Page 11 - Drumul_socialismului_1978_05

© VINERI, 5 MAI 1978 Pag. 3

INTR-O UNITATE ŞCOLARĂ ETALON
mmm o laroa participare r 1
tSE ALE CUI SÎNT STAŢIILE
MUNCĂ DIFERENŢIATĂ CETÂTERILOR LA AUTOeOSPOOlRiREA DE AUTOBUZ ?

letcni i La intrarea in Deva pe
CU ELEVII ei Înfrumuseţarea oraşului * str. 23 August, la Sîntu-
amu- ^ halm, Sintandrei, pe alte ţ .. j
-
ndial Unitate etalon, deschisă — Da. Aproape 180 de e- în documentele Confe­ joacă pentru copii, repara­ sociaţiilor de locatari frun­ i trasee ale transportului în
a A : schimburilor de experienţă, levi au participat la olim­ rinţei pe ţară a preşedinţi­ ţia şi întreţinerea străzilor taşe —' echipament pentru ' comun au fost amplasate
tnarta piadele pe materii. Dealt­ ţ staţii pentru călători. Dar
at de noutăţilor — am zice —, lor _ consiliilor populare se şi trotuarelor, sistematiza­ dotarea terenurilor de joa­
Şcoala generală nr. 6 din fel, mulţi elevi au fost cu­ subliniază necesitatea de a rea traficului rutier în in­ că pentru copii şi diferite I multe dintre ele n-au de
Petroşani a încheiat şi cel prinşi, alături de cadre di­ se asigura participarea lar­ teriorul oraşului, întreţine­ unelte de grădinărit. , luni de zile geamuri, sint
fran- de-al II-lea trimestru de în- dactice, în activitatea de gă, lot mai activă a oame­ rea şi amenajarea incinte­ în fiecare an din acest 1 nemăturate, plouă prin a-
văţămînt cu o promovabili- cercetare. în această lună nilor muncii, a tuturor ce­ lor întreprinderilor şi insti­ cincinal am executat, cu l coperişul lor.,. Oamenii aş-
i ger­ tate de sută la sută, atît la vom organiza o microsesiu- tăţenilor, indiferent de na­ tuţiilor, a curţilor şi grădi­ participarea efectivă a ce­ ’ teaptă aici ca sub cerul /
ciclul primar cit şi'cel gim­ ne de comunicări ştiinţifi­ ţionalitate, la conducerea nilor gospodăriilor popu­ liber. Ne gindim insă că ţ
uri) nazial. Un asemenea succes, ce (elevi-cadre) unde vom treburilor de stat şi ob­ laţiei, gospodărirea şi între­ tăţenilor, a colectivelor de stafiile acestea sint date t’
1 co- într-o şcoală cu peste 1100 prezenta şi cele două apa­ şteşti, la dezbaterea şi so­ ţinerea unităţilor - ce deser­ oameni ai muncii din între­ în seama cuiva, au şi ele
prinderi şi instituţii impor­
sodul de elevi, presupune muncă rate, din trei propuse pen­ luţionarea tuturor proble­ vesc traseele turistice şi un stăpîn. Oare pe cine a-
oarce responsabilă, ataşament, pa­ tru a le realiza ; aparat de melor privind dezvoltarea zonele de agrement, ame­ tante lucrări care au con­ nume ? (Gh. I. Negrea).
siune, dar mai ales metodă. proiectare a experienţelor economico-socială şi gospo­ najarea balcoanelor de la tribuit la ridicarea gradului
al
edilitar-gospodăresc
ora­
1 in- Metodă care să activizeze (la fizică) şi aparat de co­ blocuri, amplasarea şi rea­
rimil- gîndirea elevului, să-l facă rectare a deficienţelor fizi­ dărirea fiecărei localităţi şului nostru, la înfrumuse­ NU-I DUCEŢI ÎN ISPITĂ
8 şl urbane şi rurale. lizarea a două noi zone de ţarea lui. în 1976 am efec­
oal al preocupat, interesat, moda­ ce (acesta aparţine catedrei Activitatea Consiliului agrement, salubrizarea şi Depozitul de materiale
litate de lucru prin care să de educaţie fizică şi sport). popular al oraşului Brad, a igienizarea oraşului, comba­ tuat lucrări în valoare de
nor- fie folosită cu maximum de Desigur, comunicările vor aproape 11,5 milioane lei, de la mina centrată a E.M.
îitilţii membrilor biroului execu­ terea poluării ş.a. Au fost Gheţari, în care se află
eficienţă fiecare lecţie, fie­ fi pregătite şi susţinute de tiv, se desfăşoară perma- stabilite sarcini şi răspun- în 1977 de aproape 36 mi­
fiul 1 '.' care oră. Dealtfel, la şcoa­ _ elevi şi cadre didactice. lioane lei, iar în acest an proiile, ciment, cherestea
şi oiţe materiale care is­
. I Co- la generală nr. 6 nu. numai Şi nu numai elevul, am ne-am angajat să facem lu­
aiita- în acest an de învăţămînt zice. Ci şi cadrul didactic. FERFECŢIONASEA ACTIVITĂŢII crări în valoare de 26 mi­ pitesc o fire necinstită, nu
promovabilitatea e ridicată. Pentru că aici, la şcoala pe lioane lei. Am reuşit ca în este îngrădit. Potecile şi
In ultimii trei ani, aici ci­ care prof. Cornelia Stănes- COMSHJffiLOR POPULARE primele 4 luni ale acestui potecuţele care s-au cre­
fra de promovabilitate a cu o conduce cu competen­ an să efectuăm lucrări în at de-a lungul şi de-a la­
înregistrat, consecvent, 99 ţă şi spirit organizatoric de nent într-o strînsă conlu­ deri, cu termene de realiza­ valoare de peste 5 milioa­ tul lui arată că pe aici
la sută. Aşadar, nu numai aproape un deceniu, fieca­ crare cu masele de cetă­ re a lucrărilor, pe cartiere, ne lei. între cele mai im­ poate să-şi taie cale cine
de cînd şcoala a devenit u- re cadru didactic are sar­ ţeni. Legătura ou masele, circumscripţii, străzi, aso­ portante lucrări realizate doreşte. Dar dacă nu do­
nitate etalon... Poate toc­ cini precise pe care înţele­ ciaţii de locatari, unităţi e- sau în curs de execuţie a- reşte numai să-şi taie ca­
) Ka-, mai pentru acest merit ge să le onoreze ca într-o consultarea, schimbul de o- le, ci i se lipeşte de miini
; t,o(T' pinii, discuţiile la faţa lo­ c'onomice, instituţii, şcoli. mintesc : complexul sportiv,
,‘ViBta poartă azi — şi îşi justifi­ şcoală deschisă schimbului cului au devenit parte inte­ Aşa de exemplu au fost or­ poligonul de tir, terenul de vreo scindură ori vreun
n as- că — titlul de etalon. de experienţă. învăţătoarea grantă a stilului nostru de ganizate grupe de natura- tenis din str. Moţilor, bazi­ sac de ciment ? Preceden­
, tol- — Ne-am străduit şi cred Virvona Păcurar, şefa co­ tele nu lipsesc. Tovarăşi
. Di- muncă, o modalitate de lişti formate din elevi de la nul de înot olimpic, du­
10,15 că reuşim să lucrăm misiei metodice a învăţăto­ funcţionare a consiliului şcolile generale şi licee, blarea canalului colector de la E.M. Gheţari, nu-i
i ro- diferenţiat cu elevii, măr­ rilor, este şi animatoarea popular. Procedînd în acest conduse de profesori, care menajer, regularizarea şi duceţi in ispită pe răufă­
nblul turiseşte prof. Cornelia Stă- vieţii culturale ,în şcoală şi cători, ingrădiţi-vă depo­
natci, fel reuşim, aşa cum a de­ au sarcina de a'inventaria, îndiguirea unor cursuri de
lian ; nescu, directorul şcolii. în- în afara ei, înv. Mariana monstrat-o practica, să so­ marca şi întreţine planta­ apă, amenajarea monumen­ zitul. (Ion Cincişan).
Gil- tr-un fel muncim ou elevii Vasiu — un foarte bun luţionăm problemele mai ţiile din spaţiile verzi,
Din mai puţin dotaţi, în alt fel sprijinitor al activităţi­ tului istoric de la Mestea­
stru ; cu cei care se „învîrteau“ lor pioniereşti, înv. Lu­ uşor şi mai bine. Atunci parcuri şi scuaruri. Comite­ căn, refacerea şi moderni­
ative; te afli în mijlocul cetăţe­ tul U.T.C. de l,a I.M. Bar­ zarea reţelelor de circulaţie s e m n a 1
corgc în jurul notelor mici. De­ cia Foro — neîntrecută nilor, în contact direct, fă­ za, pentru a stimula gru­ rutieră şi altele. Tot ceea
la 3; sigur, nu am neglijat pe cei la clasă şi în organiza­ ră intermediari, creşte gra­ pele de naturalişti care
0 Ra- buni, pe care i-am apropiat rea „Semaforului", înv. Eu­ ce am realizat şi înfăptuim
e pi- dul de operativitate şi de obţin cele mai bune rezul­ în domeniul autogospodări-
i'ion ; de cercurile ştiinţifice. în­ genia Dragomir, coordona­ mobilizare a oamenilor în tate, se îngrijeşte de con­ rii şi înfrumuseţării oraşu­ GARDUL VIU A... FĂCUT
mice; că din anul trecut noi am toarea lecturii elevilor cla­ rezolvarea problemelor de fecţionarea a trei trofee lui este rodul muncii tu­ PICIOARE
mn- atins procentajul de cuprin­ selor I-IV şi, aşa, fiecare pentru ocupanţii locurilor
entru dere a elevilor în cercurile învăţător — Margareta Ciu- ordin edilitar-gospodăresc şi turor cetăţenilor, al consul­
omu- de înfrumuseţare. I, II şi III. Totodată, pen­ tării şi participării maselor Oameni gospodari, iu­
Orele ştiinţifice (peste 75-80 la rea, Elisabeta Nagy, Aristi- tru a stimula interesul ce­ la întreaga viaţă economică bitori ai frumosului, loca­
trupă, sută din totalul elevilor). ta Atitienei, Kiss Agneta, în activitatea de auto- tăţenilor în acţiunea de şi socială a oraşului nostru, tarii blocului C 7 din Goj-
>opu- Avem multe certuri chiar Valeria Pătrăşcoiu, Florica gospodărire şi înfrumuseţa­ autogospodărire, comitetele
;u a- la ciclul primar : „Micii Suciu, — fiecare profesor re, am stabilit programe de du - Deva au ieşit, cu
sono- acţiune pe domenii ca : în­ de .partid şi U.T.C. de la VlOREL LUPU mic cu mare, la toaletarea
ori ; matematicieni", „Micii na- de..la Elena Bel ei, Vasile treţinerea şi amenajarea zo­ U.U.M.R. Crişcior vor lua vicepreşedinte al Biroului zonei verzi din faţa blo­
turalişti", „Micii geografi", Goran, Mircea Cîmpeanu, măsuri .pentru a se confec­ executiv al Consiliului cului. Au săpat, au semă­
„Acul fermecat", „Atelierul Maria Bertoti, Maria Ena- nelor verzi, a parcurilor şi
Ac- scuarelor, terenurilor de ţiona — spre a oferi a- popular al, oraşului Brad nat, au sădit flori, au
Tri- fanteziei". La clasele mari, che, Maria Mazilu, Ecateri- plantat un gard viu orna­
ntate. cercuri de matematică, fizi­ na Nicula, pînă la Lilica
cască că,, chimie („Molecula în u- Brăteanu, Cornelia Gher- mental şi totul a fost fru­
, >he- mos. Pină intr-o diminea­
. Din nivers") şi altele, care, prin man se remarcă prin ceva ţă, cînd gardul viu a... fă­
cdoa- activităţile desfăşurate, îi în plus faţă de obligaţiile
crca- ajută mult pe elevi. la clasă, obligaţii din care cut picioare şi a ajuns, te
xpro- miri cum, la blocul AB 1.
îostei — Acest ajutor s-a simţit şi-au făcut crezul de mun­ Locatarii din C 7 zic . că
1 > în la olimpiadele din acest an că.
i mu- şcolar ? LUCIA LICIU nu-i irumos. Nu gardul, că
ăsta-i frumos chiar şi la
blocul AB 1. Nu-i Irumos
cum au procedat cei de la
Universitatea politică şi de conducere AB1. Dar, uite, cum sint
nisipuri mişcătoare, de ce
o Programul pentru 8, 9, şi 10 mai 1978 : să nu existe şi arbuşti.,,
altă i®&
(l>a- — anul I, luni 8 mai, orele 17,00 ; mişcători ?! Năstruşnică
) clar — anul II, marţi 9 mai, orele 18,00 ; „mişcare" ! (N. Gorun).
.DO/l- — anul IV, miercuri. 10 mai, orele 18,00.
îloasă >
i ; E- • Pentru toţi anii de studiu se organizează dezba­
lerur- tere la tema ; „Măsurile adoptate de Plenara C.C. al CÎND SE VA REALIZA
Fa- P.C.R. din 22—23 martie a.c. privind perfecţionarea activi­ ,i iiii
Vrta); PODUL ?
îtl-Il tăţii de conducere şi planificare economico-financiară". ir* <' ^
TRO- ® Activităţile, se vor desfăşura la Cabinetul judeţean iaâiWmmmKM
(Uni- pentru activitatea ideologică şi politico-educativă. “ \ In satul Cărmăzăneşti a
7 No- Foto: REMUS DAMIAN
»epu- Cartierul Bejan — cel mai tînăr cartier al Devei. început, cu trei ani în ur­
oKan, mă, construcţia unui pod
ural); - I din beton peste apa ce
Mtm-
. Ur- De 13 luni, In staţiunea loan, membri cooperatori din ^ trece prin faţa magazinu-
NEA: Geoagiu-Băi iuncţionează o Urecheşti, judeţul Bacău, ( lui sătesc. Au fost turna-
rul) ; 1 te picioarele, urmînd să
lebe- unitate de tratament balneo­ MEMBRI COOPERATORI nu-şi puteau ridica miinile pî­ j fie procurate de către con-
ANI- climateric pentru membrii co­ nă la nivelul capului, dar mi­
ile dc operativelor agricole de pro­ te să mai şi lucreze. După l siliul popular chesoanele.
URI- j Dar din 1975, de cînd a
tinată ducţie. Aici vin oameni din ÎSI REFAC SĂNĂTATEA tratament au plecat .mulţumiţi, i început, constricţia podu-
■.anică toate judeţele ţârii, unitatea cu miinile mobile, normale,
: Im- oferindu-ie condiţii excelente de parcă nu fuseseră bolnavi / lui se află in acelaşi sta-
lună j diu. Ca urmare, cetăţenii
ŞTIE: pentru refacerea sănătăţii şi niciodată. ţ trec tot prin vad spre sa-
(Pa- pentru o odihnă > binemerita­ alimente, în care se sen/eşte tatea de muncă, le umple medicale, cu un însemnat rol Şi astfel de exemple sint
, din tă — expresie convingătoare multe. Toţi adresează cuvin­ 1 tele Boiu de Jos şi Boiu
EOA- o mîncare consistentă canti­ inimile de bucurie şi opti­ in relacerea sănătăţii fizice şi / de Sus, sau cînd merg la
(Ca- a grijii statornice pe care tativ şi calitativ, un club cu mism. Căci, aici in complex morale a bolnavilor. Remar­ te de deplină mulţumire par­
TEG : partidul o poartă ţărănimii bibliotecă, jocuri de şah, ta­ lucrează un grup de oameni căm aici munca sirguincioa- tidului, tovarăşului Nicolae ţ munca cîmpului ori după
ilar) ; noastre cooperatiste. Ceauşescu, pentru grija ce l cumpărături la magazin,
/a lui ble, două televizoare, o sta­ inimoşi, atenţi cu fiecare pa­ să depusă de medicul Ale­ i Va mai amina multă vre­
spada Complexul dispune de o ţie de radioficare cu difu­ cient, cu fiecare om. iţi vine xandru Radu, de alte cadre, le-o poartă. Un grup de
ură) ; dotaţie modernă şi completă zoare în toate camerele. La să crezi că totul pleacă de printre care Elena Zaharia, membri cooperatori de la me terminarea podului din
:e ni- pentru 250 de oameni in fie­ Gaitar Elisabeta, Solia Lăda- C.A.P. Blandiana, judeţul Al­ satul nostru Consiliul
; SI- fiecare din cele 7 nivele e- la modul in care lucrează în­ popular comunal Gurasa-
îamei care serie, de cite 18 zile. A- xistă terase cu umbrele şi suşi directorul complexului, ru, pentru restabilirea sănă­ ba, in numele cărora semnea­
ul de'v nul trecut (început aici abia scaune, unde se poate sta tovarăşul Troian Mihuţ, un tăţii oamenilor. ză Ileana Bera, au declarat da ? (Roman Andrica, sa­
Ina) ; in martie, cînd s-a dat in fo­ înainte de plecare : tul Cărmăzăneşti).
ptlmn comod în aer liber, intrucit om energic, atent, receptiv la Dar poate că cel mai con­
GHE- losinţă complexul) au venit aici vin oameni grav afectaţi părerile şi opţiunile oameni­ vingător argument asupra e- „Jinem să mulţumim din
crul). la tratament şi odihnă aproa­ de reumatism, complexul a lor. De aceea, aici domneşte iectelor acestui tratament toată inima partidului şi sta­ CIUPERCA DIN PARC
pe 5 000 de ţărani coopera­ lost dotat cu două ascensoa­ ordinea, curăţenia şi solicitu­ complex, de care vorbeam, ii tului nostru pentru condiţii­
tori. Anul acesta numărul lor re, care înlesnesc circulaţia dinea. De la cameriste, pină reprezintă citeva exemple. le create nouă, membrilor
se va ridica la circa 6 000. de la camere la tratament. la bucătar şi ospătate, toţi Din C.A.P. Muntenii Buzău­ cooperatori, in acest complex. ...a căzut in dizgraţia
Profilul tratamentului — anti- In timpul liber, membri lucrătorii manifestă atenţie ! lui, judeţul Ialomiţa, venise in Sintem foarte mulţumiţi de celor ce se ocupă de fru­

reumatismal şi sedativ neu- cooperatori vizionează, la ca­ iaţâ de oameni care, pentru seria trecută tovarăşul Nico- telul cum sintem trataţi. Atît mosul parc al Devei, de
itru 5 rotic — se asigură prin 15 sa de cultură a staţiunii, fil­ 18 zile, le sini tovarăşi apro­ lae Stoica, în vîrstă de 64 masa, cit şi cazarea şi trata­ la poalele cetăţii. Băncile
imoa. mentul sint bine organizate şi
cerul proceduri medicale, printre me, spectacole, programe piaţi, cu căldură sufletească. de ani. Venise este un iei de ei sint rupte, duşumeaua
Impui care enumerăm : băi in bazi­ prezentate de formaţii de a- In iiecare serie, conducerea a zice, pentru că, de fapt, a ne-am simţit ioarte bine aici, spartă, pereţii laterali a-
i rao- ne închise, împachetări cu matori din localitate, din ju­ complexului organizează scur­ fost adus. Şi pe peronul gă­ şi vom veni şi la anul". semenea... Păcat. Aici era
tem- Astfel de cuvinte calde, de
atului parafină, o gamă largă de deţ şi .chiar din afara lui. De te discuţii cu oamenii care rii fusese transportat cu un un frumos locşor de intii-
îpera- raze şi curenţi (ultrasunete, asemenea, in fiecare serie vin aici, ie aduce ia cunoş­ cărucior pină la tren. încoa­ mulţumire au adresai condu­ nire al devenllor. Acum
noap- ultraviolete, diadinamici, băi sint organizate, la cerere, tinţă programul de tratament ce l-a însoţit un tovarăş de-al cerii partidului şi alţi coope­
le, iar de lumină), duş scoţian, ma­ ratori : Simion şi Victoria insă ciuperca a devenit
l şi 26 excursii in judeţ, in ţară sau şi odihnă, exigenţele in pri­ ■ său, loan Finta, din aceeaşi neprimitoare. Dacă s-a în­
Leală, saj, sport medica! etc. între­ peste hotarele ţării. vinţa păstrării bunurilor din ' unitate, el însuşi venind la Ramba, din judeţul Braşov, ceput cu vopsitul ei, de
.oi. gul tratament se face in in­ Cu alte cuvinte, cei ce vin complex, cerîndu-le totodată tratament. Omul de care vor­ losif Matei din judeţul Mu­
•Vre- terior, astfel incit omul nu reş, Costache Airini din jude­ ce nu se continuă repara­
cerul aici la tratament şi odihnă părerile asupra modului în bim nu se ridicase din pat ţia... capitală ? Ar ii cazul
noros este nevoit să treacă dintr-o se bucură de o grijă şi aten- care sint trataţi ca bolnavi şi timp de trei ani, iar acum, ţul laşi, Elisabeta Popa, Ma­ să se termine în vara
vor clădire îh alta. fib deosebite, de un trata-, ca oameni. după 18 zile de tratament, a ria Cameniţă, Livia Felnecan, asta... (G. Ignat).
minte, Tot în incinta complexului ment uman şi medical care, in cadrul complexului lu­ plecat pe picioarele proprii. Floriţă iii sie din judeţul Arad
flldu- se află o cantină bine dota- pe Ungă eiectul medical bi- crează 1-2 medici, după ce- Nu-i venea să creadă. şi mulţi alţii.
^■ "*»i n li™ rrxcirf* Gheprahn Peiu si Dumitru CORNEL ARMEANU