Page 28 - Drumul_socialismului_1978_05

Pas 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 380 © MIERCURI, 10 MAI 1978

^ RECORDURI NEDORITE
\ Alcătuind un clasament
^ al pierderilor de animale
Dezbateri în GonsiiiuS U.N.E.S.Q.0.
organizaţia naţiunilor unite i prin mortalităţi, se consta-
I tă că pe locuri de frunte
privind participarea la Anul 8 s-au instalat şi conduc cu Toni, de la incărcări-des-
® O declaraţie a Iui Theo Ben Gurirab © „Dorin­ î autoritate C.A.P. Geoagiu, . cărcări ; Alexandru Feher,
de la laminorul de 750
Pricaz,
Rapoltu
’
Mare,
ţa constantă" a S.W.A.P.O. este de a ajunge la o International împotriva apartheidului \ Gheţari, Vadu Dobrii, Boz, mm ; Vasile Nacu, de la
reglementare negociată acceptabilă a problemei PARIS 9 (Agerpres). —• condamnă cu hotărîre po­ i Bejan şi Hărău. Aseme- alimentarea O.S.M. Ruşi­
Namibiei © întrevederi Kurt Waldheim — Me- In cadrul sesiunii' Consi­ litica de apartheid şi dis­ / nea recorduri nedorite nu nos lucru să-ţi apară nu­
mele aici pentru fapte ne­
naliem Begin @ Situaţia în sudul Libanului con­ liului Executiv al UNESCO, criminare rasială şi spriji­ 1 onorează cituşi de puţin cinstite. (I. Vlad, ziarist s
tinuă să fie deosebit de serioasă au avut loc dezbateri pe nă lupta împotriva colo­ ţ conducerile unităţilor şl colaborator).
marginea punctului privind nialismului, ncocolonialis- i fermelor zootehnice res- \
NAŢIUNILE UNITE 9 general al O.N.U., Kurt participarea UNESCO la mului, politicii de apart­ > pective. Dimpotrivă, ele TELEFOANE PLINE !
(Agcrpres). — Adresindu-sc Waldheim, a avut o între­ Anul internaţional împo­ heid şi discriminare rasia­ ^ constituie un serios sem-
luni reprezentanţilor pre­ vedere cu primul ministru triva apartheidului. lă. t nai de alarmă, care este Ieri mai mulţi cetăţeni
sei după o convorbire cu israelian, Menahem Begin, Reprezentantul ţării noas­ EL a subliniat sarcinile i tras la adresa factorilor din Deva ne-au sunat la
secretarul general al O.N.U., cu prilejul vizitei acestuia ce îi revin Organizaţiei I răspunzători de soarta e- redacţie pentru a se inte­
'Kurt Waldheim, observa­ în S.U.A. Convorbirea — tre a subliniat consecvenţa Naţiunilor Unite pentru e- j iecliveior şi a producţiei resa de anumite proble­
solidaritate
a
de
politicii
torul la O.N.U. al Organi­ a precizat un purtător de României cu lupta pe ca­ ducaţie, ştiinţă şi cultură ţ animaliere.. (T. Nicoară). me, a cere unele infor­
zaţiei Poporului din Afri­ cuvînt al Naţiunilor Unite (UNESCO) în intensificarea maţii şi lămuriri. „Dar să
ca de Sud-Vest (S.W.A.P.O.). — a avut ca obiectiv rea­ re popoarele lumii o duc mobilizării opiniei publice \ „UITUCII" ştiţi că vă dăm foarte
jŢheo Ben Gurirab, a de­ lizarea retragerii totale a împotriva oprimării naţio­ internaţionale în lupta îm­ greu telefon — ne-au
clarat că întrevederi­ forţelor israeliene din su­ nale şi sociale, arătînd că potriva politicii de apart­ \ Vasile Mitraş, str. Poş- spus dinşii. Am venit aici,
le dintre reprezentanţii dul Libanului. în acest spirit, România heid şi discriminare rasială. \ lei nr. 1, ap. 4 ; Dan Ma- la poşta din centru. Te­
SAV.A.P.O. şi reprezentan­ •k i rin, bulevardul Dacia nr. lefonul de pe holul de la
ţii celor cinci ţări occiden­ NAŢIUNILE UNITE 9 Aldo Moro a fosf asasinai I 75, ap. 30 ; Aurel Nede!- intrare este plin ochi cu
tale autoare ale planului (Agerpres). — Intr-un ra­ ţ cu, blocul 29, ap. 70 şl monezi de 0,25 lei. Deci
[de reglementare a situaţiei port privind activitatea ROMA 9 (Agerpres). — AIilo j Zoltan Cristofor, blocul 29, nu se poate vorbi cu el.
emoţie
puternică
O
în­
din Namibia (S.U.A., Ma- Forţei interimare a O.N.U. Moro a fost asasinat. Cor­ registrat, de asemenea, Ş-a ma­ i ap. 80 — toţi din Hune- Cel de afară la fel". De
in
|rea Britanic, Franţa, Ca- din Liban (U.N.I.F.I.L.), pul neînsufleţit al preşedinte­ rtie oraşe din norul ţării, unde } doara, sint în fruntea u- necrezut ! Chiar telefoa­
al
lui
jnada, şi R.F. Germania) au secretarul general ai Partidului Consiliului Naţional Creştin, au fost organizate mitinguri. ţ nei liste a ,,uitucilor". Mai nele din clădirea poştei
Democrat
—
Ca
Milano
puternic
jfost „suspendate sine die“. O.N.U., Kurt Waldheim, a răpit, la 18 martie, de grupa­ muncitoresc — mai multe centru l precis, de peste un an de să devină impracticabile...
mii
| De asemenea, el a arătat subliniat din nou necesita­ rea terorista autointitulată de muncitori au participat la } zile uită sistematic să-şi (G. Ignat).
; că atacul comis de unităţi tea îndeplinirii neîntîrziato „Brigăzile roşii", a fost des­ o mare adunare, exprimindu-şi 1 achite taxele comune
automo­
I militare ale regimului ra- a rezoluţiei 425 a Consiliu­ coperit, marţi, pe intr-un stradă din indignarea împotriva acţiuni­ ^ pentru apartamentele ce
abandonat
o
bil
lor teroriste.
' sist sud-african împotriva lui do Securitate, care pre­ centrul Romei. Descoperirea a La sediul central ai Partidu­ . le ocupă. Sumele s-au a- SPIRIT RISIPITOR
j refugiaţilor namibieni pe vede încetarea focului şi fost făcută in urma unui te­ lui Democrat-Creştin, drapelul i dunat, trec la fiecare de
; teritoriul angolez a avut retragerea imediată a for­ lefon anonim primit de poli­ aib al partidului a fost coborît \ 2 000 lei. Şi cresc in con- Dovedindu-se largi de
ţie.
Lu bornă. De asemenea, pe fa­
; ca rezultat moartea a circa ţelor israeliene de pe în­ Vestea asasinării lui Aldo ţada imobilului in care îşi are t tinuare. Poate acest sem- inimă cu avuţia obşteas­
; 600 de persoane şi rănirea treg teritoriul libanez. Moro, răspindită ca fulgerul, sediul său central Partidul Co­ J nai public le va aminti că că, tovarăşii din conduce­
şi
altor aproximativ 300 de Kurt Waldheim a accen­ a provocat în o vie emoţie Italie. munist Italian, un drapel roşu ţ au nişte oblinatii cetate- rea C.A.P. Băcia (pre
întreaga
indignare
. oameni. Pe de altă parte, tuat că situaţia în sudul Zeci de mii de oameni ai şi un drapel italian au fost l neşti, fireşti. (V. Marines- şedinţe Hortenzia Hălălc,
coborîte în bernâ.
! relevînd hotărîrea poporu- Libanului continuă să fie muncii din întreprinderile din Direcţiunile partidelor dc- | cu, ziarist colaborator). şi-au permis să ,,depozi■ j
lui namibian de a lupta Roma au întrerupt spontan mocrat-crcştin şi comunist teze" o apreciabilă canti­
: deosebit de serioasă, mai lucru!, participînd la mitinguri s-au întrunit imediat după ţ „NU NE FAC CINSTE" tate de îngrăşăminte chi­
pentru drepturile sale legi- ales în zona oraşului Tyr, spre a-şi exprima protestul u- descoperirea corpului neînsu­
1 time, el a arătat, totodată, unde în ultima vreme-s-a oanim împotriva asasinării, do fleţit ai lui Aldo Moro. Ves­ 1 La una dintre porţile mice sub cerul liber, ex­
că S.W.A.P.O. „nu exclude înregistrat o sporire a ten­ către membrii „Brigăzilor ro- tea. a provocat indignare in } principale ale C.S. Hune- pusă degradării. Dacă a-
o reglementare negocia­ siunii. şii“, a liderului democrat-creş. rindui parlamentarilor. în rîn­ ) doara a fost amplasat un ceste îngrăşăminte le plă­
tiu.
teaţi din buzunarul pro­
dul întregii opinii publice.
tă \ panou pe care scrie : „ia­ priu, tot aşa le-aţi ii
★ t tă numele citorva tovarăşi „gospodărit", tovarăşă
NAŢIUNILE UNITE 0 r\ Preşedintele Consiliului ţării pentru apărarea inte­ de-ai noştri care nu ne preşedintă a unităţii ?
(Agerpres). — Sam Nujo- \ Democratic Republican Re­ reselor vitale ale oamenilor fac cinste". Citim : Victor (T. Nicolaescu).
ma, preşedintele' Organiza­ \ voluţionar, primul ministru muncii. ___________ ______ ____
ţiei Poporului din Africa ol Republicii Democratice ★
de Sud-Vest, a reafirmat Afganistan, Nur Moham- Preşedintele Finlandei,
„dorinţa constantă" a j med Taraki, a primit pe A- prin consens, documentul Urho Kekkonen, a propus,
S.W.A.P.O. de a ajunge la lexondru Soabă, ambasa­ final al conferinţei, care într-o conferinţă prezentată Baza judeţeaoa de aprovizionare
o reglementare negociată dorul Republicii Socialiste cuprinde prevederi referi­ la Stockholm in faţa Insti­
acceptabilă a problemei România la Kabul. toare la intensificarea acţi­ tutului suedez de politică ex­ tehnico-materială Hunedoara - Deva
Namibiei — transmite a- Cu acest prilej, din par­ unilor întreprinse pe plan ternă, crearea unei zone
genţia Franco Presse. tea tovarăşului Nicolae parlamentar în vederea re­ denuclearizate in nordul E- Str. Depozitelor, nr. 5
Sam Nujoma a precizat * Ceauşescu a fost transmi­ alizării de progrese concre­ uropei, care ar putea con­
poziţia S.W.A.P.O. în me­ ( să dorinţa ţării noastre de te pe calea edificării secu. stitui obiectul unor negoci­ Î N C A D R E A Z Ă :
sajul pe care l-a transmis a continua şi dezvolta ra­ rităţii şi dezvoltării coope­ eri între ţările nordică, la © 1 tehnician A.T.M.
reprezentanţilor celor cinci rării europene. cane să . se asocieze puteri­
state occidentale ale Con­ porturile cu Afganistanul. ★ le nucleare. © 1 subinginer A.T.M.
siliului de Securitate. „Cei ★ La Tokio s-au deschis lu­ 'k 2 magazineri materiale
cinci", adaugă agenţia Marţi s-au încheiat la crările celei de a IV-a ple­ într-un comunicat dat pu­
France Presse, au primit Viena lucrările celei de-a nare a C.C. al P.C. din Ja­ blicităţii Ia La Par, Unita­ 5 maşinişti utilaje
„cu satisfacţie" această III-a conferinţe interparla­ ponia care discută sarcini­ tea Democratică şi Popu­ ® 4 maşinişti pod rulant
declaraţie de intenţii a mentare privind problemele le partidului în etapa ime­ lară (UDP), grupînd forţe
preşedintelui S.W.A.P.O., securităţii şi cooperării în diat următoare. în cadrul politice democratice boii- ® 1 sudor.
angajîndu-se să-şi conti­ Europa. Delegaţia română plenarei a luat cuvîntul viene, s-a pronunţat pentru CONDIŢII :
nue, la rîndul lor, efortul a fost condusă de Tudor preşedintele Prezidiului C.C. restabilirea relaţiilor diplo­
în vederea unei reglemen­ Drăganu, vicepreşedinte al al P.C.J., Kenji Miyamoto, matice cu Cuba, întrerupte Conform Legii nr. 12/1971 şi Legii nr.
tări. Grupului român al Uniunii care a subliniat necesitatea cu 15 oni în urmă, „ca ur­ 57/1974.
★ In terpar lamenta re, activizării acţiunilor unite mare a presiunilor exerci­ Cei interesaţi se vor adresa biroului orga­
NAŢIUNILE UNITE 9 Participanţii au adoptat, ale forţelor progresiste ale tate din exterior". nizare, retribuire, personal, învăţâmînt.
(Agerpres). — Secretarul
r JT 1
1 I mica 1
Sintem deseori tentaţi dalo- tă umbra asupra vaporului. *
rită, desigur, unor modele li­ Ridicăm surprinşi ochii şl, iu
vreşti, să legăm numele ma­ Dresda — Florenţa de pe Elba lumina amurgului, zărim un 5 ! 1
rilor oraşo alo lumii de o planor care so pregăteşte să
idee, do o sugestie a celor aterizeze po aerodromul im­ VINZARÎ
care nc-au precedat po acele cluzind spaţii largi care per­ medievale, Colecţia de porţe­ Impresionaţi de splendoa­ provizat în imediata apropie­ l 9 Vind 35 stupi şi alte u-
meleaguri. Acceptăm, astfel, mit privirii să admire in lanuri, Colecţia de obiecte rea comorilor de artă ale re a fluviului, plutind citeva % tllaje apicole. Baia d.e 1 iş,
cu uşurinţă asocierea meta­ voie frumuseţea tuturor com­ din cositor, Salonul de şti­ Pinacotecii, am părăsit Zwln- secunde paralel cu vasul, 1 str. Muntele Găina, nt^- 4,
foric toponimică Leningrad- ponentelor ca şi a ansamblu­ inţe matematice şi fizice. ger-ul tăcuţi, regăsindu-ne cu înainte do a se imobiliza in 1 telefon 123, Farea loan.
Vencţia Nordului, Roma-Cc- lui, Ztvingcr-ul are patru la­ Mi-a fost greu să cred că greu exuberanţa comunicati­ marea de iarbă. • Vlnd Trabani 601 Teliu-
tatca eternă, Paris-Oraşul lu­ turi simetrice, flancate do ceea ce admiram la Zwinger vă specifică unul grup de In stingă, malul c Înalt, po- cu Inferior, str. Zorilor nr.
mină. Tentaţie, ca să nu ii pavilioane de colţ, legate în. era, de fapt, tui ansamblu turişti. Ne rămăseseră abia vîrnit, dar acoperit de ver­ •» 36.
spunem modă avînd un uşor tre ele prin galerii. El esto reconstruit in 1981. Ştiusem citeva ore pină la plecarea deaţa din care răsar, icl-colo, 8 • Vind motocicletă M.Z.
parfum de ghid turistic, şi completat po două laturi, de din lecturi anterioare că autocarului care ne adusese acoperişurile vilelor cochete, 1 125/3 în stare bună, la preţ
mai puternică cind csi£. vor­ două consirucţii semleilptice Dresda, cruţată pină aproa­ in oraş şl, deşi ştiam că aflate parcă intr-un echilibru H convenabil, Deva, telefon
ba de Republica Democrată — Pavilionul clopoţeilor şi pe do sfirşiUU războiului de Dresda adăposteşte numeroa­ fragil. Ceva nuri departe, la J 16410, după orele 16.00.'
» Germană, unde cele mai cu­ „Pavilionul meterezului", a- distrugeri importante, fuse­ se aile muzee demne de a fi o oarecare distanţă de apă, 1- • Vind ciini vinăloarc
se zăreşte un turn pentru re­
se, în noaptea de 13 spre 14
vizitate
—
in
rînd
primul
noscute
II întotdeauna aşezări al au doilea aproape eesta din urmă apreciat din februarie 1945, victima unui „Albertimun", cu Galeria transmiterea programelor de «% după orele 20.
Buldog, Vaja, telefon 156,
un
nu­
vedere
arhitectonic
punct
de
i
me, la fel de evocator ca şi ca prima bijuterie a Zvvin- uriaş bombardament aerian pictorilor germani din seco­ televiziune, avînd aproape de 9 s Vind Dacia 1100, stare
primul pe care uneori ii în­ ger-uiui. Cealaltă capodoperă al aliaţilor, soldat cu distru­ lele XIX şi XX şl cu. celebra vîrf o excrescenţă sferică, * excepţională, Cristur nr.
locuieşte chiar pentru evita­ este Poarta Coroanei (Kro- gerea a aproximativ 60 la „Boltă verde" (cea mai va­ probabil un restaurant de j 40.
rea monotoniei. Aşadar Lei. nentor) — un arc de triumf sută din construcţiile oraşu- loroasă colecţie de obiecte şi unde — ne putem uşor ima­ a Vind Fiat 124. Alba lu-
pzig—Oraşul tlrgului, Wei- de dimensiuni reduse, cu pietre preţioase din R.D.G.) gina — panorama trebuie să V lia, telefon 12322, orele 19-
mar—Oraşul poeţilor, Er- două arcade suprapuse dea­ — am preferat o călătorie fie splendidă. 3 21, sau Deva 12058, orele
furt—Oraşul florilor, şi supra cărora pairu vulturi care să ne dezvăluie mai bi­ Vaporul opreşte la interva- I 10-20.
Dresda, cum altfel dc- poartă o coroană regală. Note de călătorie ne oraşul ca entitate urba­ lo scurlo la debarcaderele V CUMPĂRĂRI
cît Oraşul artei—Florenţa de „Gemăldegalerie Drcsden- nistică. Am luat de aceea va­ de po malul drept, pentru a s e Preiau contract aparta­
pe Elba ! Mai ales aici, în Alte Mcister" (Pinacoteca — din R. D. Germană porul pe Elba — pentru noi permite coborirea pasagerilor 9 ment 3 camere decomanda­
faţa evidenţei, nu iţi rămine Vechi maeştri) adăposteşte, un eveniment memorabil, obişnuiţi la aceste ore locui­ V te Deva, preferabil Raze,
dccit să adopţi cu căldură cel intr-o ambianţă arhitectonică pentru majoritatea pasageri­ torii cartierelor mai îndepăr­ informaţii telefon 00114 Si-
de-ai doilea nume, validînd demnă de aceste comori, lu­ lui şl cu zeci de mii de vic­ lor insă o cursă banală spre tate ale oraşului. 1 1 meria, orele 19-22.
tacit inspiraţia altor admira­ crări dintre cele mai re­ time. Dar îmi închipuisem că, locuinţele lor. S-a lăsat seara ! Debarcăm H
tori. prezentative ale tuturor şco­ prinlr-o şansă unică, inega­ Profitind de frumuseţea u- şi noi şi ne reîntoarcem spre 1 ANUNŢURI DE FAMILIE
Intr-un oraş în care mul­ lilor de pictură din secolele labilul ansamblu nu avusese nei după-amieze însorite de centru cu un tramvai rapid, 1
titudinea punctelor de atrac­ XV—XVIII. Bogăţia de capo­ prea mult do suferit. Am a- august, ne-am instalat pe care în numai citeva minu­ Aurel şi Simina Rădules-
ţie impune ghidurilor turis­ dopere ale şcolilor italiană, llat insă, eu uimire, că ace­ puntea de la proră a vasu­ te no lasă în piaţa din a- 9 cu anunţă cu durere înce­
tice recomandarea mai mul­ flamandă si olandeză din se­ eaşi noapte de coşmar trans­ lui, admirînd peisajul larg propierca Zwinger-ulul. | tarea din viaţă a scumpei
tor trasee, în funcţie de colele. al XVI-lea si al XVII- formase în ruine şi Zwin- co se deschidea de ambele Regretul firesc că nu am lor mame. VALERIA VLAICU,
timpul avut la dispoziţie do iea „iţi laie respiraţia", ex­ ger-ui, ce părea atunci defi­ maluri ale fluviului, care in putut vedea nici măcar toa­ »
vizitator, orice vizită trebuie clama. entuziasmat, Goethe. nitiv condamnat. După înde­ această zonă aro o lărgimo te punctele de atracţie notate '\ A sora temerarului pionier
si e firesc să înceapă cu Renaşterea italiană, barocul lungate lucrări de restaura­ medie de 130 metri. Navi- cu trei stele in ghidările tu­ ţj al aviaţiei româneşti, Aurel
Zwinger-ui, aflat neîndoiel­ flamand şl italian sint re­ re, Zwinger-ul şi-a recăpătat gftm spre izvoarele Elbei, în ristice (neapărat de vizitat !) Bl Vlaicu.
nic, Ia propriu şi la figu­ prezentate aici — afirmă is­ insă, în 1984, aspectul de o- direcţia Bad Schandau, loca­ esto atenuat do preaplinul Inmormînlarea va avea
rat, în inima Dresdei. toricii de artă — prin numă­ dinioară. Arta restauratorilor litate balneoclimaterică situa­ din noi, de satisfacţia că am ioc în ziua de 10 mai, orele
Zvvingcr-ul (cuvînt vechi rul şi calitatea lucrărilor, ca poate fi admirată nu numai tă în extremitatea sud-eslică făcut cel puţin cunoştinţă cu 8 14, in salul Aurel Vlaicu.
german desemnind spaţiul în puţine alic muzee din lu­ în respectul pentru cele mai - a R.D.G. Dresda... 9
Familia— Maria soţie şi fi­
cuprins intre două ziduri de me. mici detalii, ci şi în capaci­ In dreapta noastră (deci pe Data viitoare însă vom re­ % ul Alexandru ştefan — mul­
apărare ale unei cetăţi) este Dar Zwingcr-ul nu este tatea de a reda ansamblului malul sting al fluviului), du­ veni pentru mai mult timp, & ţumeşte medicilor Dragotă
considerat de istoricii de artă numai „Gemăldegalerie". El acea patină a timpului, care, pă depăşirea ultimelor clă­ pentru a putea aduco din
drept „capodopera cea mal însuşi este un imens muzeu dacă nu ştii că este vorba de diri ale oraşului, malul jos nou omagiul meritat locurilor ®i Dragomir, Albu şi Nada,
autentică a stilului baroc de arhitectură in aer liber, o restaurare, te poate face se continuă cu pajişti largi. de neuitat ce ne-au cucerit personalului medical, pre­
german". pentru totdeauna. I cum şi colegilor care au
căruia i se adaugă alte mu­ să crezi că apocalipsul din Am navigat abia cîţiva kilo­ 4 donat singe pentru salvarea
Ansamblu arhitectonic de zee — Muzeul de istorie — ultimele luni ale războiului metri şi o pasăre uriaşă şi celui ce a fost Ştefan Pe­
dimensiuni impresionante, in- colecţia de arme şi armuri nu e dccit un vis urii. tăcută îşi proiectează deoda­ PAUL FINANTU I tru şi celor care l-au con­
1 dus pe ultimul său drum.
REDACŢIA $1 ADMINISTRAŢIA: Deva, str. Or. Petru Gtora, nr. 35. Telefoane: 11275, 11555, 20708. TIPARUL ; Tipografia Dcifa, sSr. 23 August, nr. 257 44 005