Kaduna). in vern de coaliţie naţională.
a O.N.U. consacrată dezar armelor nucleare, crearea acest sens se are în vedere Incepînd cu data de 31 mai 1978, Cen
mării oferă, în continuare, de zone denuclearizate, de construirea de drumuri, a B9 In provinciile canadie trala telefonică din oraşul Orăştie se va
reprezentanţilor statelor pace, în diferite zone? ale unor sisteme de irigaţie, ne Quebec şi Labrador con
membre ale organizaţiei lumii, lichidarea bazelor precum şi utilizarea pe sca tinuă greva muncitorilor de conecta în sistemul automat interurban, a-
mondiale prilejul de a ex militare străine şi retrage ră largă a tehnicii agricole la exploatările miniere de vînd prefix 956.
pune poziţia guvernelor lor rea trupelor staţionate pe moderne. fier, declanşată în urmă cu
asupra diferitelor aspecte teritoriile altor state, pro peste două luni. Greviştii Abonaţii din oraşul Orăştie obţin con
legate de cursa Înarmări hibirea şi distrugerea ar 19 Premiul internaţional revendică majorarea salarii
lor şi necesitatea trecerii la melor chimice şi biologice, „Le Muse", care se decer- lor şi ameliorarea măsurilor vorbirile telefonice interurbane cu localită
dezarmare. nează anual unor persona de securitate a muncii. La ţile Deva, Haţeg şi Simeria, formînd la disc
asigurarea dreptului tutu lităţi italiene şi străine din
Luîrid ouvînlul în dezba acţiune participă peste direct numărul solicitat, iar cu celelalte loca
terile generale ale sesiunii ror statelor de a dezvolta domeniul artei, ştiinţei, lite 10 000 de mineri.
speciale a Adunării Gene energia nucleară în scopuri raturii, cinematografiei şi lităţi conectate în sistemul automat inter
rale a O.N.U. consacrată paşnice, fără nici un fel televiziunii, a încununat, în H Peste 3 000 de persoa
dezarmării,, ministrul a- de îngrădiri, şi, în paralel, acest an, creaţia scriitoru ne au participat, luni seara, urban, prin formarea la disc a prefixului
facerilor externe al R. P. luarea de măsuri de redu lui român Marin Sorescu. în faţa sediului guvernato localităţii respective, urmat de numărul de
Chineze, Huan Hua, s-a cere a armamentelor con H Intr-un interviu acor rului civil din San Sebas-
referit la escalada con venţionale. dat cotidianului sirian „Al tian (Spania), la o demon apel solicitat.
tinuă şi periculoasă a în cadrul dezbaterilor de Baas", primul ministru al straţie de protest împotriva Abonaţii la serviciul telefonic din ora
cursei înarmărilor în pe luni, au mai luat cuvîntul, Libanului, Selim Al-Hoss, a grupării de extremă dreap
rioada postbelică, în con expunînd punctele de ve declarat că „aplicarea re tă „Fuerza Nueva" (Noua şele Deva, Haţeg şi Simeria obţin legătura
trast cu lipsa de rezultate dere ale ţărilor lor, repre zoluţiilor 425 şi 426 ale forţă). Manifestanţii au ce cu abonaţii din oraşul Orăştie prin forma
în tratativele postbelice de zentanţii Bulgariei, Maltei, Consiliului de Securitate al rut interzicerea acestei for
dezarmare. Pakistanului, Danemarcei O.N.U. asupra Libanului şi maţiuni teroriste. rea la disc direct a numărului solicitat.
Vorbitorul a prezentat, şi Islandei.
REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA i Devei, itr. Dt. Petru Groza, nr. 33. Telefoane: 11275, 11585, 20708. TIPARUL : Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 257 44 089 J