Page 26 - Drumul_socialismului_1978_05

DRUMUL SOCIALISMULUI NK. f
PSgTS

ÎN DEZBATERE PUBLICĂ

Măsurile privind participarea oamenilor muncii

9,00 Telcşcoa)
la beneficiile întreprinderilor 10.00 Şoimii r
10.10 Tribuna
10.30 Melodii
10.50 Incursnu
CAPACITĂŢILE DE PRODUCŢIE - 11.10 Telex •,
11,15 închideri
lui ;
10.00 Telex ;
FOLOSITE INTEGRAL, EFICIENT 16,05 Teleşcoal
16,40 Secvenţe
17.00 Tragerea
17.10 Reportaj
In condiţiile perfecţionă­ nergetic naţional cu un tribuind, firesc, la spori­ 17.30 Seara te
hoslovac
rii mecanismului econo­ consum redus de combus­ rea beneficiilor întreprin­ 19.20 1001 dc
miei naţionale, cuprinzînd tibil, contribuind astfel ca derii. 19.30 Telejurn;
o serie dc măsuri cum sînt toate unităţile producătoare Participarea oamenilor 19.50 In diCScl
temaţion
introducerea producţiei ne­ de bunuri materiale să-şi muncii la beneficii trebuie 20.00 Noi, fen-
te ea indicator de bază al realizeze producţia fizică, înţeleasă însă sub toate 20.30 Scara T
Aspect (lin timpul solemnităţii depunerii de coroane şi jerbe de florL planului de producţie, în­ producţia netă. Pentru a- aspectele. Adică şi sub , lioslovae
tărirea autoconducerii şi ceasta este strict necesar aspectul îmbunătăţirii ca­ tLstic : I
autogestiunii economico-fi- ca agregatele şi instalaţiile lităţii produselor şi al re­ nulul l.
studiouri
ce ;
Solemnitatea depunerii nanciare a întreprinderilor, să funcţioneze normal, la paraţiilor efectuate la a- 22.00 Un şlagi
fără
a-
parametri
optimi,
participarea
oamenilor
gregate, şi sub aspectul re­
muncii la beneficii şi alte­ varii sau deranjamente. ducerii termenelor de re­ 22.20 Telejurn
muncă
de coroane şi jerbe de fiori le, colectivelor de econo­ Dar funcţionarea ireproşa­ paraţii şi, deci, al prelun­
bilă a agregatelor şi insta­
girii duratei lor de func­
unităţile
din
toate
mice le revin sarcini şi laţiilor este condiţionată, ţionare, şi sub aspectul re­
Cu prilejul Zilei indepen­ cipal Deva al P.C.R., prima­ municipal, consiliilor judeţean răspunderi majore. Mă gîn- la rîndul său, de buna lor ducerii cheltuielilor mate­
desfăşurarea
desc
la
unei
exploatare şi ■ întreţinere,
BUCUREŞTI
denţei de stat a României şi rul municipiului, Petru Bota, şi municipal ale sindicatelor, activităţi riguros ordonate de reparaţiile lor la timp riale, al consumurilor de dioprogramul
a victoriei asupra fascismului, vicepreşedinte al Comitetului comitetelor judeţean şi mu­ combustibil convenţional şi Radiojurnal;
ieri dimineaţă a avut loc la executiv al Consiliului popu­ nicipal ale U.T.C., Centrului şi organizate, la gospodări­ şi de calitate, de asigura­ energie electrică, toate con- presei ; 8,10 <
pieselor
diilor ; 9,00 B
Deva solemnitatea depunerii lar judeţean, activişti de militar judeţean, Inspectora­ rea judicioasă a valorilor rea permanentă a necesa­ ducînd La creşterea bene­ cultătorilor;wj
de
schimb
de coroane şi jerbe de flori partid şi de stat, reprezen­ tului judeţean de interne, materiale, la utilizarea ra­ re. In acest sens noi am ficiilor, implicit la obţine­ ştiri; 10,05 D.
supli­
venituri
la cimitirul ostaşilor români tanţi ai organizaţiilor de ma­ Centralei minereurilor Deva, ţională a maşinilor, utila­ luat măsuri corespunză­ rea unor mai consistente doric ; 10,30
jelor şi instalaţiilor din do­
mentare
şi sovietici căzuţi eroic în să şi obşteşti, conducători întreprinderii de lianţi Deva, tare. Fondurile de atribui­ toare. Ne-am dezvoltat a- de către oamenii muncii. cialiste ; 11,
ştiri ; 11,05 Bl
luptele pentru eliberarea ţă­ de întreprinderi şi instituţii, I.E. Deva, Direcţiei judeţene merilor ; 11,38
rii de sub dominaţia fascistă. ofiţeri, numeroşi oameni ai de poştă şi telecomunicaţii. re fiind calculate în func­ telierul mecanic, l-am do­ Măsurile referitoare ia ră Radio-Tv.
noi
maşini-unelte,
tat
cu
La solemnitate au luat par­ muncii, pionieri. Pionieri şi şoimi ai patriei au ţie de producţia netă rea­ de înaltă productivitate, participarea oamenilor de ştiri ; 12,0
te tovarăşii Teodor Haş, A fost intonat Imnul de depus buchete şi jerbe de lizată, înseamnă că fiecare am efectuat reamplasarea muncii la beneficii, ce vor ra folclorului
fie
romi
Şlagărul
muncitor
să
fi aplicate încă din acest
trebuie
prim-secretar al Comitetului Stat al Republicii Socialiste flori, ccnil : Radu
maşini,
altor
judeţean Hunedoara al România şi Imnul de Stat al în încheierea solemnităţii, interesat în cel mai înalt- din mers a suprafeţele să al doilea trimestru al anu­ De la 1 la 3
îneît
toate
P.C.R., preşedintele Comite­ Uniunii Republicilor Sovietice asistenţa a primit defilarea grad de realizarea acestui fie raţional folosite. Am lui, vor constitui un .nou invitaţilor ; 1
nai ; 16.20 Co
tului executiv al Consiliului Socialiste. Au fost de­ gărzii de onoare constituită indicator. reuşit şi ne preocupăm în şi puternic stimulent în n om ici 16,40
activitatea productivă a tu­
popular judeţean, Petre puse coroane de flori din din militari, membri ai gărzi­ Referindu-mă la dome­ continuare să asimiiăm noi turor celor ce muncesc din ţara iţ ; 17
Lungu, secretar al Comitetu­ lor patriotice şi formaţiuni de niul în care lucrez — al ştirt ; J.,',05 O
mâne ; 17,40 I
lui judeţean de partid, Ale­ partea comitetelor judeţean producerii energiei electri­ piese de schimb, care pînă patria noastră socialistă. curs dc muzi
nu demult sc aduceau din
xandru Voiculescu, prim-se- şi municipal de partid, con­ pregătire a tineretului pentru ce — sarcina noastră este import, ne străduim să re­ tng. CORNEL ŢUCMEANU, „Satule, mind:
cretar al Comitetului muni­ siliilor populare judeţean şi apărarea patriei. clară : de a livra cît mai ducem cît mai mult con­ şeful atelierului mecanic Bucecea ’78 ;
serii; 20,00 Int
mulţi kWh în sistemul e- sumurile de materiale, con­ de Ia C.T.E. Mintia tecului român
tera şi spiriti
Cadenţe sonoi
;
rubrica tineretului Întreţinerea intr-o oră 23
muzicale ;
stop muzical
O TIMIŞOA!
culturilor lualitatea rad.
Pe şantierele freneTc tinere
uşoară ; 18,30
(Urmare din pag. 1)
timpul prezei:
Înaltei produc
muncii patriotice buruieni. în ziua de 8 mai spre oamenii
faptele lor ; 1
a.c., puteau fi număraţi pe
degete cooperatorii care muzical : ord
Banatului din
au fost mobilizaţi la prăşit. 19.00 Emislum
• Luna mai este luna ta, participă efectiv la rea­ Scriitorul la i
tineretului, a muncii _ pa­ lizarea lucrărilor de săpa­ O situaţie similară, de realităţii — re;
triotice însufleţite acolo re, încărcare-descărcare şi asta dată la cultura sfeclei ria Pongraţ ;
furajere
la
însă,
există
unde este nevoie. Pe şan­ altele ce se cer acum. Pînă C.A.P. Ruşi. Cu toate că corală ; sate 19,3<
şl
pentru
tierul pomicol de la Deva, în prezent, au fost efec­ luni, 8 mai a.c., a fost o lizare la inti
tinerii de la liceele şi şCo- tuate peste 300 de ore de turilor. Ordini
’lile generale continuă cu muncă patriotică. zi însorită, n-a fost mobili­ bună organiza
globe
cordului
succes lucrările de deseo- « La întreprinderea de zat nici un cooperator la din Comloşul
prăşitul
sfeclei,
deşi
este
pertace şi taluzare în vede­ lianţi Deva au început lu­ greu să mai deosebeşti cul­ 20.00 Jocuri p
rea plantării pomilor fruc­ crările de recuperare a că­ Cimpia Banat
tiferi pe cele 4 hectare pre­ rămizii refractare rezulta­ tura din buruieni. Cînd se
va hotărî Consiliul de con­
văzute pentru acest an. te de la operaţiile de re­ ducere al C.A.P. (preşedin­
Grupuri de cîte 100 de e- parare a cuptoarelor de
levi lucrează pe acest şan­ clincher. Acţiunea, abia te Aurel Negescu) să facă
tier în serii de cîte două mobilizarea cooperatorilor DEVA: Plot
începută, va continua şi în la întreţinerea acestei cul­
(Patria)
Cror
săptămîni. Pînă acum s-au viitor după fiecare repara­ turi ? foc — ; seriile
perindat pe şantier, elevii ţie, tinerii aducînd o con­ în vreme ce sapele stau Preparaţia cărbunelui Co roeşti. Foto : ŞTEFAN NEMECSEK HUNEDOARA
liceelor „Decebal" şi indus­ tribuţie însemnată la rea­ ruginite, este ameninţată dală (Flacăra)
(Sidcrurgistul)
trial nr. 5, precum şi cei lizarea pe această cale a să se compromită din cau­ fotografie (Art
de la şcoala generală nr. 4. unor însemnate economii. za buruienilor şi cultura de r TIMP DE MEDITAŢIE che (Construci
• Un însemnat număr de © în comunele judeţului sfeclă furajeră de la C.AJP. TROŞANI : Rc
tineri, în special de la li­ continuă acţiunile de colec­ Sălaşu de Jos. Preşedintele săi — seriile ]
Fa
Judecătorul
ceu şi cooperativa „Haţe- tare a maculaturii, sticlelor unităţii, Victor Iovănescu, Nu ştiu cum se făcea că mseamna o ciupercă ce respectiv şi pe consumatori rlful" (7 Noicir
gana" din Haţeg, în gru­ şi borcanelor. De la înce­ a uitat oare greutăţile în- după un concurs mai mult produce pătarea frunzelor), — n.n.), care n-au mai au­ retul prinţesei
puri de cîte 30, lucrează putul anului au fost colec­ lîmpinate cu furajarea a- sau mai puţin fulger, pre­ a altor acarieni şi chiar a zit şi n-au mai întilnit ast­ LUPENI : Nici
(Cultural)
by
;
zilnic la pepiniera de fo­ nimalelor în perioada de şedinţii, inginerii şeii şi unii păianjenului — Tersonemus fel de lenomene. „minunaţi" (3
loase de la Reia a Ocolu­ tate astfel de materiale în stabulaţie ? Brigadiera Ma­ cooperatori din Sîntandrei pallidus. Mergind pe fluxul docu­ VULCAN : 2
lui silvic Haţeg. Valoarea valoare de peste 10 000 lei. ri uca Iovănescu ne-a spus şi Unirea aveau insomnii şi Ar mai fi multe de spus mentelor afli — să vezi şi (Mi ncitoresc);
lucrărilor pe care le vor Cele mai bune rezultate că s-a repartizat cultura mari dureri de cap. Zadar din frumoasa biografie a să nu crezi ! — că cei vi­ rf poveşti nu
mare
(M
meni
efectua tinerii la această le-au obţinut tinerii din pe membri cooperatori. nic au apelat la specialiş acestei culturi gustoase şi zaţi au valorificat în anul TRILA ; Căpiti
pepinieră se va ridica în comunele Balşa, Gurasada, Asta nu înseamnă însă că tii in materie de vindeca bănoase, dar care unora trecut, nici mai mult nici (Muncitoresc) ;
final la circa 25 000 lei. Ilia, Lunca Cernii, Zam, de s-au realizat şi lucrările re, că aceştia au pus un le-a produs amărăciuni şi mai puţin de cite un coş Danlca (Muncite
CÂNI:
• Recent au început la pe şantierul Rîu Mare-Re- de întreţinere. Conducerea diagnostic sigur, care nu migrene. Ca să nu ne aba­ de căpşuni (hai să zicem BRAD Urgia (7
;
Salty
Petroşani lucrările de con­ tezat. C.A.P. are obligaţia de că­ se lecuieşte cu nici un iei tem insă de la subiect, re­ cu multă Îngăduinţă citeva şie) ; GURAB/
struire a unui cămin de petenie să asigure neîntîr- de medicament. De lecuit venim la recoltat, unde pro- zeci de kg. în cazul C.A.P. publica din
(Mii
I—II
riile
nefamilişti. Cei care vor VIOREL GROZONI ziat efectuarea praşilei se poate totuşi, dar cu ce­ Sîntandrei), de pe fiecare RAŞTTE : Logo
primi găzduire în noul că­ activist al Comitetului pentru a nu diminua pro­ va... consum de manoperă. hectar. Detaliind problema, Anna (Patria)
min, cînd acesta va fi ga­ judeţean al U.T.C. ducţia de sfeclă. Boala avea să li se tragă FOILETON s-a constatat că „secretul“ unui director
şi să se agraveze, după baterii acestor recorduri in­ (Flacăra) ; GEi
Ho;
cum bine am reuşit să aflu verse se numeşte indiferen­ Hollywood, cultură);
sa
de
Portret în plină devenire cercetînd evoluţia şi ante­ blema în discuţie s-a în­ ţă, lipsă de combativitate vadaţi ; din BRAZI
viii
Iar)
cu sapa faţă de buruieni,
curcat. După atîtea lucrări
cedentele ei, de la o amă-
Colţ
rită de cultură cum o con­ şi muncă — au zis concu­ care pol fi stirpite numai rea lui Ziua
LAN
:
prin fibrele sensibilităţii — Da. Zilnic fac un bi­ siderau împricinaţii. Toată renţii şi au avut perfectă prin muncă bine organiza­ (Casa de cultu
de munca de la banda lanţ, în sensul de a mă chestiunea a mers bine, în- dreptate —, trebuie musai tă, efectuată direct în cimp RIA : Sărbătoai
(Mureşul)
ILI
de lucru. cunoaşte, pentru a mă trunindu-se punctajul ma­ să obţii o producţie de şi la obiect, adică la cul­ Nickleby ; (Lum
— Rodica, ce înţelegi realiza, conform vocaţiei xim — susţin participanţii vreo 8 000—10 000 kg la tura vitregită. Mai \ direct LIUC : Come
prin tinereţe ? şi dragostei mele pentru cu înfocare — pînă la ca­ hectar. Cînd ai asigurat un spus, era cazul ca sapele (Minerul).
meseria ce am ales-o. pitolul recoltare. In amin­ venit de citeva zeci de mii să nu fie lăsate să rugi­
— Fac parte dintr-o ge­ titul concurs au adus sufi­ de lei la ha, reuşita în ren­ nească şi nici buruienile
neraţie în plină devenire, Mereu caut să mă perfec­ ciente argumente care să tabilitate e deplină — au să-şi facă de cap. Că doar
o generaţie ca re-şi asu­ ţionez. Idealul şi împli­ susţină încadrarea căpşu­ concluzionat cu toţii. nu ele erau planta de ba­ i Vrem
mă răspunderea partici­ nirile mele vreau să răs­ nului — căci despre aceas­ Erorile, amnezia şi ne-_ ză, iar căpşunul cultura as­
pării la transformare, la pundă aşteptărilor. Îmi tă cultură este vorba — in vralgiile au apărui însă la cunsă. Timpul probi
evoluţie, ca o raţiune de place să las în urma mea sectorul pomicol şi nu in întrebările de baraj, cind Am oierii pe acest mo-, 10 mai 1978 :
răcorc
menţine
a fi, ca pe o condiţie a ceva folositor societăţii. cel legumicol, să demon­ juriul a cerut trecerea Ia tiv un subiect de meditaţie bilă, cu cerul
existenţei. Sîntem o gene­ — Am înţeles că te ca­ streze că este o plantă mai probe practice. Allindu-se pentru vindecarea durerilor cădea averse lo
raţie ce ştie că există lifici la locul de muncă. puţin pretenţioasă la lumi­ în întrecere şi fiind între­ de cap şi a golurilor finan­ ie însoţite de i
— Da. După mine, ni­
pentru a deveni. Sînt ab­ căieri omul nu se for­ nă şi căldură (foarte sen­ baţi ta concret cum s-a ciare din bugetul unităţi­ leotrice. Vintu
moderat 1 cu in 1
solventă a liceului de cul­ lor vizate. Căpşunul aşteap­ 40-50 krtl/h di
mează mai bine, mai ho- sibilă însă la imburuiena- comportat cultura căpşunu­ nord-vestic.
tură generală, soţie şi tărîtor ca la locul de re — n.n.), că necesită lui la C.A.P. Sintandrei şi tă cu încredere anotimpul Temperatura
mamă. Am venit aici la muncă. Munca izvorîtă vreo trei praşile pină la Unirea, reprezentanţii celor rodirii. Sîntem nerăbdători Prinsă, noaptej
Ne aflăm la Fabrica de fabrică să mă calific pen­ îniloril, plus plivirile (să nu două unităţi au început să să allăm şi ce replică-i vor 10 grade, i&Y
încălţăminte din Hune­ tru o muncă productivă. din conştiinţă, în amplu facă feţe, feţe, să se ro­ da cooperatorii acestei cul­ zaua, intre 13 ;
Pontru îl şi
doara. O cunoaştem pe Aici la bandă vreau să proces de formare a o- cumva să se confunde ter­ şească precum o căpşună turi, prin excelenţă renta­ Vreme la înce
Rodica Horeanu, o tînără mă formez ca om, să mă mului, îl modelează pe a- menul cu privirile — n.n.) bine pirguită. Ba i-au ui­ bilă. Considerăm că su­ să, cu cerul t
cu ochii vioi şi faţa zîm- autodepăşesc. cesta, înnobilîndu-1. de rigoare. Başca au făcut mit şi i-au pus in dilemă biectul nu este epuizat... ros. Vor mai
mare caz de combaterea
bitoare, ca soarele în luna şi pe alţii (mai exact spus izolate de ploa
mea se va în
— Eşti, după cum văd, IOAN VLAD Mycasphaerelei iragarie (in
lui fleasr, o tînără legată adeptă a autodepăşirii. ziarist colaborator traducere românească asta pe beneficiarii produsului T. DOBRICEANU Cerul va deve