Page 15 - Drumul_socialismului_1978_05

7 @ SlMBĂTÂ, 6 MAI 1978 Pag. 3

Consfătuirea scriitori or
ZJUWE ÎNCĂLŢĂMINTEA MAI
hunedoreni TREBUIE Şl CURATATÂ ]
Dar cu ce ? in magazi­
Ieri, la Casa de cultură din tivalului naţional „Cintarea
mbă spa- Deva, a avut loc consfătuirea României". nele municipiului Deva nu
membrilor cenaclurilor literare Consfătuirea a fost preceda­ Se găseşte cremă pentru
egru: *£âă- din judeţul Hunedoara. Au par­ tă de întilnirea scriitorilor şi încălţămintea de culoare
zburat cu ticipat membrii Cenaclului poeţilor hunedoreni cu tineri neagră. Întrebaţi de ce,
scriitorilor „Flacăra" Hunedoa­ din municipiul Deva, într-o a-
ractivă 1 ; ra, ai cenaclurilor literare „Rit­ preeiată şezătoare literară,, în­ lucrătorii unităţilor nr. 1,
izut de a- muri" Deva, ,. Panait Istrati" scrisă în manifestările prilejui­ 69, 3 şi ai altor maga­
Valea Jiului, Izvoare" şi „Dup- te de „Duna educaţiei politice
teş — cîn- ta“ Hunedoara, „Liviu Kebrea- şi culturii socialiste pentru ti­ zine ne-au răspuns cu
•i populare; îiu" Orăştie, „Sarmis" Ilaţcg, neret — Cosicşti 78“.. Au citit seninătate că nu se gă­
„George Coşbuc" Brad. din creaţiile lor Miron Ţie, Io­ seşte pentru că un ase­
emisiune nel Amăriuţei, Traian Filimon,
e Cristian Consfătuirea — organizată menea articol nu există
sub auspiciile Comitetului ju­ Io an Evu, Martin Segecli, A- nici la depozitul I.C.R.M.
deţean de cultură şi educaţie
retului; socialistă — a analizat activi­ drian Bcirfea, Mircea Bujor es­ de peste două luni. Ne-au
tenta? dc- eu, Vaier ia Zamfir, I. Pascal
: sării a 160 tatea cenaclurilor literare din Vlad, Constantin Cîmpeanu, Io­ oferit în schimb, cu ama­
la naşterea judeţ, desfăşurată in anul tre­ nel Keceanu, Ioan Vasiu şi Ion bilitate, cremă aibă, gri,
irx ; cut şi în trimestrul I 1978. Dez­ Drăgănescu.. Tinerii Maria Pân- ori de alte culori care... nu
ltural-artis- baterile au reliefat necesita­ daru şi Petru Popa din Hune­
tea creşterii contribuţiei scrii­
doara au susţinut un moment
politică in- torilor şi poeţilor hunedoreni foik, iar George Negraru, Ioan
ernaţională; în îndrumarea cenaclurilor şi Petric şi Mircea Bujorcseu au
cercurilor literare din judeţ, in prezentat, intr-o aleasă inter­
tlmului pen- In Valea Jiului, membrii cenaclului „Panait Istrati." se intilnesc frecvent cu minerii^ sprijinirea formaţiilor artistice, pretare, citev'a aspecte din pro­
i tineret : la intrarea sau ieşirea din schimb, oferindu-Ie emoţionante momente lirice. în fotografie, printr-o mai bună prezenţă li­ gramele brigăzii artistice a Ca­
iplin ; „ţin" la încălţămintea de
aspect de Ia o întâlnire la I.M. . Livezeni. Foto : A. LIC1U terară in ediţia a Il-a a Fes­ sei de cultură din Petroşani.
culoare neagră. Ce păre­
'irgul i n ier -
primăvară re aveţi tovarăşi din con­
,< şi Salonul ducerea I.C.R.M. ? Cind
.1 al chi- UN NOU FILM ROMANESC ne vom putea curata pan­
>edia ; larg pădurenilor... tofii sau ghetele ? (Paul
western : Vaier).
Premieră pe LILIACUL... NU MAI
cţie a stu- Operatorul fosil Demian ral de evenimente la fel de satului de munte, cu tradi­
nericane ; (Urmare din pag. 1) crimezi de bucurie, rarul — care s-a înscris în me­ dramatice, silind populaţia ţiile sale ancestrale, cu chi­ FREAMĂTĂ
simţămint de a nu-ţi incă- moria publicului cinefil prin unui sat de a lua drumul uituri, cintece, dansuri şi A inilorit liliacul şi la
satira şi u- chilor li se dăruie o zestre pea in fiinţă de fericire că imaginea de excepţie sem­ bejeniei, pentru a se salva dangătul clopotelor, cu pre­ Deva, iar pariumui lui,
teribilă ; sentimentul că aici, eşti acolo, intre ei, cu ei şi nată la numeroase pelicule de urgia vremii. Pe acest ocupările sale diurne isto­ dătător de viaţă, a atras
între aceşti oameni şi aceşti de-al lor. Trecind cu obice­ — debutează ca regizor, se­ fundal se profilează în cu­ vitoare. Plasată în această pe dealul Cetăţii sute de
S2EBS5BHS8 munţi, eşti undeva în vea­ iul nunţii prin Piaţa Pala­ condat de inconlundabila lori patetice protestul tacit ambianţă in sine răscolitoa­ admiratori. Mulţi dintre ei
curi şi, totodată, undeva a- tului, printre oamenii ce se personalitate artistică a lui al, ţăranului ultragiat, un re, drama lui Victor — care însă s-au simţit atraşi de...
dinc in prezent. Pădureanul opriseră şi priveau incintaji Andrei Blaier, cu filmul „Ur­ protest îndreptat împotriva se autoclaustreazâ timp de trasul crengilor de liliac.
are televizor şi radio, maşi­ costumele lor atit de pito­ gia". Această operă primă războiului nemilos. trei decenii, ieşind la lumi­
I : 6,00 Ra- nă doar spre a se întoarce Nu s-au mulţumit cu o
nineţii ; 7,00 nă şi magnetofon, dar are reşti, am avut surpriza să-l a lui Demian pledează con­ In Ulm se vorbeşte in ge­ floare, cu o crenguţă. Au
K) Revista şi oi şi stupi; işi poartă cu văd pe poetul Emil Botta, vingător pentru o vocaţie nere foarte puţin, dar se în­ in pămintul natal, tămădui­ rupt, au devastat pur şi.
ista literară o conştientă mîndrie straiele cu ochii uimiţi, privind cu o de cineast autentic, Scena­ tor de răni, altminteri de
;ăre pe me- netămăduit — dobindeşte simplu arbuştii, i-au desfi­
.cgcnrfi. şi din bătrini. Aşa coboară, concentrare de nedescris riul inspirat al lui FI. N. gurat. De patru-cinci zile
ine şi jocuri deseori, în oraş, aşa merge pădurenii... In ultima sa car­ Năstase se fundamentează, dimensiuni de tragedie eli­ încoace, zeci de cetăţeni
Atlas cullu- la nedeie, aşa arborează in te, aşa cum o clipă m-am- aşadar, pe un motiv gene­ nă.
f componis- scenele „Cintării României" gindit atunci, am regăsit a- coboară, zilnic, dealul Ce­
Popa ; 12,05 ros, care prin complexitatea in „Urgia" recunoaştem tăţii cu braţele încărcate
folclorului prezenţa lui vie, lascinantă. cea lucire fantastică pe ca­ sa este apt să îndeplineas­ limpede atit stilul lui Demi­ de crengi de liliac. Unii
e la 1 la 3 ; Am avut prilejul să însoţesc re nu o puteam înţelege din că rolul de vehicul al unei an, apetenţa> sa pentru un­ pornesc direct spre piaţă...
:lub ; 16,00 privirile lui; un poem intitu­
,15 Radiodi- aproape un sat întreg, toţi drame psihologice de o ne­ ghiurile inedite şi pentru jo­ să-şi vîndă maria !
ical ; 18,00 fiinţl dansatori, cintăreţi şi lat „Pădurencele", elogiu de obişnuită densitate. cul mirific cu clar-obscurul, Dealul Cetăţii e un mo­
00 Romanţe, interpreţi ai unor obiceiuri tăria esenţelor dăruit alor ca intr-o graiică mişcată, nument ol naturii şi al is-
bună ; 20,30 mei... Trecuseră prin ochii „Urgia" restituie, intr-un
a ; 20,40 Ca- de cind lumea, cum bine registru tragic amplu, cazul ţelege totul, deoarece rela­ cit şi mina lui Blaier, distr.b ioriei. Aşa îl păstrăm ?
22.00 Radio- zic, la o mai largă manifes­ săi ca un convoi incredibil unui microcosm uman vio­ ţiile dramatice dintre perso­ buind accentele dramatice Întrebarea nu o adresăm
ratonul tlan- de strămoşi, viziune orbitoa­ in baza unei formule doar numai edililor oraşului, ci
tare artistică, la Muzeul sa­ lentat de factori iraţionali, naje (cel mai edificator e-
18.00 Actua- tului, in Capitală. Au uimit re din cartea Neamului. care printr-o imixtiune bru­ xempfu fiind in acest sens de el cunoscută. fiecăruia dintre noi, locui­
8,10 înfrăţiţi. mii de ochi, au uluit repor­ Jara pădurenilor, răspin- ecuaţia Victor - Catrina — Două interpretări impună­ torii lui, (L. Liciu).
: — melodii dită în trepiedul văilor pi­ tală provoacă mutaţii deci­
neşli şi ale teri sovietici, englezi, ame­ sive intr-un destin, modifi- sofia care se identifică to­ toare contribuie esenţial ia SE TOT CONSTRUIEŞTE...
conlocuitoa- ricani, au fost solicitaţi a ii toreşti, sate cu sunet de cind întregul curs normal al tal cir suferinţa crincenâ a reuşita Ulmului. Aceea a lui
alul naţional, orgă, oferă sufletului simfo­ bărbatului ei) sint mediate Gheorghe Cozorici, care Întocmai ca în legenda
iniei", festi- filmaţi, copleşiţi de excla­ nice exaltări, comuniune su­ unei existenţe. Victor al lui transmite în foarte fine nu­ cu meşterul Manole, la
ireaţiei: dia- maţii pe care nu le price­ Treifraţi — protagonistul fil­ de un limbaj filmic de ma­
;eeauY — con­ peau dar le presimţeau : premă cu timpul cel mare, mului semnat de tandemul re forţă de comunicare anţe seismele suileteşti ale C.A.P. din satul .Aurel Vlai-
te arădene. cu inima legendei pururea lui Victor şi Lujzei Orosz cu se tot lucrează de vreo
e“ — meda- „beautiful", „oceni krasivo", adevărate. Iar noaptea, de Demian — Blaier — este (imaginea — Gheorghe Voi- (Catrina), care, prin gestu­ trei ani la construcţia u-
anu, munci- ,,merveilleuse", cuvinte care la inăljimea acestei inimi, cazul tipic al conştiinţei cu). Cuplul regizoral ii con­ nui adăpost pentru anima­
iderca „Tch- însemnau, in orice limbi ros­ feră imaginii un rol primor­ rile sale mărunte, printr-o
oara ; For- v parcă de la mari, ameţitoa­ mutilate, care reacţionează privire ori pur şi simplu le. Conducerea C.A.P. (pre­
hunedorene ; tite, admiraţie nestăpinită, re perspective, vezi ghirlanr cu multă sensibilitate la cir­ dial în degajarea sensuri­ prin chipul ei imobilizat de şedinte Aurel Mariş) pro­
pe scena li- respect in faţa frumosului- dele de lumini ale prezen­ cumstanţele' catastrofice ale lor şi semnificaţiilor Ulmu­ mite cu fiecare prilej că
opere romă- durabil. durere, suplineşte orice re­
,00 Caleidos- ţei omului în omenia sa, ale ultimei conflagraţii mondia­ lui. In vederea atingerii a- plică de efect. „în curind va li gata".
Nimic lipsit de modestie durabilităţii lui în timp şi în le, circumstanţe ce-i răpesc cestui scop (dealtfel şi a- Putem considera, in con­ Chiar şi sătenii se întrea­
in toate acestea ! Era o at­ spiritualitate, in civilizaţie şi unicul fiu, îl condamnă la bă dacă nu cumva condu­
£S2ifS3HETSS tins prin excelenţă), asistăm cluzie, că „Urgia" este un
mosferă care te făcea să lă­ in Patrie. invaliditate pe viitorul gine­ eveniment cinematografic, cerea cooperativei lor are
re şi determină un act dis­ la o veritabilă magie înfăp­ reprezentind cu strălucire de gind să întreacă orice
perat al fiicei sale. Drama tuită cu aparatul de filmat, Ulmul românesc contempo­ record în materie de... tă­
bărbat, altă personală a lui Victor se in­ care transcrie pe peliculă ran. răgănare a construcţiilor.
le I-II (Pa­ imaginea aproape mitică a C. SANDU Aşa o fi, tovarăşe pre- \
turi sub clar fapte dia instanţa tegrează unui context gene­ şedinţe ? (T. Dobrescu). I
HUNEDOA-
periculoasă
Flacăra) ; E-
: (Siderurgis- AU JIGNIT CALITATEA DE OM
tit—seriile I-
ul); PETRO- S-a confirmat de către Tri­ e tăticul lui, suportînd în a-
ireasa (Uni-
bitară (7 No- bunalul judeţean sentinţa da­ cest timp pe umerii săi mici
ăsire (Repu- tă de Judecătoria Petroşani, în ruşinea faptei în care l-a a- ii
I : Randokan, procesul intentat unor indi­ runcat tatăl său, De ce nouă #
ti (Cultural); luni şi o zi ? Pentru că, nedo- s
batică (Mun- vizi, pentru infracţiunea de
,CAN : Ur- viol organizat asupra unei ti­ vedindu-se demn de clemen­ I
tc) ; LONEA: nere de 18 ani. lată-i pe cei ţa societăţii, i s-a retras be­ *•'
ti (Minerul);
:u, tu şi Ovi- care au săvîrşit fapte ce au neficiul graţierii pentru a- Ij
■sc) ; URI- indignat profund opinia pu­ ceastă pedeapsă.
neterminată blică. Petru Orosz, fratele primu­ v
i mecanică l-uliu Orosz, bărbat de 27 I
BRAD ;t ,.n- lui, va ră:mîne izolat de lumea -V- V
clar de lună de ani, vîrstă la care alţii cinstită timp de 6 ani. V
; ORAŞTIE: simt de mult responsabilitatea li
ecată (Pa- unei familii, iniţiatorul mîrşă- In sfîrşit, „blîndul" şi „bu­
oscutul din nul" Mărcuş Coloman, prefă­ %
a) ; GEOA- viei pe care a desăvîr.şit-o îm­ cutul care s-a erijat în „sal­
tie rece (Ca- preună cu „prietenii" săi, va I
; HAŢEG : ofta vreme de 7 ailP după vatorul" victimei, urmărind de
1 (Popular) : fapt să o amăgească spre a
împotriva lui gratii. nu alarma pe alţi cetăţeni, va \
AN : Spada Lazăr Rus, client al peni­
de cultură) : tenciarului pentru a doua oa­ suspina după libertate vreme
urîsul mamei de patru ani. Pedepse aspre I
A : Balul de ră, va împlini vîrsta de 30 de
a (Lumina) ; ani în penitenciar în vreme dar drepte pentru cei ce au
cu un pumn ce copilul lui va întreba timp pîngărit sentimentul dragostei I
uterul).
de 7 ani, 9 luni şi o zi unde şi au jignit calitatea de om. i
MBBBBHB „PRIETENUL ADEVĂRAT» LA NEVOIE... V
TE POCNEŞTE V
Este un proverb românesc ăsta avea privirea cîşă, cu un
de multe ori verificat, potri­ ochi îndreptat mereu , către
■abil pentru
: Vremea se vit căruia, prietenul adevă­ uşă, iar cu altul către buzu­
erai frumoa­ rat la nevoie se cunoaşte. Aşa narul prietenului pentru care \
să, eu cerul credea pînă nu demult şi nu nutrea gînduri toc,mai...
ntul va sufla prietenoase. Noaptea, cînd i
ud. In sudul Gheorghe Biro despre fostul
ul va pre- său coleg de şcoală, Sandu Gheorghe dormea ca un
tensificări de Olea, fost lăcătuş de cazane prunc scăldat, Olea i-a „uşu­
n sud. Tem- rat" buzunarul de vreo 9 500
fi cuprinsă la secţia din Călan a între­
0 şi ll gra- prinderii „Vulcan" Bucureşti. de lei şi... pe-aci ţi-e drumul.
ltre 20 şi 25 Numai că acestuia îi stătea Tocmai la Băile Felix a dat
î-n cap o altă variantă, o para­ miliţia de urma Iui. Cu 9 500 a " >v'
1
de 7 şi 8 mai
îeput vreme frază a înţeleptului proverb, în buzunar, pentru care rvu
iiduroasă, a- potrivit căreia, „prietenul a- asudase deloc, trai nene pe * » . • * ' « * , * !
1 deveni ne- banii amicului, că aşa a a-
d noros. Vor devărat" (ştiţi dumneavoastră . ' * ' ' ' M
le ploaie, în- cit de „prieten" şi de „ade­ juns să atragă atenţia asu­
icărcări elec- vărat" de vreme ce-l aşezăm pra lui. Cînd a fost prins, ca­
ura în uşoa- •l|
între ghilimele) la nevoie... te pitalul se subţiase de tot. A- V
reme în ge- pocneşte. De unde şi pînă cum Olea munceşte muncă
i, cu cerul unde au ajuns ei colegi de corecţicnală la şantierul 1 al VINE PRIMĂVARA. Foto: KOCH IOAN
s. Vînlul va cameră într-una din camere­ T.C.H. Deva. O va face vre­ CORINA. Foto: NEMECSEK ŞTEFAN Hunedoara
cu intensi- Vulcan
0 km/h din le hotelului „Dad^i" din O- me de 2 ani şi 6 luni.
răştierm-am făcut investiga­ Rubrică redactată de
ţii. Important este că Olea ION CIOCLEI