Page 19 - Drumul_socialismului_1978_05
P. 19

DUMINICĂ, 7 MAI 1978                                                                                                                                            Pag. 3



               Consemnări                                                                                                                             O FOTOGRAFIE DESPRE...

                                                                                                                                                              UITARE
    MAI                                                                                                                                                 La   secţia   timplărie-lă-
                  SCRISORI DESCHISE (IV)
   ru toţi ;                                                                                                                                          cătuşerie-tinichigerie  a  Co­
                                                                                                                                                                meşteşugăreşti
                                                                                                                                                      operativei
                                                                                                                                                      „Mureşul",  din  Deva  —
   icntru   co­
   li din r  in-  Blănării,  şelarii  şi  curela-   dea  in  vileag  ceea  ce-şi  în­                                                                 situată  pe  strada  Depo­
                rii,  arcarii,  săhăidăcarii,  să-   găduie  meşterii  care  profită                                                                  zitelor  nr.  1  —  există  o
   îul ilum-
                bierii  şi  sculării,  argintarii,   de  ignoranţa  noastră  intr-a­                                                                  gazetă  de  perete  a  secţiei
                croitorii,  iconarii,  postăvarii   le televiziunii şi radioului ?!                                                                   cauciucărie  (secţie  care  nu
   •ie,   pagini   şi  cite  altele  vor  mai  fi  fost   Ştiu,  meştere,  dv.  o  să                                                                 este  scrisă  pe  Urma  de  la
   uzicală   ;
   trici  ;     bresle  şi  meşteşuguri  de  o-   protestaţi.  Îmi  veţi  spune  că                                                                   intrare).  Din  cele  5  locuri
   nical,   in   dinioară.  Unele  au  dispărut   aceia  nu-şi  merită  numele                                                                        pentru  articolele  la  gaze­
   i,   la   ora   odată  cu  schimbarea  vremi-   de meşteri, că sint nişte pot­                                                                     tă,  două  sint  libere  (de
   izin   spor-
   mpionatul    lor,  altele  s-au  păstrat,  al­  logari,  nişte  impostori  sau                                                                     cine  ştie  cind  !...),  două
   hochei   —   tele  noi  s-au  ivit,  fapt  esie   —  de  ce  să  ne  ascundem                                                                      prezintă  articole  vechi,  ne­
    în   jurul   insă  că  am  fost  un  pămint   după  deget  ?  —  nişte  es­                                                                       datate,  iar  un  articol,  in
   .nsmLsiune   vestit  pentru  meşterii  săi.
   i   Monte                             croci.  Îmi  veţi  da  exemplul                                                                              care  se  vorbeşte  despre
   în   „Mare-   Cind  dăm  şi  azi  —  prin  mu­  atîtor   meşteri   adevăraţi,                                                                      calitatea  produselor,  poar­
   itomobilis-  zee  ori  prin  fundaţiile  noilor   competenţi  şi  oneşti,  care                                                                    tă  data  de  8  octombrie
                noastre  zidiri  —  peste  vreo   se  bucură  de  stima  noastră.
    :   IJnia                                                              Un început promiţător în privinţa, «amenajării zonei de agrement de Ia pădurea Bejan.  1977  (!).  Deci  de  numai
   edin — e-    sculă  ieşită  din  miinile  lor   Chiar  dv.  sînteţi  unul  dintre                                                                  ...7  luni  de  zile.  Adevărat
                ne  minunăm  de  acea  lu­  aceştia,  o  ştiu  şi  asta.  Toc­                                                   Foto : VIRGIL ONOIU  record  in  materie...  Veche
   pcntru cci
                crătură  temeinică  şi  migă­  mai  de  aceea  vă  şi  scriu                                                                          este  şi  firma,  bătută  de
   ehnica Ti-   loasă,  durată  parcă  anume   acum  căci  vreau  să  vă  în­                                                                         vinturi  şi  de  ploi,  care  nu
   teaua (re-   să  înfrunte  veciiie.  Lucru   treb  ce  credeţi:  e  destul                                                                         mai  corespunde  secţiilor  .
   >            făcut  cu  înaltă  „conştiinţă   oare  să  Iii  cinstit  şi  price­
      directă                                                            O investiţie utilă p e n t r u  l o c u i t o r i i  D e v e i               reale  din  incintă.  Mai  ţ
   Carlo. So-   profesională",   cum   zicem   put,  dar  să  taci,  să  închizi                                                                      mult,  la  ,,Panoul  de  onoa­
   sa auto-     noi.                     ochii  cind  il  vezi  pe  unul  că                                                                          re"  al  secţiei  (al  secţiei  I
     „Marelc
   ico“ ;        Ehei,  meştere,  meştere,   fură  şi  pe  altul  că  nu  se   Bazele de agrement                                                     mari,  generale),  timpul  j
                oare  de  ce  sintem  noi  a-   pricepe  şi  că-şi  bate  joc  de
    izbînziior  ceştia,  „clienţii",  cum  ziceţi                                                                                                     le-a  cam  schimbat  înfăţi-  >
   icumdntar                             dorinţa  şi  de  banii  noştri  ?                                                                            sarea  fruntaşilor  in  pro-  ,
                dv.,  de  ce  sintem  noi  mereu   Bani  pe  care  i-am  cîştigat                                                                     ducţie  pe  anul  1976.  Cei
   i-cii   parti-   ispitiţi  să  ne  gîndim  la  a-   nu  uşor,  in  orice  caz  nu  iu-   Municipiul  reşedinţă  de  ju­  în  zona  cabanei  „Căprioa­  pe  1977  n-au  apărut  in-  '
   i'oltare   e-   ceastă  conştiinţă  profesiona­                  deţ  a  cunoscut  în  ultimii  ze­  Convorbire cu tovarăşul   ra"  s-a  amenajat  o  bază
   oilă a ţă-                            rind  şi  nu  fuşerind.  Noi,  cli­  ce  ani  o  dezvoltare  economi­  ALEXANDRU VOICULESCU,   sportivă  şi  o  cabană  pentru   că.  N-o  ii  avînd  „Mure­
                lă  şi  la  felul  în  care  lucrau   enţii  dv.,  nu  credem  că  e                                                                  şul"  fotograf  ?!  Noi  le-am
    aparţine.   meşterii  de  odinioară  ?  Dv.   destul, meştere, şi ne punem   că  şi  urbanistică  fără  prece­  primarul municipiului Deva  tineretul şcolar.  tăcut  doar  această  foto­
   zentat   de   spuneţi  că  vremurile  sint                       dent,  urmată  firesc  de  o  in­                       —  Cu  ce  eforturi  s-au  re­
   i »                                   nădejdea  in  cei  ca  dv.,  în   tensă  mişcare  demografică  ce   lucrări  ce  s-au  executat  în   alizat toate aceste lucrări ?  grafie...  generală.  Zimbiţi,
    „Armata     altele,  mai  expeditive,  nu   meşterii  dintr-o  bucată,  cu   a  dus  la  un  spor  de  popu­            —  Dacă  vă  referiţi  la  efor­  cumva  ?!■  (Dumitru  Gheo-
   emicră   pe   mai  îngăduie  zăbava  la  ca­                                                cadrul acestei acţiuni ?                               nea).
   ie  a  stu-   re  se  dedau  aceia.  Dar   mina  sfinţită  de  pricepere   laţie  reprezentînd  dublul  ce­  —  M-aş  referi  în  primul   turile  financiare,  acestea  au
   îceze ;                               şi  care  nu  vind  cinstea  pe   lui  din  1966.  Peste  18  000  de   rînd  la  amenajarea  de  la  pă­  fost  minime  faţă  de  valoarea
                poate  oare  asta  să  explice
                şi  deficitul  de  conştiinciozi­  ruşine.  Ne  punem  nădejdea   apartamente  noi,  la  care  se   durea  Bejan,  inaugurată  par­  reală  a  lucrărilor,  care  se  ri­
                tate  ?  Comand  o  fotografie   că  veţi  vorbi  in  cele  din   adaugă  o  întreagă  listă  de   ţial   cu   ocazia   petrecerilor   dică  la  circa  10  milioane  lei.
   AI                                    urmă,  că  veţi  spune  ceea  ce   edificii  destinate  a  asigura   cîmpeneşti  de  la  sărbătorirea   S-a  făcut  în  schimb  multă  in­
                5/6,  fără  chenar,  şi  meşte­
                rul  îmi  face  una  de  4/5  cu   vedeţi,  că  veţi  lua  de  gu­  diversele  funcţionalităţi  socia­  Zilei  muncii.  Aici  înfăptuim  o   vestiţie  de  iniţiativă,  spirit  ci­
   im ba ma-                                                        le  ale  unui  oraş,  alcătuiesc   idee  mai  veche  a  noastră,  al   vic,  tenacitate.  Colective  de
                chenar.  O  femeie  a  venit  la   ler  pe  impostor  şi  veţi  scă­                                                                   DE CE SE PĂŞUNEAZĂ
   lâniei ;     oraş  cu  lina  la  vopsit.  O   pa  lumea  de  asemenea  ri-   zestrea  urbanistică  a  Devei   cărei  început  de  materializa­  oameni  ai  muncii  de  cele  mai
                voia  verde,  dar  meşterul  i-a   ie.  Meseria  e  brăţară  de   anului  1978.  Pentru  această   re  se  află  cu  ani  în  urmă,  dar   variate  profesii  din  unele  u-   PE CULTURI ?
                făcut-o  mov.  Încerca  s-o   aur,  zice  o  vorbă  rămasă  de   populaţie,  la  nivelul  acestei   care  a  însemnat  doar  ampla­  nităţi  economice  de  pe  teri­
    steag   de   convingă  că  movul  e  mai   la  cei  vechi.  Aşa  e,  meşte­  dotări,  se  pune  firesc  proble­  sarea  aici  a  unui  popas  tu­  toriul  municipiului,  cum  ar  fi   Deşi  sint  delimitate  cu
   ani  de  la                                                      ma  organizării  şi  a  unor  baze   ristic.  Incepînd  din  iama  şi   Oficiul  de  îmbunătăţiri  funci­  precizie  locurile  de  păşu-
   ţiului   Co­  frumos  decit  verdele  şi  o   re,  doar  că  brăţara  asta  nu   de  agrement  corespunzătoare,   primăvara  acestui  an,  aici  a   are,  întreprinderea  de  con­  nat  pentru  animale,  se
   rt î         mai  şi  repezea,  aşa,  uşurel,   şade  bine  decit  la  mina  u-   în  legătură  cu  aceasta  am  a-   fost  în  permanenţă  şantier.   strucţii  forestiere,  întreprinde­  mai  intîlnesc  cazuri  des­
   id al vre-   că  ei,  biata,  iot  verdele  ii   nui  OM  care  nu  se  ruşi­
    Emisiune    plăcea  mai  mult.  Crea  de   nează  să  privească  in  ochii   dresat  cîteva  întrebări  tova­  Pină  acum  s-au  conturat  lu­  rea  de  lianţi,  Inspectoratul   tul  de  frecvente  cind  sint
   lă ;                                                             răşului  Alexandru  Voiculescu,   crările  de  sistematizare  a  zo­  silvic,   Şantierul   energocon-   luate  cu  asalt  culturile,  în
     ştiinţă   ;   cap  femeia,  nu-i  aşa  ?  Dar   celorlalţi.    prim-secretar  al  Comitetului
   >n  :  „Fa-   cine  mai  ştie  cite  emisiuni                                               nei  —  drumuri  de  acces,  a-   strucţii  Mintia  au  sacrificat   special  cele  de  cereale
   . Episodul   tv. am văzut in care se dă­      RADU CIOBANU       municipal  de  partid  Deva,   lei  pietonale  —  la  care  se  a-   multe  din  orele  lor  libere  pen­  păioase.  Asemenea  prac­
                                                                    preşedintele  Comitetului  exe­  daugă  platforme  pentru  tere­  tru  realizarea  acestor  lucrări.   tici  păgubitoare  (mai  ales
   ial ;                                                            cutiv  al  Consiliului  popular   nuri  de  sport,  locuri  de  joa­  Organizaţiile  de  tineret  din   in  condiţiile  excesului  de
                                                                    municipal.                 că  pentru  copii,  un  amfitea­  şcoli  şi  din  unele  întreprinderi   umiditate  in  sol)  se  intil-
                                                                      —  Vă  rugăm  să  menţionaţi   tru  pentru  spectacole  în  aer   au  adus,  de  asemenea,  o   nesc  pe  terenurile  C.AP.
                            Pienarci ConsiBiuBui judeţean           pentru  cititorii  noştri  în  ce   liber,  o  oglindă  de  apă,  tere­  contribuţie substanţială.
                                                                    idee  anume  a  fost  gindită  ac-   nuri de tenis şi altele.  —  Intenţii  pentru  ceea  ce  a   Hăşdat,  Mărtineşti,  Strei-
                                                                                                                                                      sîngiorgiu,  Ocolişul  Mic  şi
                           a§ Organizaţiei p s © 5 n i © r î l © r  ..ţiunea  de  creare  a  bazelor   în  zona  Zarand  s-a  amena­  mai  rămas  din  acest  an  şi   altele.  Fie  că  este  vorba
   :  6,00  Bu-                                                     de  agrement  pentru  populaţia   jat  Parcul  tineretului  în  care   pentru următorii ?  de  cai,  oi,  bovine  sau  por­
    Concertul   Ieri,  a  avut  loc,  la  Deva,   telor  roşii  cu  tricolor  şi  a   municipiului.
   iiojumal   ;                                                                                se  află  terenuri  de  tenis  şi  se   —  Deocamdată  să  defini­  cine,   deţinătorii   acestor
   t   Radio-   plenara   Consiliului   jude­  şcolarilor.            —  Realizăm  în  jurul  muni­  află  în  construcţie  o  popică-   tivăm  ceea  ce  am  început  in   specii  de  animale  trebuie
   :  oman  dăm   ţean  al  Organizaţiei  pionie­  Dezbaterile,   la   care   au   cipiului  o  reţea  de  baze  de   rie  şi  o  pistă  de  aeromode-   zona  Zarand  şi  la  pădurea   chemaţi  la  ordine  şi  lâcuţi
    Ilustrate   rilor.   La   lucrările   plenarei   participat   Virgil   Teodores-
   îioprogra-                                                       agrement  pornind  de  la  ideea   le.  Ştrandul  din  vecinătate,   Bejan  şi  —  intr-un  viitor  nu   răspunzători  de  daunele
   0   Antolo-   au   participat,   alături   de   cu,   Viorica   Barbu,   Maria   că  aceasta  trebuie  să  satis­  cu  accesoriile  din  incinta  sa,   prea  îndepărtat  —  moderniza­  provocate. (N. Tircob).
   î   apăr   şi   membrii   Consiliului   jude­  Găvan,   Septimiu   Giurgiu,   facă  cerinţele  populaţiei  nu   completează  bine  dotarea  în   rea  drumului  de  acces  spre
   tea  ;  10,45   ţean  al  Organizaţiei  pionie­  Viorel  Ferenţ,  Viorel  Mun-   numai  în  prezent,  ci  ţinînd   această zonă.  cabana  Căprioara,  spre  a  o
    Radioma-                                                                                                                                           DRUMULUI îl STA BINE
    11.30  Noi   rilor,   preşedinţii   consiliilor   teanu,  Nicolae  Cristea,  Mo-   seama de dezvoltarea sa, pre­  La  baza  nautică  a  tinere­  face   mai   uşor   accesibilă
   cică  popu­  comunale  şi  orăşeneşti,  ale   nica  Cherchez,  Ion  Caba,   conizată  a  atinge  cifra  de  90-   tului  de  la  Şoimuş,  de  anul   populaţiei.  FĂRĂ... GROPI
   late   pen-   Organiza.iei   pionierilor,   in­  Nicolae  Şerban,  Călin  Ca­  100  de  mii  de  locuitori.  O   acesta  va  funcţiona  un  ştrand
   liojurnal   ;   vitaţi.               zan,  Ioan  Roman  şi  Mircea                                                                                  Întreţinerea   drumurilor
   inită                                                            altă  idee  care  stă  la  baza   amenajat  cu  forţele  organiza­  Discuţie consemnată de
   .0   Unda    Plenara  .a  analizat  modul   Banciu,  au  analizat  cu  res­  acţiunii  este  asigurarea  în  a-   ţiei municipale de tineret.  ION CIOCLEI  in  bună  stare  de  circula­
   tal  de  o-   în  care  s-au  înfăptuit  mă­  ponsabilitate   comunistă,   în   ceste  baze  a  unor  activităţi                                   ţie  este  una  din  obligaţii­
   .ie ;   14,20                                                                                                                                      le  ce  revin  Direcţiei  ju­
    V. Vasi-   surile  adoptate  de  Secreta­  spirit  critic  şi  autocritic,  ac­  diverse  şi  complexe,  nelip­
     mîndră   riatul   Comitetului   judeţean   tivitatea  desfăşurată,  au  fă­  sind,  bineînţeles,  cele  care                                     deţene  de  drumuri  şi  po­
    Pivertis-   de  partid,  în  mai  1977,  cu   cut   propuneri   menite   să   vizează  culturalizarea.  Şi  în                                    duri  şi  consiliilor  populare.
    ieri... ve-   privire  la  îmbunătăţirea  sti­                                                                                                    Se  mai  întimplă  insă  ca
   ) Sport şi                            dea  noi  dimensiuni  nobilei   fine,  urmărim  o  bună  cuprin­                                             cei  care  au  in  grija  lor
   miune pe   lului  şi  metodelor  de  mun­  munci   de   pregătire   politi­  dere  geografică  a  populaţiei
     armonii   că  ale  consiliilor  Organiza­  că,  patriotică  şi  revoluţio­  între  aceste  baze,  folosind  în                                   această  sarcină  să  mai
    Radiojur-   ţiei  pionierilor  pentru  edu­  nară  a  generaţiei  ce  poartă                                                                      uite  uneori  de  ea.  Numai
   le primă-                                                        acest  scop  cît  mai  bine  ca­  Avancronica antrenorului de fotbal ţ            aşa  se  explică  de  ce  dru­
     uşoară ;   carea   politică,   patriotică,   ca  simbol  al  educaţiei  tri­  drul  natural  oferit  de  împre­
    unist Ro-   socialistă,  în  spirit  revolu­  unghiul  de  purpură  cu  tri­  jurimile Devei.                                                     mul  intre  Simeria  şi  Uroi
    rilor vic-   ţionar  a  purtătorilor  crava­  color.              —  Care sint principalele  A.S.A.  Tg.  Mureş  —  Ji­  decît   echipele   situate   sub   este  plin  de  gropi.  De
   nt folclo-                                                                                  ul.  Firesc,  obosită  de  soli­  ele  în  clasament.  Cum  în­  asemenea,  mari  porţiuni
    de dans u                                                                                  citările  transportului  şi  me­
    22,10 Pal                                                                                                             să   gazdele,   cugirenii,   ştiu   de  drum,  la  intrarea  in
     22,30 ES-                                                                                 ciului  de  la  Sofia,  din  ca­  foarte  bine  să  folosească  a-   satele  Foit  şi  Boiu,  sint
                                                                                               drul   „Cupei   balcanice",  e-   vantajul   terenului,   prima
                                                                   şase  ani  de  atunci,  timp  in                                                   pline  de  hîrloape  deşi  pe
                                                                   care  s-a  calificat,  fiind  as­
              i  7                                                                             chipa  Jiul  va  avea  o  misiu­  şansă le aparţine.   margine  există  mari  gră­
                                                                   tăzi  unul  dintre  fruntaşii  în   ne  dificilă  la  Tg.  Mureş,  în   Mureşul  Deva  —  Avîntul   mezi  de  pietriş  cu  care
    u|j                                                            producţie.                  faţa   unei   formaţii   care,   Reghin.   Normal,   acesta  ar   s-ar  putea  nivela,  în  timp
              il                                                                               poate  n-a  renunţat  la  am­  fi  un  meci  fără  probleme  şi
                                                                     — Sint convins că mese­                                                          ce  deputaţii  şi  cetăţenii
     ■bat, altă  I                                                 ria este o şcoală perpetuă   biţiile  ei.  In  plus,  A.S.A.  a   fără  miză,  deci  poate  fi  un   din  cele  două  sate  aş­
      I-1I (Pa-                                                    şi mereu mai am ceva de     pierdut  cam  multe  jocuri  în   meci  frumos.  Păcat  că  Mu­  teaptă   invitaţii   speciale
      sub clar                                                                                 ultima  vreme.şi  nu  o  cred   reşul  are  unele  indisponibi­
     JNEDOA-  I                                                    învăţat pentru a ţine pasul   dispusă  să  mai  piardă...  To­  lităţi  şi  faptul  ar  putea  lip­  pentru  a  trece  la  acţiune.
     erlculoasă                                                    cu viaţa — cu noul. Lucrul                                                         O  facem  noi  :  „Puneţi  mi­
      răra) ; E-   Setea de                                        acesta il fac din pasiune şi   tuşi  Jiul  este  o  echipă  bu­  si  publicul  de  plăcerea  go­  na  pe  lopată  stimaţi  ce­
     iderurgis-  1                                                                             nă,  capabilă  şi  n-a  mai  fur­  lurilor multe.      tăţeni  din  Foit  şi  Boiu  şi
       (Arta) ;                                                    cu plăcere, fără să mă simt   nizat  de  mult  o  surpriză.   Minerul Lupeni —   „U“
      seriile I-                                                   obligat niciodată. Maşinile                                                        astupaţi gropile /"
     ; PETRO-  I   Ioan Muşa, fiu de ţărani,  m-am  înşelat  crezîndu-l  ast­  pe care lucrez mă aşteap­  Are acum prilejul...  Cluj-Nnpoca.  Doar  o  mobi­  A  Direcţia   judeţeană   de
      :sa (Uni-                           fel.                                                   Corvinul   —   Universitatea   lizare   generală   de   excep­
      ră a No-                                                     tă parcă în fiecare diminea­  Craiova.  Revenirea  de  for­  ţie   poate   asigura   victoria   drumuri  şi  poduri,  in  cali­
      e (Kcpu-                              —  Pentru  mine  locul  de   ţă şi eu mă străduiesc să                                                    tate  de  administrator,  tre­
     Jandokan,  1  ni                     muncă  esie  mai  mult  decît   vin la muncă, zi de zi, cu   mă  în  ultimele  etape  a  Cor-   Minerului   în   acest   prim   buie  să  manifeste  la  ria­
              J ru
     Cultural);                           o  familie.  Spun  aceasta  de­                      vinului  trebuie  să  se  accen­  meci  dintre  cele  trei  foar­
      să (Mun-  1  p -                                             certitudinea că acolo, in   tueze,  să  se  simtă  mai  mult-  te   grele   care   aşteaptă   e-   dul  ei  grija  cuvenită  faţă
       N : Ur-  1 n                       oarece  aki  îmi  petrec  mai   secţie, trebuie să las me­                                                  de  starea  drumurilor,  să  le
       lonea:  i to                       tot  timpul,  aici  am  deprins   reu o fărimă din sufletul   astăzi.  Echipa  Cr.aiovei,  cu   chipa   în   continuare,   cu   întreţină  in  condiţii  care
      Minerul);  1 di                     tainele  unei  meserii,  aici                        4   selecţionaţi   în   naţionala   Gloria  Bistriţa  şi  Baia  Ma­
     ■ila poves-  1 UT                                             meu.                        ce  a  învins  'Bulgaria,  a  fost   re.  Dacă  le  va  cîştiga  pe   să  asigure  buna  deslăşu-
     ,'Muncito-                           am  cunoscut  mulţi  oameni,   Pentru  pasiunea  şi  dărui­  lipsită  de  posibilitatea  pre­  toate,  Minerul  va  cuceri  şi   rare  a  traficului  rutier.  (N.
      . : Eu, tu                          dintre  care  unii  mi-au  şi  de­  rea  cu  care  lucrează,  pen­                                          Căpitanu).
     rese) ; U-  1  lu                    venit  prieteni  de  nedespăr­                       gătirii  acestui  joc  cu  în­  serioase   opţiuni   pentru-sal­
       lebedei                                                     tru  exemplul  de  sîrguinfă  şi   treg  lotul.  O  şansă  în  plus   vare.  .'Dar,  pînă  atunci,  să
      AD : îm-                            ţit,  aşa  cum  sint  tinerii  E-   disciplină  pe  care-/  consti­  deci pentru Corvinul.  nu  uităm,  „U"  n-a  renunţat   PROPUNERE
       de lună  1  Ioan Muşa pare a fi, la  mif  Chira,  Nicolae  Lungu,   tuie,  comunistul  Ioan  Muşa
     • HABAR-  V                          Eduard  Frank,  Dorel  Radu  şi   a  fost  ales  locţiitor  al  se­  Victoria   Călan   —   U.M.   încă  3a  titlu...  Greu  meci   De  mai  multă  vreme,
      -rul) ; O-  1  p                                                                         Timişoara.   In   regăsire   de   pentru Minerul!
       întune-  1 n                       mulţi alţii.             cretarului  organizaţiei  de  ti­  formă,  Victoi’ia  trebuie  să   Dacia Orăştie — Minerul  locuitorii  comunei  llia  au
    ■unoseutul  ; d                         Biografia  sa,  deşi  simplă,   neret   din   întreprindere,   trateze totuşi cu   atenţie  M.   Nouă.  Am  pregătit  cu   o  dorinţă  —  aceea  de  a
     .); GEOA-                            dovedeşte,  cred,  tocmai  a-   membru  în  comitetul  orăşe­                                               se  înfiinţa  şi  aici  un  cen­
     rece (Ca-  1 c<                      ceastă  dorinţă,  această  sete   nesc  al  U.T.C.,  şi,  din  luna   meciul  cu  U.M.T.,  care  es­  multă  atenţie  şi  acest  meci,   tru  de  preluare  a  fierului
      HAŢEG :                                                                                  te  o  echipă  bună,  solidă  în   care   ca   toate   celelalte,
     ?opular) :  | te                     puternică  de  împlinire  a  as­  noiembrie  a  anului  trecut,   seria  noastră  ;  poate  mult   pentru   noi   esie   tot   un   vechi,  a  sticlelor  şi  bor­
      otriva lui  * 7,                    piraţiilor  către  care  tindem   deputat  în  circumscripţia  e-               meci-cheie.   în   absenţa   u-   canelor.  Facem  această
      : Spada  * Ju                                                                            însă joacă după   „reţeta                              propunere  pe  adresa  I.C.M.
      cultură) ;  1                       mereu.  După  ce  a  terminat   lectorală  nr.  7  a  oraşului   Timişoara"  :  mai  mult  fot­  nor   indisponibili,   contez
      tiic,' ; SI-  l S£                  liceul  de  cultură  generală   Orăştie,             bal  şi  mai  puţină  angajare,   totuşi   pe   forma   deosebită   şi  I.C.V.A.,  poate  vor  gă­
       mamei   %                          din  Hunedoara,  a  venit  aici                                                 a  lui  Faur,  pe  Radu  şi  pe   si  posibilităţi  pentru  -•  re­
      Balul de  fc SC                     în  Orăştie,  unde  s-a  anga­  EOAN VAS1U,          mai ales în deplasare.                                 zolvarea  acestei  dorinţe.
     Lumina) :  •i /.                                                                            Metalurgistul   Cugir   —   mobilizarea   mai   mare   a
      an pumn  i                          jat  în  secţia  unde  lucrează   instructor la Casa de .   AurUl  Brad.  Joc  între  două   înaintaşilor.  (Miron Ţie, ziarist colabo-
      al); GHE-  ( rr                     şi în prezent. Se împlinesc   cultură din Orăştie                                      WILLI KOVACS        J vmtos).
      legendei  s                                                                              formaţii  încă  cu  probleme,                                                î
                                                                                               dar oricum, cu mai puţine          Dacia Orăştie
   14   15   16   17   18   19   20   21   22   23   24