Page 17 - Drumul_socialismului_1978_05

ANUL XXX

NR. 6 378

DUMINICĂ,

7 MAI
1978

4 pagini — 30 bani

Partidul Comunist Român — conducătorul Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU

încercat a! poporului pe calea făuririi a primit pe preşedintele Partidului

societăţii socialiste multilateral Acţiunea Populară din Singapore
T o v a r ă ş u l Nicolae progresului lor economic şi securităţii şi colaborării. în
dezvoltate si înaintării României al Partidului Comunist Ro­ sociai, al cauzei păcii şi în­ acest cadru a fost reliefată
general
secretar
Ceauşescu,
* mân, preşedintele Republicii ţelegerii internaţionale. In dorinţa României şi Repu­
acest context, s-a relevat ro­
Socialiste România, preşe­ lul pc care organizaţiile po­ blicii Singapore de a-şi in­
tensifica conlucrarea pe a-
spre comunism cialiste, a primit, simbătă litico şi obşteşti din Româ­ rena internaţională, de a-şi
dintele Frontului Unităţii So­
dimineaţa, pe dr. Toh Chin nia şi Singapore pot să-l spori contribuţia la lichida­
rea subdezvoltării şi crearea
aibă în extinderea relaţiilor
Comunismul este denu­ ric. Totodată, acestea sînt şul Nicolae Ceauşescu, ţa­ Chye, preşedintele Partidului d6‘ colaborare multilaterală unei noi ordini economice şi
mit pe bună dreptate ca ' legate nemijlocit de faptul' ra noastră realizează etapă Acţiunea Populară din Sin­ româno-singaporeze. politice mondiale, la. promo­
gapore, care face o vizită dc
primăvară a omenirii, so­ că organele şi organizaţiile de etapă succese concluden­ prietenie în ţara noastră la Abordîndu-se unele aspec­ varea dezarmării şi în spe­
cietatea deplinei sale elibe­ de partid, partidul nostru te în dezvoltarea şi moder­ invitaţia Consiliului Naţional te ale vieţii internaţionale cial a dezarmării nucleare,
rări, a omului muncii stă- este puternic, unit, se bucu­ nizarea masivă a forţelor al F.U.S. actuale, a fost evidenţiat in­ la creşterea rolului O.N.U.
pîn demn, profund conşti­ ră de stima şi încrederea de producţie, în perfecţio­ în timpul întrevederii s-au teresul celor două ţări în so­ în reglementarea marilor
probleme care confruntă o-
ent de misiunea sa politică- maselor largi populare, a narea continuă a relaţiilor evocat cu satisfacţie bunele luţionarea marilor probleme menirea, la statornicirea în
şi social-umană. Partidul întregului popor care în­ de producţie şi sociale, a relaţii dintre România şi ale contemporaneităţii, ne­ viaţa internaţională a unor
Comunist Român s-a zămis­ făptuieşte neabătut politica cadrului democratic de lar­ Singapore şi a fost expri­ cesitatea participării active relaţii interstatale noi, de­
a luturor statelor, indiferent
lit dii\ trupul poporului intei-nă şi externă a parti­ gă şi reală participare a mată dorinţa ca raporturile de mărime, in condiţii de mocratice, bazate pe egalita­
de colaborare şi cooperare
nostru tot într-o primăva­ dului şi statului, ce cores­ clasei muncitoare, a ţără­ dintre cele două ţări să se deplină egalitate, la procesul te în drepturi şi avantaj re­
ră, ca urmare a afirmării punde năzuinţelor vitale nimii şi intelectualităţii la dezvolte continuu, în. folosul edificării unei lumi a păcii, ciproc, la făurirea unei lumi
mai bune şi mai drepte.
tot mai active a forţei pro­ ale întregii noastre naţi­ dezbaterea, elaborarea şi
letariatului român înfăptu­ uni". înfăptuirea pas cu pas a o-
ind unirea mişcării munci­ Elaborînd orientările ge­ rientărilor generale, a sar­ Agendă
toreşti cu teoria revoluţio­ nerale ale dezvoltării eco- cinilor specifice fiecărui do­
nară. cu marxismul. Odată nomico-sociale într-o con­ meniu de activitate. Sînt,
intrat în arena luptei poli­ cepţie unitară, închegată, desigur, cunoscute măsurile duminicală
tice a ţării, partidul comu­ luate de conducerea parti­
ca
oamenii
dului
pentru
niştilor a ridicat pe trepte • Astăzi, la Deva şi Lu-
noi, profund revoluţionare muncii să participe efectiv peni, la Sarmizegetusa şi
mişcarea muncitorească, a şi activ la conducerea so­ Bucaş, au loc fazele zo­
înarmat-o cu idealurile ce­ cietăţii, pentru aplicarea în nale ale „Ştafetei crava­
le mai cutezătoare, marxist- 57 de ani de la viaţă a principiilor auto- telor roşii cu tricolor". Pa­
leniniste, de libertate, drep­ conducerii şi autogestiunii
tate şi propăşire. De ace­ crearea P.C.R. muncitoreşti. radele „Trec detaşamente-
ea, istoria partidului- este, Anii construcţiei în pro- le“, ceremonialala la locu.
în ultimă analiză, istoria poi-ţii uriaşe, nemaiîntîlni- rile istorice, programele
unor lupte pline de sacri­ te se află sub puternicul artistice şi întrecerile spor­
ficii — mai ales în prime­ profund revoluţionară, par­ impuls dat de congresele tive vor atrage mii de pi­
le decenii — pentru înlătu­ tidul a pus un accent de- al IX-lea, al X-Iea şi al onieri, a „Dialogul hune-
rarea acelor forţe care se josebit pe industrializarea Xl-lea, de conferinţele na­ dorean" se desfăşoară,
opuneau eliberării poporu­ socialistă a ţării în ritmuri ţionale ale partidului, care
lui de sub asuprirea capi­ înalte, proporţională şi e- au hotărît şi determinat azi, la Densuş.
talului şi făurirea societăţii chilibrată a economiei, con- succesele mari repurta­
socialiste. siderînd aceasta ca factor te de poporul nostru
Etapă cu etapă istorică obiectiv decisiv pentru în­ în toate domeniile de acti­
partidul a elaborat linia vingerea stării de înapoie­ vitate. Se dezvoltă pe baze IN ZIARUL PE AZI :
sa strategică fundamentală, re, pentru depăşirea stadi­ moderne agricultura noas­
tactica şi formele de luptă ului de ţară în curs de tră socialistă, învăţămîntul,
I.M.
Tn
pentru înfăptuirea obiecti­ dezvoltare, ajungerea Ro­ ştiinţa, cultura şi arta, creş­ ® Cronica evenimen­ lucrează Orăştle : Franclsc cadrul atelierului de do confecţii metalice
şeful
şi
Valentin
echipă
maistrul
Hollo
velor şi orientărilor stabi­ mâniei în rîndul ţărilor cu te an de an nivelul de trai Ciurciun, care execută tubulaturi necesare cocscricl de pe
lite. antrenînd în vasta o- o dezvoltare economică me­ material şi spiritual al po­ telor săptămânii platforma siderurgică de la Călan.
peră de construcţie socia­ die, apoi în rîndul celor pu­ porului, nivelul de conşti­ Foto : V. ONOXU
listă masele largi de oa­ ternic dezvoltate. inţă socialistă a tuturor 9 Consemnări
meni ai muncii, întreaga Vasta şi complexa operă oamenilor muncii, puternic In dezbatere publică
naţiune română. în cuvîn- de industrializare rămîne, angajaţi în înfăptuirea po­ Bazele de agre­
tarea rostită la Plenara în concepţia partidului nos­ liticii interne şi externe a ment
C.C. al P.C.R., din martie tru, principalul mijloc prin Partidului Comunist Ro­ Măsurile privind participarea
a.c., tovarăşul Nicolae ® Spori. Avancroni­
Ceauşescu, secretarul gene­ care poate fi făurită socie­ mân ca forţă politică con­
ducătoare a societăţii.
ral al partidului, sublinia: tatea socialistă multilateral ca antrenorului de oamenilor muncii
dezvoltată şi înaintarea vi­
„Succesele pe care le avem guroasă spre comunism. Aşa cum sublinia tovară­
în toate domeniile de acti­ şul Nicolae Ceauşescu la fotbal
vitate se datorese politicii Sub acţiunea energică a Conferinţa Naţională a la beneficiile întreprinderilor
juste a partidului nostru, partidului, a concepţiei partidului din decembrie © Semnal
liniei sale generale bazate profund novatoare, ştiinţi­ 1977, „Afirmarea rolului CALITATE ŞI EFICIENTĂ IN ÎNTREAGĂ
pe aplicarea creatoare a le­ fice şi realiste promovată conducător al partidului nu ® Mozaic duminical NOASTRĂ ACTIVITATE DE PRODUCŢIE
gităţilor generale, a mate­ cu perseverenţă de secre­
rialismului dialectic şi isto­ tarul său general, tovară­ (Continuare in pag. a 2-a) Măsurile privind participarea nal ai uzinei — să îmbunătă­
oamenilor muncii la beneficiile ţim in continuare calitatea con­
întreprinderilor, stabilite de centratului de fier, să diminu­
Plenara C.C. at P.C.It. din ăm cit mai mult cheltuielile
asigurăm
22—22 martie tj.c., din secretaru­ materiale, să întregii noastre eficien­
iniţiati­
Cum m delirai lucrăriie de intretinere a culturilor ? lui general al Ceauşescu, to­ tivităţi. o In seric de sens au pentru
ac­
ridicată
ţă
la
şi
va
propunerea
acest
fost
partidului,
măsuri
Nicolae
luate
au
varăşul
primite
deosebit
cu
modernizarea
inte­
fost
unor
agregate
res şi satisfacţie şi de persona­ perfecţionarea şi şi instalaţii din
lul muncitor al Uzinei de pre­ întregul flux tehnologic, au
Precipitaţiile care au că­ un front larg. In tarlaua de nere mecanică, mecanizato­ pă, 1 000 kg spanac, pă­ parare Teliuc. Ele sînt menite fost concepute, realizate şi a-
dispozitive
dăru­
şi
zut în ultima perioadă au lîngă sere, care este culti­ rii s-au angajat să conti­ trunjel şi salată. Coopera­ să stimuleze interesul din şi parlea plicate unele care obţinem in­
prin
în­
stalaţii
producţie
in
irea
creat condiţii favorabile vată cu sfeclă de zahăr, nue pra.şilele şi azi (dumi­ toarele Lina Chirilă, Leo- fiecărui om al muncii, partici­ semnate economii de energie
pentru dezvoltarea culturi­ l-am găsit pe mecanizatorul nică 7 mai — n.n.). nora Deac, Victoria Nuţiu, parea sa mai energică la îm­ electrică şi gaz metan. Do
lor agricole. Concomitent Nicolae Nicolaescu lucrînd In ceea ce priveşte par­ Cornelia Cărpinişan, Mari- bunătăţirea activităţii economi- fapt, reducerea consumurilor
este o sursă principală de con­
creşte însă şi gradul de la efectuarea primei praşi- ticiparea cooperatorilor la oara Iancu — să le numim co-financiare Sigur a că fiecărei între­ şi stituire a fondului de partici­
formele
prinderi.
îmburuienare a terenului, le mecanice. Şeful secţiei întreţinerea culturilor, bri­ doar pe cîteva dintre ele — mijloacele de participare a oa­ pare a oamenilor muncii la
vom
ceea ce impune măsuri e- de mecanizare, Vasile Pie- gadiera Juja Băda ne-a au o contribuţie meritorie menilor muncii la beneficii sint beneficii, o căreia mai noi mare îi atenţie
şi
acorda
nergice, intervenţia prom­ la efectuarea lucrărilor în multiple şi toate variate, inciuzînd, in continuare. Aceasta cu atit
activităţii
fapt,
laturile
de
ptă şi hotărîtă a cooperato­ legumicultura. Cuvinte de productive. mai mult dacă avem în vedere
că
pî-
rilor şi mecanizatorilor Raid în unităţi agricole din consiliile intercooperatiste laudă se pot spune şi la Eu ain să mă refer însă nu­ nă faţă do care dispoziţiile de alo­
prevedeau
acum,
pentru combaterea buruie­ Simeria şi Deva adresa mecanizatorilor Ion mai la două dintre ele — pri­ carea unei cote de gratificaţii
prepara­
nilor şi alinarea solului în Filimon şi Titus Şerban, oritare în activitatea producţiei do ÎS la sută din beneficiile
torilor
:
calitatea
prin
scopul asigurării obţinerii care ieri au prăşit varza şi cheltuielilor materiale. Mai iu­ peste plan obţinute materiale redu­ şl
cerea
cheltuielilor
unor recolte sporite de pe nar, ne-a făcut precizarea spus că, începînd de luni, pe 5 ha. Cartofii timpurii tii insă aş vrea să spun că din celelalte cheltuieli, noile
fiecare hectar. Cum se ac­ eă tot acest mecanizator a se va face mobilizarea lor de pe 3 ha au fost bilonaţi. datorită preocupărilor şi efor­ măsuri prevăd creşterea cotoi
25
sută.
ţionează pentru a înfăptui realizat şi semănatul, cali­ la prăşitul verzei şi gulii­ Ieri, mecanizatorul Cor­ turilor depuse de colectivul respective pină la măsuri la prevăd
noile
Totodată,
acest deziderat ? Iată cîte- tatea lucrărilor fiind ire­ lor. nel Magda a început prăşi­ nostru in in direcţia creşterii ex­ că la premierea personalului
tracţiei
îmbunătăţirii
metal,
va aspecte semnificative în- proşabilă. Un alt mecani­ La C.A.P. Rapoitu Mare tul mecanic al sfeclei . de calităţii concentratului de fier muncitor din beneficii se va
vechimea
în
tîlnite cu prilejul raidului importante forţe au fost zahăr la C.A.P. Banpotoc, şi reducerii consumurilor de avea în alt vedere şi care ne va
unitate,
avantaj
efectuat ieri dimineaţă în zator, Gheorghe Ţurluc, a concentrate la grădina de urmînd ca în primele zile gaz metan şi energic electrică, stimula mai mult în muncă pe
cîteva cooperative agricole lucrat la bilonatul cartofi­ legume. Şeful fermei legu­ din săptă/mîna viitoare să noi am reuşit şi în anul trecut fiecare, ştiind că muncind mal
mult
economic
beneficiile
din consiliile intercoopera- lor la brigada din Săuleşti. micole, Petru Mateevici, se treacă şi la praşila ma­ să depăşim fapt cu care s-a re­ bine şi mai mult, vom vom cîş-
trăi
mai
planificate,
mai
tiga
tiste Simeria şi Deva. Dumitru Căleală a făcut ne-a relatat că pe lîngă nuală. Merită evidenţiat şi bine.
ieri erbicidarea ultimelor flectat în obţinerea de către fl­
Potrivit planificării făcu­ plivitul răsadurilor şi pră­ exemplul cooperatorilor din ecare muncitor a unor impor- GHEORGHE BUDUHALA
suplimentare
din
te în seara precedentă, ieri 12 hectare cultivate cu ce­ şitul ultimelor suprafeţe o- , ; tante venituri gratiflcaţie pe anul şef de echipă preparatori,
fondul
de
la C.A.P. Sîntandrei lu­ reale păioase. Pentru a în­ oupate cu căpşuni, s-a sta­ N. T1RCOB U.P. Teliuc, membru în
crările de întreţinere a cul­ cheia cît mai repede posi­ bilit să recolteze şi livreze i. 1977. Noi ne preocupăm cu to­ consiliul oamenilor muncii erf
ii
—
ţii
electri-
preparatori,
turilor s-au desfăşurat pe bil lucrările de întreţi­ peste 4 000 legături de cea- (Continuare in pag. a 2-a) ■ eleni, lăcătuşi, întregul perso­ C,M. Deva