Page 13 - Drumul_socialismului_1978_05
P. 13
Proletari din îoafe fărlîe, unlfl-vă!
ANUL XXX
NR. 6 377
sîmbAtâ,
G MAI
1978
4 pagini — 30 bani
VIZITA DE LUC TOVARĂŞULUI MIM CEMI! Tovarăşul Kcolae Ceausescu a
* *
primit pe mareşalul V.6. Kuiikov
UNIIĂTI INDUSTRIALE DIN CAPITALĂ Vineri după-amiază, tova şef al Forţelor Armate U--
răşul Nicolae Ceauşescu, nite ale statelor participan
secretar general, al Partidu te la Tratatul de la Varşo
lui Comunist Român, pre
Tovarăşul Nicolae Ceausescu, Ceauşescu a constituit pen duc şi se asamblează compli dragoste şi preţuire, este in- via.
secretar general al Partidu tru muncitorii „Griviţei" un catele instalaţii şi utilaje chi tîmpinat tovarăşul Nicolae şedintele Republicii Socia La întrevedere au parti
lui Comunist Român, pre moment de intensă bucurie mice pentru rafinării, de di Ceauşescu într-o altă puter liste România, comandant cipat tovarăşii Manea
şedintele Republicii Socialis şi satisfacţie. Constructorii de mensiuni şi gabarite impre nică zonă industrială a Ca suprem al Forţelor Arma Mănescu, prim-ministru al
te ale Republicii Socialiste
te România, a făcut, vineri utilaje chimice l-au întîmpi- sionante, se relevă cu preg pitalei — „Titan". guvernului, şi general-colo-
dimineaţă, o vizită de lucru nat pe secretarul general al nanţă mutaţiile calitative inter Aici, secretarul general al România, a primit pe ma
reşalul
Uniunii
Sovietice,
în mari unităţi industriale din partidului cu cele mai calde venite în procesul de produc partidului vizitează mai întîi V. G. Kuiikov, comandant- nel Ion Coman, ministrul
Capitală. sentimente, l-au aclamat şi o- ţie, pe linia introducerii pro cunoscuta întreprindere de apărării naţionale.
Secretarul general al parti vaţionat îndelung. gresului tehnic, de la ultima maşini-unelte şi agregate —
dului a fost însoţit de tova Directorul întreprinderii ra vizită făcută în 1976 de secre Bucureşti (I.M.U.A.B.).
răşii Constantin Dăscălescu, portează tovarăşului Nicolae tarul general ai partidului. Salutat cu multă bucurie de
Ion Dincă, Gheorghe Oprea, Ceauşescu că, traducînd în Prin concentrarea eforturilor membri ai consiliului oameni
muncitorilor, ale specialiştilor,
Ion Avram, ministrul indus fapt indicaţiile date cu prile lor muncii din întreprindere,
triei construcţiilor de maşini. jul vizitelor precedente, „Gri s-a reuşit ca, prin forţe pro de reprezentanţi ai conduce
viţa Roşie" este în măsură să prii, să fie rezolvate o sea rii Centralei industriale şi ai
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu asigure astăzi o întreagă ga mă de probleme complexe institutului de specialitate,
s-a aflat în această zi - ca mă de utilaje complexe de privind dotarea întreprinderii tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe
în nenumărate alte rînduri — care are nevoie industria chi şi punerea în practică a unor
în mijlocul făuritorilor de bu este condus în-fabrica de ma
mică şi petrochimică. tehnologii şi metode eficiente şini-unelte grele a întreprin
nuri materiale, pentru a exa In centrul discuţiilor pe de lucru. derii, care a fost întregită
mina împreună cu ei — pro care secretarul general al in timpul vizitei sînt pre recent cu o hală nouă de
prietari, producători şi bene partidului le are cu factorii zentate cîteva premiere teh producţie însumînd 9 000 me Preşedintele Republicii gan, om de ştiinţă de ori
ficiari în acelaşi timp — as de răspundere din cadrul în nice realizate aici-, la „Gri tri pătraţi. Socialiste România, tovară gine română.
pecte esenţiale ale muncii şi treprinderii şi al centralei de viţa Roşie". Apreciind noua construcţie, Cu acest prilej a avut
vieţii lor, căi şi modalităţi specialitate, cu ministrul de Apreciind realizările meri bine dotată din punct de ve şul Nicolae Ceauşescu, a loc o convorbire, care s-a
menite să determine în conti resort s-au situat aspecte le torii, care confirmă atenţia dere tehnic, bine iluminată şi primit, vineri după-amiază, desfăşurat într-o atmosfe
nuare orientarea eforturilor, gate de îndeplinirea sarcini acordată de colectivul între aerisită, tovarăşul Nicolae pe dr. Iosif Constantin Dră- ră cordială.
a resurselor materiale şi u- lor actualului plan cincinal prinderii „Griviţa Roşie" pro Ceauşescu se interesează de
mane spre crearea unei eco şi de perspectivă, de valorifi movării progresului tehnic, to stadiul lucrărilor de montaj
nomii moderne, a unei pu carea rezervelor şi posibilită varăşul Nicolae Ceauşescu pe noile suprafeţe de pro
ternice baze telinico-materia- ţilor existente pentru ridica recomandă să se persevereze ducţie. Directorul întreprinde IERI A AVUT LOC LA BUCUREŞTI
le a societăţii, factor hotă- rea în continuare a calităţii pe linia modernizării în con rii informează că pe două
rîtor al ridicării României pe produselor şi modernizarea tinuare a proceselor de fabri treimi din suprafaţa construi
noi trepte de progres şi pros tehnologiilor, pentru creşterea caţie şi a produselor, a ino tă se lucrează deja cu bune Plenara lărgită a OonsîSiylisi Sanitar
peritate. eficienţei şi perfecţionarea vării, descoperirii şi aplicării rezultate, asimiJîndu-se pînă
Vizita de lucru a început întregii activităţi. de procedee tehnologice noi, acum primele maşini grele de Superior şi a CorasiSiuiuâ de conducere
la întreprinderea de utilaj Pe parcursul vizitării prin a ridicării nivelului tehnic şi alezat şi frezat cu diametrul
chimic „Griviţa Roşie". Reîn- cipalelor sectoare ale între calitativ al întregii producţii.
tîlnirea cu tovarăşul Nicolae prinderii, locul unde se pro Cu aceleaşi sentimente de (Continuare în pag. a 4-a) al Ministerului Sănătăţii
Vineri a avut loc la Bucu informarea privind modul în
reşti, plenara lărgită a Con care se asigură condiţiile
siliului Sanitar Superior şi a igienico-sanitare şi de func
Consiliului de conducere al ţionare a unităţilor de învă-
Ministerului Sănătăţii. ţămînt preşcolar, şcolar şi su
Au participai membri ai perior.
prezidiului Academiei de în cadrul dezbaterilor s-a
Ştiinţe Medicale, rectorii in subliniat grija deosebită a
conducerii partidului şi sta
stitutelor de medicină şi far
macie, directorii direcţiilor sa tului nostru, a societăţii noas
nitare judeţene şi al munici tre socialiste faţă de condi
piului Bucureşti, cadre din ţiile de muncă şi de viaţă
învăţăminte! medical şi din ala oa.menilar muncii, profun
cercetarea ştiinţifică medica dul umanism al măsurilor sta
lă, ajţi specialişti din unităţi bilite pentru apărarea sănă
sanitare şi din unele minis tăţii populaţiei, care îşi gă
tere.
sesc expresia în proiectul legii
Participanţii au dezbătut
proiectul Legii privind asigu supus dezbaterii. S-au făcut,
rarea sănătăţii populaţiei, ra de asemenea, numeroase pro
portul privind asigurarea cu puneri pentru îmbunătăţirea
medicamente pe anul 1977 şi activităţii în domeniul asigu
Aspect clin camera ele comandă a întreprinderii do lianţi Deva. Do aici se urmăreşte şi coordonează pulsul marilor
agregate care fabrică cimentul „de Chişcădaga". Foto: VIRGIL ONOIU perspectivele pa anul 1978 şi rării sănătăţii populaţiei,
r
Aprilie—lima de bnn augur pentru
redresarea producţiei de cărbune 0 H ® |
Suind prin Jara pădure meni ai pămintului, iii ai is şi pe ulcele, pe blide, pe L
mulat în prima parte a lu nilor pe şoseaua lină, on- toriei ! Pădurenii te intimpi- ulcioare, pe lingurile de i
ABATAJUL — LOCUL DE ACŢIUNE nii, ne dă garanţia că lu dulind imagini care se suc nă in Gheţari cu privirea in- lemn. Ceea ce scrie, cu si- >
COMUNĂ A MINERILOR crurile sînt cu totul spre ced în paloarea plăcută a torcindu-se curioasă, dar nu guranţă, in meandrele pri- ţ
bine. Şi acum, în primele
ŞI CADRELOR DE CONDUCERE zile de lucru din luna mai, luminilor ieşite din iernat, este vorba de o curiozitate virilor lor, adinei, armoniza- i
minerii noştri au strîns lan sărut cu toată fiinţa, prin iscoditoare. Este ceva in o- te cu apropierea cerului. )
durile, muncesc cu spor şi filtrele miraculoase ale o- Pădurenii sînt o sărbătoare )
a păstrării temeiurilor ve- .
există toate condiţiile şi cililor, aburul luminos din
unanima hotărîre de a ne păduri ca o aureolă resorbi chimii in gravul pămint al )
ACŢIUNE DE PRESĂ A ZIARULUI îndeplini planul lunar, re tă in tăcerea zărilor; ceva DIN Transilvaniei; acolo, trudind (
„DRUMUL SOCIALISMULUI" LA I. M. LUPENI cuperând în continuare din neînţeles îmi tulbură inima BLOC-NOTESUL la ale lor şi deci ale ţării, .
venind cu autobuzele de )
nerealizările trimestrului I. la vederea răzleaţâ a unor SPRIITORULUI
ţărani in straie de pădu- noapte şi zi în mină, ori ră- ^
Au trecut patru luni din principale de acţiune-le-au Vorbele sînt susţinute de reni, mergind agale, după minind la insăminţările şi i
acest an. Mina Lupeni s-a constituit mecanizarea in fapte concrete. Sectoarele un pas deprins din milenii, muncile rotunde ale griului I
confruntat cu multe greu tensivă a lucrărilor minie II, V, VI şi VII şi-au reali greoi şi sigur, ca pe braz chii lor, o căutătură blindă, o Hămurind pe coline, acolo, ţ
tăţi şi neajunsuri şi, ea ur re, mai buna organizare a zat sarcinile pe luna apri dele de primăvară, parcă siguranţă de a păşi calmi, la ei acasă, adică în Istorie, t
mare, sarcinile de plan a- producţiei, întărirea disci lie, ba au dat şi ceva peste desprinşi din Columna care cu mîndrie reţinută, de stă- Colindul laic are miezurile *
ferente perioadei n-au pu plinei muncii sub toate plan. Colectivele acestor ne mărturiseşte prin veac pini. Au supravieţuit aici şi fabuloase ale întîielor glă- «
tut fi realizate. Factorii de aspectele. sectoare au demarat pro străbunele chipuri. Vor fi datinile, nealterate de ve suiri omeneşti pe coclaurile i
răspundere ai întreprinde — Rezultatele îiiceip să miţător şi în luna mai. fost, desigur, şi pe acele cie, şi portul neasemuit de munţilor, răzbind fastuos şi I
rii şi ai Combinatului mi se îmbunătăţească — ne Căutări şi preocupări de a vremi, aceşti oameni buni frumos in care nu ştiu ce mănos in mierea fără egal ţ
nier Valea Jiului, împreu spunea tovarăşul Paul Lu- ieşi grabnic din impasul în şi statornici, cu vin joase ră gind mă fulgeră că s-ar pu a limbii, asupra muritoare- s
nă cu comuniştii, cu cei culescu, inginerul şef al care se află de multă vre dăcini, după pilda stejarilor tea afla, inciirată pentru e- lor vremii. Ţ
lalţi mineri, au acţionat în I.M. Lupeni. Este adevărat me există şi la sectoarele I, acestor ţinuturi ale mineri Motiv lăcomit de poezie \
să continuu, stăruitor, o că n-am reuşit să ne reali III şi IV. Minerii şi cadre ternitâte, în hieroglifele în şi alinare, pretutindeni, o- l
bună parte din probleme zăm planul nici pe luna a- le tehnico-inginereşli de tului de milenară tradiţie, florate de pe ii şi cojoace, EUGEN EVU ^
au fost rezolvate şi, pe prilie, dar faptul că din 16 DUMITRU GHEONEA v vor ti fost tot aşa îmbrăcaţi, cu fir roşu şi alb, şi negru,
rînd, sectoarele au început în 29 aprilie ne-am depă nimbaţi de surisul prietenos şi albastru, alfabetul daco- (Continuare în pag. a 3-a) \
să-şi îndeplinească ritmic şit zilnic sarcinile, recupe- oricui le caută privirea. Oa geţilor. Ceea ce scrie poale
sarcinile de plan. Direcţiile rînd mult din minusul acu (Continuare în pag. a 2-a)
