Page 14 - Drumul_socialismului_1978_05
P. 14
în dezbatere publică
Proiectul Legii privind 12.00 Telex ;
Restanţe, cauze şi.», speranţe 12,05 Curs de
Jliolă ;
12.30 hi alb ş
asigurarea sănătăţii populaţiei iatul car
condorii"
13.20 Muzică i
O DOVADA INCONTESTABILA Grupul întreprinderilor de atacării tuturor lucrărilor din noaşte tovarăşul Vasile Pro diţiile de atacare integrală a 14,15 Un lapt
proapc ;
A PROFUNDULUI UMANISM AL POLITICII gospodărie comunală şi loca- plan. La gospodăria comuna dea — că avem şi noi greu lucrărilor din planul pe tri 14,35 Ca pe i
noastre.
lipsurile
şi
tăţile
mestrul III a.c., iar pînă la
tivă Deva este un beneficiar
lă nerealizarea este de 4 ori
tece şi jo
PARTIDULUI SI STATULUI NOSTRU de investiţii împortant, dar... mai mare (!) Cauzele? Tot N-am insistat suficient pe lin sfîrşitul lunii mai — şi con 14,55 Publicila
cu probleme. In acest an, lipsa condiţiilor, optime de în gă factorii cu care colabo diţiile. pentru lucrările din tri 15.00 Stadion
realizată
Sănătatea — spune o în mi se par, de asemenea, pre planul său de investiţii însu cepere a lucrărilor. Deşi noi răm în domeniul investiţiilor mestrul IV. Avem posibilitatea Topescu
ţeleaptă zicală — este bunul vederile referitoare la activi mează 489 milioane lei şi am înaintat la timp documen pentru a pregăti din timp, ca pe trimestrul II să ne în 16.30 Clubul ti
17.25 l’ilm doc
cel mai de preţ al omului şi tatea de cercetare ştiinţifică 395 milioane lei la construcţii taţiile, nu avem încă asigura împreună, toate condiţiile ne deplinim planul şi sâ recupe (licat ani
este de mare importanţă ca medicală. După cum se ştie, şi montaje. Ponderea o deţi te amplasamentele pentru cesare atacării lucrărilor. De răm o parte din restanţe, ur- tio ani c
o naţiune să fie constituită din medicina românească se bu ne, cum este şi firesc, con blocurile K 4 şi K 5 din Lu- asemenea, nu ne-am organi mind ca, în continuare, îm lui Karl
membri bine dezvoltaţi fizic, cură de mare apreciere pe strucţia de locuinţe (3.432 de peni, pentru unele obiective zat corespunzător munca la preună cu constructorul, să 17.40 Agenda
tică ;
intelectual şi moral. Programul plan mondial, iar cadrele apartamente pe anul in curs), ne intensificăm activitatea şi 16,10 Săptămîn
P.C.R. de făurire a societăţii medicale din patria noastră dar un volum însemnat de lu să recuperăm total restanţele ternă şi i
18.25 Publicital
socialiste multilateral dezvol işi aduc o contribuţie însem crări sint aferente şi gospo acumulate pînă în prezent. 18.30 Antologia
tate şi de înaintare a Româ nată la progresul ştiinţei me dăriei comunale : alimentări La G. I. G. C. L. Deva Vom ajuta mai mult construc tru copii
niei spre comunism stabileş dicale internaţionale. cu apă, canalizări, drumuri şi torul, inclusiv cu forţă de 19.30 Telcjurna
Charles <
te că omul, bunăstarea şi Proiectul de lege cristali străzi de interes orăşenesc, muhcă, ca în fiecare an, dar 10,50 în direct:
fericirea lui, se situează în zează cadrul în care trebuie poduri în municipii şi oraşe, avem şi noi rugămintea să naţional
centrul politicii partidului. Am să se desfăşoare cercetarea dotări cu utilaje pentru acti din Haţeg şi Geoagiu-Băi, toate obiectivele şi punctele fim mai mult sprijiniţi de — Tibco
relevat aceste consideraţii ştiinţifică în patria noastră, vitatea proprie etc. După pentru lucrările de canaliza de lucru, n-am perseverat su consiliile populare, de cetă inlemaţio
mici ;
pentru a sublinia două dintre răspunderile Ministerului Să cum se ştie, însă, în primul re de ia Teliuc şi pentru ce ficient pe lingă unii furnizori ţeni — prin participarea la 20.00 Telcencic
ceie mai importante caracte nătăţii, ale Consiliului Naţio trimestru al anului G.I.G.C.L. le de alimentare cu apă de de utilaje, Incit, la această unele acţiuni de muncă pa 20.40 Mari fiii
ristici ale Proiectului Legii nal pentru Ştiinţă şi Tehnolo Deva a acumulat o aprecia Ia Haţeg şi Ghelari, pentru oră, avem probleme cu utila triotică —, ca şi de proiec „Cowboy*
ţară.
Pro
privind asigurarea sănătăţii gie, ale tuturor cercetătorilor bilă nerealizare de plan. Cau stadionul din Petroşani... jele pentru centralele termice tanţi şi de furnizorii de ma diourilor
populaţiei, supus recent dez în ce priveşte orientarea cer zele, aşa cum sint ele — o- Este evident că în acţiu ale noilor blocuri de locu teriale şi utilaje tehnologice. 22.20 Telcjurna
Sport ;
baterii publice. Proiectul cetărilor medicale, precum şi biective, dar şi subiective — nea de pregătire a investiţii inţe. 22.30 întiirâre i
de Lege stabileşte ca obiectivele prioritare ale pla le-am consemnat în discuţia lor, unii beneficiari direcţi, în — Ce perspective sînt pen Totodată, considerăm că este morul.
necesar ca, in toate cazurile,
drul precis în care se va nului unic de cercetare. Sint purtată cu tovarăşul ing. Va- mod deosebit consiliile popu tru recuperarea cît mai re comisiile de recepţie să fie
desfăşura activitatea de asi prevăzute atribuţiuni precise sile Prodea, directorul general lare, nu se preocupă cu per pede a restanţelor şi înca
gurare a sănătăţii populaţiei, şi în ce priveşte aplicarea re al grupului. severenţă, nu dau sprijinul ne drarea tuturor lucrărilor in mai exigente, să nu treacă IfAPI
obligaţiile de mare răspunde zultatelor acestor cercetări. In — Să le luăm în ordine — cesar. Este un motiv serios de graficele de execuţie ? cu vederea nici o carenţă la
re ale personalului santor, acest sens, institutele, spita spune interlocutorul. Noua reflecţie. Şi nu de azi, de — Noi ne-am analizat e- obiectivele recepţionate, toată
fapt ce reliefează rolul deo lele, toate unităţile sanitare structură a unităţii 'noastre, de ieri... Dar nici beneficiarul în xigent şi responsabil activita lumea avînd astfel numai- de PKOGRAMU
sebit de important ce revine sint obligate să asigure pu care aparţine acum şi discuţie — G.I.G.C.L. Deva — tea de la începutul anului şi cîştigat. Sîntem hotărîţi să: ne dioprogramul ; i
Radiojurnal
cadrelor cu pregătire superi nerea în practică într-un timp O.J.C.V.L. Deva, precum şi nu a făcut tot ce depinde de am stabilit măsuri clare de îmbunătăţim activitatea, să presei ; 9,05 R
oară şi medie, întregului per cit mai scurt a rezultatelor diversitatea lucrărilor, ampla el pentru a nu se ajunge în îmbunătăţire. Ne preocupăm pregătim mai temeinic inves radio ; 10,05 ŞI
sonal muncitor din dispensa» obţinute de cercetarea ştiinţi sate în întreg perimetrul ju tiţiile anului 1979. ridiant , :10,30
dor— balade, l
re, spitale etc. şi — în ace fică românească, scurtindu-se deţului, ne-au creat unele asâmenea situaţie. ca pînă la 15 mai să asigu populare; it,0!
laşi timp — rolul'deosebit ce astfel drumul de la descope probleme. De asemenea, ne- — Este adevărat — recu- răm constructorilor toate con DUM1RU GHEONEA ral ; 11,25 Rcl:
trebuie să-l aibă activitatea rire pînă la Gplicare. pregătirea corespunzătoare a tic Temistoek
Din
comoarr
de educaţie sanitară a oa Din aceste cîteva apre investiţiilor încă din anul tre nostru ; 13,00 :
menilor muncii. Se subliniază cieri rezultă, cred, trăsătura cut — aşa cum se cere, aşa 15.00 Meridian
că, în perspectivă, trebuie să fundamentală a proiectului de cum este firesc — ne-a pus Radiojurnal ; mi
vertisment
se acţioneze mai mult pe li lege, aceea de a asigura ca anul acesta în faţa unor gre Orele serii ; 2
nie profilactică, pentru pre drul favorabil pentru ca na utăţi greu de rezolvat opera cîntccc de voi
venirea îmbolnăvirilor, aed as ţiunea noastră să devină tot tiv : asigurarea unor ampla Azi, în Româi
denţe sonore :
ta fiind o sarcină de mare mai viguroasă, să poată samente, documentaţii şi pro jurnal; 22,30 M
răspundere a cadrelor sanita munci şi crea în plenitudinea iecte de execuţie, deschiderea sului.
re, precum şi a tuturor fac forţelor, să se poată bucura finanţării unor lucrări. Aşa se TIMIŞOARA
torilor educaţionali. Şi e fi de roadele muncii şi creaţiei face că, în primul trimestru litatea radio şi ; j
in
cîntec
resc, deoarece nu poate fi sale. al anului, deşi am predat 360 populare rom
conceput un om cult care să ALEXANDRU POPA de apartamente faţă de 250 naţionalităţilor
nu posede cunoştinţe referi director adjunct al cit era planificat, am înre re ; 18,30 Festi
„Cintarca
Roii
toare la modul cum să-şi păs Direcţiei sanitare judeţene, gistrat totuşi o nerealizare de valul artei şi
treze sănătatea. medic primar al Spitalului 3 milioane iei la construcţia log pe aceeaşi
Da o maximă importanţă judeţean Deva de locuinţe, ca urmare a ne- fruntări artist
„Un om, o i(l
lion Ion Şoşd
tor la întreprl
nometal" Timi
maţii corale
Creşterea mai multor animale 19.00 Acorduri
f rieă : arii din
neşti ; 19,30—2
în fiecare gospodărie înseamnă cop sonor.
ridicarea bunăstării tuturor C i n e i
Aspect din noul centru civic al oraşului Brad. Foto: VIRGIL ONOIU DEVA ; Alt
seri
La realizarea producţiei fondului centralizat de pro însă. Dealtfel trebuie a- femeie ; — împuşcî
tria)
agricole suplimentare pre duse agroalimentare al sta mintit că nici în coopera de lună (Arta)
văzută pentru actualul cin tului. Privită sub acest as tivele agricole (ne referim RA : Urmăriri
cinal, care să asigure în pect, situaţia existentă în în special la cele din Dîncu Aprilie — lună vaclaţi din viito
— seriile X-II ■
deplinirea exemplară a o- comuna.Mărtine.şti este de Mic şi Dîncu Mare) nu es tul); Omul lini
biectivelor stabilite de Con parte de a putea fi consi te valorificat eficient po Prin 11 (Construcloi
ferinţa Naţională a parti derată ca satisfăcătoare. tenţialul zootehnic, produc de bun augur ŞANI : Dantel
dului. o contribuţie sporită Secretarul comitetului co ţia anuală de lapte marfă rea) ; Jonny C
Reg
iembrie)
;
sînt chemate să o aducă şi munal de partid şi prima fiind cu mult sub 1 000 1 pe (Urmare din pag. 1) blica) ; LUPEN
gospodăriile populaţiei. în rul comunei, tovarăşul Ni cap de vacă, ceea ce gre propria tigrul Malaiezl
să
repetate rînduri secretarul colae Cînda. ne spunea că, vează şi asupra situaţiei aici acţionează stăruitor, Sărbătoarea VU1
;
citoresc)
general al partidului, tova faţă de sarcina asumată pe financiare a unităţilor res fac eforturi pentru.ca utila gia (Muncilore
răşul Nicolae Ceauşescu, a anul 1977, s-au acumulat pective. jele moderne, de mare ran Căpitan la 15 a:
subliniat necesitatea ca în restanţe de ordinul cîtorva Mult prea anevoios s-a dament, cu. care sînt dota sa muncă AN1NOASA : I
toate gospodăriile popu zeci de tone la livrarea desfăşurat şi acţiunea de te abatajele, să funcţioneze (liu : (Muncilor:
CÂNI
Piesă
op
la
normal,
parametrii
laţiei din mediul rural să cărnii de bovine şi porci- contractare şi livrare a timi. pentru pianini
(7 N /tembrie) :
fie crescute cît mai multe produselor animaliere pen Ne oflâ-m în biroul ingi puşcâturi sub
animale, astfel putîndu-se tru anul 1978, deşi e- •a- Complexele 1 şi 3, din nerului Dorel Palcău — şei (Steaua Roşie)
valorifica mai bine poten în spiritul sarcinilor xistă asigurată în bu sectorul IV, merg foarte de atelier la secţia produ Poruncă înlun
Nccun
ţialul de producţie al fie desprinse din nă parte baza materială. bine, ating zilnic randa se industriale a I.C.S. Hune tria) ; (Flacăr
noapte
cărei localităţi şi asigura Consfătuirea de lucru Consiliul popular comunal.' mente superioare şi dau doara. Ne vorbea despre re GIU BAI : Mii
ridicarea nivelului de trai are datoria, aşa cum s-a constant producţii supli alizări, oameni, muncă. Din sa de cultură)
al ţărănimii, al întregului consacrată problemelor subliniat şi la recenta Con mentare de cărbune — sub vorbă-n vorbă he sugerează rău (judeţul Prahova) şi am Mărie : poliţistul
BRAZI
Atac
nostru popor. Această sar agriculturii ferinţă a deputaţilor con linia tovarăşul Alexe Fur- o idee. plecat spre Hunedoara. Rommei ; CAL
cină se regăseşte şi în Ho siliilor populare, să acţio dui, secretarul comitetului — Nu ar fi rău să scri M-am angajat ca necalificat neagră (Casa
tărârea Conferinţei extra iar la lapte nu s-au în neze energic pentru valori de partid pe sector. Com eţi despre un lăcătuş de-al la i.C.S.H. Avea m şa.pte SIMERIA : ; IL1
S'
(Mureşul)
ordinare a organizaţiei ju ficarea deplină a rezervelor plexul 2 se confruntă însă nostru. îl cheamă Constan clase. La locul de muncă sîmbătă sear:
deţene de partid, care pre deplinit nici jumătate din de dezvoltare a sectorului de mult cu o „săritură" pe tin N. Stoica şi-l găsiţi la TELIUC : Pent:
prevederi. Rămîneri în ur
m-am calificat ca lăcătuş,
vede creşterea peste preve mă s-au acumulat de ase zootehnic.. aproape întreg frontul, din atelierul de confecţii meta apoi am terminat şi liceul de... ceapă (M-
derile cincinalului cu 4 000 Cunoscînd că îndeplini cauza căreia adaugă zi de lice. Lucrează într-o meserie
menea şi la alte produse, zi minusuri apreciabile la la seral. Acum mă pregă
capete mai multe bovine, cum sînt carnea de pasăre rea sarcinilor economice în producţia sectorului. In cî ce cere multe cunoştinţe, în- tesc pentru institutul de sub-
cu 5 000 mai multe porcine şi ovine, precum şi lînă. profil teritorial, în special teva zile situaţia se va re demînare, atenţie, pricepe in gineri.. VRem
şi 6 500 mai multe ovine, Raportate la potenţialul şi a livrărilor la fondul de zolva şi aici. S-a .ieşit din re, precizie, calităţi pe ca — Iubiţi mult această me.
ceea ce va da posibilitatea la resursele de care dispu stat, trebuie să constituie „săritură" pe mai bine de re comunistul Stoica le în serie ?
ca, pînă în anul 1980, să ne comuna pentru sporirea preocuparea de căpetenie a jumătate din front, s-a deplineşte. — După mine, odată Timpul prob
se acopere din producţia producţiei agricole, rezulta organelor locale de partid prins poditura cu troicile şi Şi, iată-ne la atelierul de prins gustul meseriei, nu te ziua de 6 mai
menţine în gen
judeţului necesarul de con tele înregistrate se situează şi de stat — cerinţă subli sperăm să intre grabnic în confecţii. Lăcătuşul Stoica mai poţi despă'rţi de ea, îţi să şi călăuroa
sum al populaţiei la lapte sub nivelul aşteptărilor. Că niată cu tărie şi în cuvîn- plin şi acest complex. în muncea intens la confecţio intră în viaţă, în gînduri, fa schimbător. VL
general
secretarului
moderat din s
şi carne. Obiectivele oare aşa stau lucrurile o con tarea partidului, tovarăşul aceste condiţii, planul pe narea de ferestre metalice ce parte din existenţa ta — Banatului, vîiv £
al
trebuie înfăptuite sînt con firmă şi exemplul oferit de Nicolae Ceauşescu, la Con luna mai va fi sensibil de pentru blocuri. şi apoi îmi place munca. zenta unde in-,
cretizate în programul spe numeroşi cetăţeni din sate sfătuirea de lucru consa păşit, recuperînd din res — Lăcătuşeria — ne spu Aici, în mijlocul colectivu 40—50 lcm/h di:
peratura va .
cial de dezvoltare a zoo le Măgura, Tămăşasa» Jele- crată' problemelor agricultu tanţele lunilor anterioare. nea zîmbind Constantin lui, încerc întotdeauna un noaptea între
tehniei judeţului, acestea dinţi şi Dineu Mare, între rii din 1-2 februarie a.c.—, Dacă se va repune Ia Stoica — îşi are frumuseţea sentiment de mîndrie. de, iar .ziua îi
regăsindu-se şi în planul care îi amintim pe Lucia se impune ca toate efortu punct şi complexul cu ca el, ca orice altă meserie da Acesta este Constantin grade.
Pentru zilele
de dezvoltare economico- Josan, Vintila Drîmbărea- rile să fie concentrate la re lucrează brigada lui Ioan că o stăpîneşti. Stoica, omul, comunistul, 1978 : La îm
socială al fiecărei comune. nu, Ion Cocrean, Pavel fructificarea cu eficienţă Buduliceanu, din sectorul •— Cum aţi ajuns lăcătuş? meseriaşul. Acesta este frumoasă', şi ci
vr
Fireşte, preocuparea or Vinţe, Eflimie Bodea şi al ridicată a întregului po III, dacă se va acţiona mai — Aveam 14 ani şi voiam Constantin Stoica a cărui poi vremea ceri
stabilă,
cu
ganelor locale de partid şi ţii, care au contractat şi tenţial zootehnic al comu energic şi mai organizat şi să muncesc. Le-am spus pă. muncă, în atelierul de con cădea averse d
de stat pentru îndeplinirea livrat la fondul de stat cîte nei, sporind efectivele de în sectorul I, activitatea va rinţilor că plec la Hunedoa fecţii metalice, este intere soţite şi de dei
obiectivelor economice cu 1-2 viţei, un porc şi canti animale şi producţia aces putea fi grabnic reduesată ra. Auzisem că aici se gă santă, pasionantă ca orice trice. Temperai
ră scădere.
care sînt confruntate este tăţi apreciabile de lapte. tora, urmărind îndeaproape şi aici, mina Lupeni reîn- seşte de lucru. Şi în vara împlinire. La munte, v,
oglindită cel mai bine prin Acţiunile politico-organiza- ameliorarea raselor şi gos scriindu-se pe făgaşul bun anului 1961, am zis la reve neral frumoasă
noro
modul cum sînt onorate torice întreprinse pentru podărind cu maximă chib pe care merge de mulţi dere părinţilor, celor patru ION VLAD temporar moderat,
sufla
prevederile contractuale, dezvoltarea zootehniei în zuinţă resursele furajere. ani. Colectivul său de mi fraţi şi satului meu Hătcă- ziarist colaborator ficări de 50—6'
prin aportul gospodăriilor cadrul gospodăriilor popu neri destoinici este unanim sud.
Iţopulaţiei la constituirea laţiei sînt destul -.de palide N. TÎRCOB hotărît în această direcţie. .J'