Page 31 - Drumul_socialismului_1978_05

• JOI, 11 MAI 1978 Pag. 3

Dialog despre teatru

NE ţ PORNIT PE HARŢĂ 1
J Zilele trecute, Ion Daju )
— Teatrul „Valea Jiului' modică, realizările şi nerea- geanu a fost ales şi raportor 1 din satul Serei, intrecind )
1
ioras- a găzduit recent un impor­ Iizările stau in cumpănă. general). Mi s-a părut abso­ ^ măsura cu paharul, s-a t
ituziffij, tant eveniment : constituirea — Dacă acceptaţi ipoteza lut de neînţeles faptul că în i pornit pe harţă cu ori- t
— Ser filialei A.T.M. Ce semnifica­ timpul „Săptămânii Teatrului
iţiona- că teatrul petroşănean îşi l cine-i ieşea in cale. Chiar )
isovcc, ţie are, după opinia dum­ desfăşoară activitatea intr-o de comedie" artiştii buicu- \ şi cu familia sa a făcut \
neavoastră, existenţa unei relativă izolare, căror mo­ reşteni prezenţi la Petroşani i scandal. In cele din urmă i
Jv. 11- filiale A.T.M. la Petroşani ? n-au fost invitaţi să vadă re­
1 a iost Dotolit. S-a făcut 1
lăm.„; tive se dotoreşte acest lucru a fost potolit. S-a făcut
Ice ; — Filiala Asociaţiei oame­ şi cum vedeţi lichidarea lor ? prezentaţii a-le colegilor lor insă de pomină in lata
) : Ja- nilor de artă din instituţiile — Accept ipoteza că Tea­ de aici şi să le discute într-o consătenilor săi. Poate că
teatrale şi muzicale paa>te reuniune amicală.
Carn- trul de stat „Valea Jiului" incidentul îi va li invpţă-
iial de favoriza un curs calitativ se află într-o relativă izola­ — Cu prilejul dezbaterii tură de minte. (T. Do-
A ; mai pronunţat mişcării te­ critice care a urmat după brescu).
scă ; atrale din judeţul Hu­ re faţă de mişcarea teatrală, vizionări, s-a pus şi proble­ \
nedoara. Un program chib­ dar faptul mi se pare inac­ ma repertoriului. Vi se par a- ţ LA RECOLTAT GRIUL \
;iil ln- zuit, de perspectivă, ar ceptabil, nimic nu-l îndreptă-
decvate obiectivele reperto­
. . \
primă- stimula talentele tinere, ar riale propuse pentru publicul \ Deşi nu a sosit mea a- ,
i
n
contribui, în forme inventi­ Teatrului „Valea Jiului" ? Educarea prin muncă pentru muncă se face încă din ' notimpul secerişului, Via- 1
ve, la o apropiere a publi­ grădiniţă. \ ret Crăciunescu din Pui \
la To- cului de teatrul dramatic şi Cu — Repertoriul e gindit cu Foto : ION VLAD 1 a anticipat declanşarea i
ar ajuta la inserarea lui mai Valentin Silvestru seriozitate. S-or oere însă ^ campaniei de recoltare. A ’
decisă în circuitul vieţii cul­ completat cu unele lucrări i ieşit in cimp cu coasa, in 1
turale naţionale. mai luminoase, comedii de Gurabarza a găzduit un ţ lanul cooperativei agrico- ţ
— Cu acelaşi prilej, colec­ valoare şi spectacole de fac­ „Dialog pe aceeaşi sce­ i le, şi a „tras" o porţie i
tivul teatrului petroşănean a ţeste. Direcţia teatrului, con­ tură moi tinerească, even­ nă", la eare au participat ! bună pentru hrănirea ca- J
confruntat patru din produc­ siliul oamenilor muncii, con­ tual îmbinând arta dram ati­ formaţiile artistice de a- \ iului. Fapta nu a rămas î
ţiile sale din această stagiu­ ducerea filialei A.T.M. trebuie că, muzica, dansul. După pă­ matori de la şcolile ge­
,00 Ra­ rerea mea, s-ar cuveni încer­ ( neobservată şi nesancţio- (
ţii; 7,00 ne cu critica de specialitate. să lichideze cit mai grabnic cată, măcar o dată, o for­ „CÎNTAREA nerale nr. 1 şi 2 din Criş- / nată. Asemenea exemple ,
Revista Ca lider al criticii teatrale această stare de lucruri. E ROMÂNIiEI" cior. în prezenţa unui 1
1 melo- româneşti, cum aţi caracte­ mulă de sinteză cu cele mai nu sînt de bun augur 1
Icm as- necesar ca trupa să intre în reprezentative caracteristici numeros public, elevii pentru campania de se- \
Bulctin riza actuala imagine a sta­ fertile schimburi de expe­ La căminul cultural din artişti — întruniţi în for­ ceriş şi nici pentru cei ce j
C-:k ; giunii la Petroşani ? rienţă cu cele mai bune e- ale teatrului dramatic şi Densuş s-a desfăşurat maţii de montaje literar- ] încearcă să ştirbească j
: ; 11,00 — Nu sînt lider al criticii ale celui de estradă. O faza intercooperalistă a muzicale, dansuri popu­
1,20 A- chipe din ţară, să se con­ sinteză inteligentă şi spiritu­ l proprietatea obştească
> - Tv. ; teatrale româneşti şi în ge­ frunte, măcar o dată pe an, manifestării „Dialog hu- lare ; şi tematice, muzică ^ (D. Toader).
: Eva nere na cred că acest cimp ală. nedorean" la care au par­ -folk, brigadă artistică, re­
urnind ; profesional are, ori poate cu publicul şi opinia de spe­ — Care ar fi sarcina ime­ ticipat formaţii artistice citatori ş.a. — au făcut
i ; 12,05 cialitate din Capitală şi mai diată a teatrului ?
clorului avea, conducători de opinie. din localităţile Tpteşti, din plin dovada talentu­
1 la 3; Ca gazetar, care cm văzut ales să se consulte în mod — Să se ridice cel puţin Sarmizegetusa, Rîu de lui. Dialogul pe aceeaşi
G,oo Ra­ cinci spectacole petroşănene, real, nu în adunări formale, la cota posibilităţilor de ca­ Mori, Răchitova şi Den­ scenă - a fost câştigat, la
re ţel cu spectatorii săi mineri. E- re dispune, înlăturind ano.
corale ; formulez impresia că există suş. Cu acest prilej s-a o diferenţă de un punct,
nomicc; acum o trupă capabilă, re­ vident, să participe, prin molia zilelor întâmplătoare de deschis şi o expoziţie de de elevii şcolii generale GROPI SÎNT,
olislice gizori veritabili şi o orienta­ spectacole şi reprezentanţi, la spectacol la sediu, configu­ artă populară cu obiecte nr. 2. DAR POMII...
ri ; 17,> re repertorială satisfăcătoare, festivalurile şi .colocviile repu­ rând în fapt, sub toate as­ din comunele amintite.
; XI
ineso — dar, că atît ambiţiile creatoa­ blicane (aşa cum a făcut-o pectele, teatrul dramatic, . O fază asemănătoare a BRIGADĂ ŞTIINŢIFICĂ Pe ambele părţi aie
a ; 18,00 re cit şi exigenţele colectivu­ anul acesta cu spectacolul drept cea mai importantă in­ avut loc şi !a .căminul drumului dintre localităţile
itcrpreţi stituţie culturală a judeţului ;
nânesc ; lui faţă de sine n'U corespund „Pracurarul" la Piatra Neamţ, culturaLdin Orăştioara de O brigadă ştiinţifică a Timpa şi Băcia s-au săpat
mpu’ui ; cu posibilităţile. E o stagiune unde regizorul Mihai Lun- — aşa cum e pretutindeni, ■ Sus, cu participarea for­ Comitetului judeţean pen­ gropi in intenţia de a se
■e ; 22,00 la noi. maţiilor din Mărtineşti, tru cultură şi educaţie so­ pfanta pomi. Numai ca de
,1,00 Me- — Cu ce .conciuiii aţi în- • Turdaş, Beriu şi Orăştioa- cialistă s-a întîlnit, dumi­
iletin de cheia această convorbire ? la intenţie la faptă, după
Specfacoi la Lunca Cernii — Cu -o concluzie .optimis­ tiştilor amatori a fost Cerişoara-Florese şi Vălar faţă, este drum lung...
on stop ra de Sus. Spectacolul ar­ nică, cu locuitorii din cum se vede in cazul ..de
tă, decurgând din încrederea precedat de o expunere (comuna Bunila). S-au Gropile s-au săpat, dar
18,00 AC-
1
8,10 Mu- Lunca Cernii a găzduit cal şi microiarafui din iln .capacitatea artiştilor şi r privind însemnătatea zi­ dezbătut cu acest prilej pomii nu s-au plantat. De
j r.uprln- „Dialogul hune-dorean" — Lunca Cernii, obiceiul fol- : autorităţii locale de .a obţirve > lelor. de 8 şi-9 Mai. probleme de politică in­ ce oare ? Este un secret
Izvoare manifestare artistică care, clopic „Măsuratul oilor" jşi - o calitate nouă a activităţii : ternă şi externă a parti­ \
une de prin conţinut şi interpre­ ştiut numai de Consiliul
> vatră formaţia de dansuri din r . teatrale la Betroşan i. PE ACEEAŞI SCENĂ dului şi statului nostru, popular comunal Băcia ?
.11 Baiua- tare, s-a bucurat de mult Meria precum ,şi o adovă- gedlogie, energetică, igie- s (N. Zamfir).
pe por- succes. La reuşita dialogu­ ' rată suită de solişti vocali Interviu realizat de Clubul muncitoresc din mă, .chimie ş,a.
uşoarit ;
1 soci al­ lui au colaborat grupul-vo- şi instrumentişti. AL. COVACI j -ERA FALNIC NUCUL...
ea orgn-
—coordo-
i partid, In faţa blocului nr. <12
janizaţici din str. Eminescu ‘47, •De­
Lugoj ; va, era un nuc falnic.
1 — pro- Acum nu mai este. Aso­
n viaţa CINE DEPANEAZĂ„. DEPANAREA ?
Dczbatc- ciaţia de locatari, preien-
:ă ; 10,15 tind dorinţa a 3‘4 loca­
de dor"
20,00 Ra- tari ca dorinţă comună, a
Ca efect al politicii parti­ voastră, în anii din urmă ti­ spaţiu". ,/Ar trebui ca cine­ tatea radio-tv. din Dobra e în celeiojte comune din obţinut din partea primă­
dului şi statului nostru de neretul nu mai îmbrăţişează va să intre în acest cerc şi închisă de peste 2 sâptămini zonă — Vorţa, Lăpugiu şi riei aprobarea pentru tă­
creştere neîntreruptă a nive­ meserii de care are nevoie să-l deschidă, adică să re­ din cauză că meseriaşul e Burjuc — nu există ateliere ierea nucului. Şi nucul,
lului de trai al poporului, în ; c o opera ţ ia meştaş u g ă rească, zolve problema în folosul ce­ la un curs de reciclare, iar de reparat televizoare şi ra­ care trăise zeci de ani,,a
casele oamenilor din mediul ci se îndreaptă spre indus, tăţenilor. Sau nu are nevoie atelierul de reparat aparate diouri. Cauza este lipsa de fost culcat la pămint in
rural pătrund tot mai multe •trie. E.o realitate". „Este, dar llia de o astfel de unitate ?“. de uz oaşnic funcţionează cadre. Francisc Rapolţi, eco­
elemente ale belşugului şi ci­ nu şi o scuză. Lă sate — şi „Ba da. Aproape nu există numai în 3 zile clin săptă- nomist la U.J.C.C., ne spunea mai puţin de un ceas. Era
.• un trân­ falnic nucul dar nu mai
tii (Arta); vilizaţiei : televizoare, apara­ -nu numai acolo — sînt des­ casă în comună care să nu mînă, ceea ce — ţinînd sea­ că situaţia se va îmbunătăţi
Uţie spe- te de radio, maşini de spă­ tui tineri ce vor să devină dispună de cel puţin un a­ ma de volumul solicitărilor — in toamnă, cînd vor intra in este. Acum, trunchiul său,
Jarlc po­ lat, aspiratoare ş.a. Aceasta muncă cei trimişi la şcoală, mai bine-zis o ■ parte din
tul) ; Cei el, stă aruncai pe locul
(Arta) ; creează necesitatea organi­ unul din ei fiind trimis în zo­
1 seară zării activităţii de întreţinere na U,ia, probabil. Nici cu a- de parcare din dreptul
PETRO- a bunurilor amintite, sarcină [n unităţi prestatoare ceasta în-sâ lucrurile nu se blocului 14. Se zice că a t
fraţii săi trebuie să-l ia cineva pen­
rea); Ac- ce revine — în zona llia, de vor schimba prea mul-t şi vor
“ (7 No- care ne ocupăm astăzi — mai fi comune fără ateliere tru a fi transformat in
l
îivanci — cooperativei meşteşugăreşti de servicii din zona i ia furnir. Aceeaşi soartă o
icap; LU- „Mureşul" Deva şi cooperati­ de depanare. Ar fi bine, .toc­ au şi crengile, care stau
;i Ovidiu mai de aceea, să se studie­
cN : Zina velor de consum comunale. ze posibilitatea deplasării şi acum lingă gardul de
c); LO- „Cooperaţia meşteşugăreas­ beton dinspre str. Emines­
ti nu se depanatori de radio, tv. etc. parat electric sau electro­ .e prea puţin. L-a-rn întrebat meseriaşilor din Mia şi Do­ cu. Dacă tot l-aţi tăiat,
2 (Mine- că — ne-a spus Ion Cărbu­ bra, de pildă, cîte o zi sau
Căpitan ne, dispecer la U.J.C.M. — Numai că aceştia trebuie de­ tehnic". pe loa-n Flandăr, preşedintele două pe săptămână, în loca­ faceţi ceva cu trunchiul şi
Horesc) ; pistaţi şi trimişi fa şcoli...". Cooperaţia de consum are cooperativei de consum, da­ cu crengile. Nu le lăsaţi
iy Chita- are la llia un atelier de că şi în condiţiile existenţei lităţile din jur, sau înfiinţa­ să putrezească ! (N. Că-
; URI- .epurat televizoare şi apara­ „Aveţi dreptate, dar se face ateliere de depanare la Do- rea de unităţi mobile de de­
Noiem- încă puţin în acest sen-s". bra şi Zam, deservite de me­ acestor secţii oamenii din panare care să se deplaseze, pitanu).
î (Steaua te de radio. Pină nu demult, seriaşi bine pregătiţi, ce e- Dobra mai merg la Deva cu
ZA : Rc- unitatea respectivă funcţiona „Nu sîntem mulţumiţi de un televizor sau aspirator în conformitate cu un pro­ PESTE LIMITĂ...
— serii- în condiţii bune. De un timp modul cum este organizată fectuează reparaţii de cali­ gram popularizat pe larg, în
ORAş- repararea televizoarelor şi a- tate, realizîndu-şi sarcinile stricat în braţe. „Merg, fiind­ localităţile ce nu dispun de
suO clar însă, activitatea ei b caro... la încasări. Unitatea pentru că unităţile noastre sînt slab In ziua de 8 mai a.c.,
; Opera- anemică". „De ce ?". „Fiind­ paratelor de uz casnic — unităţi de profil. Căci — conducătorul autocamio­
Flacăra) ; ne-a declarat Teodor Vasiu, repararea aparatelor de ra­ aprovizionate cu piese de socotim noi — e nefiresc ca
ollywood, că meseriaşul ce muncea .a|gi dio şi tv. din Dobra, deser­ schimb. Cei ce nu merg la un om, căruia i se strică te­ nului 31 -HD-5150 a circu­
de cul- s-a îmbolnăvit şi, cită vreme primarul comunei llia. in lo­ lat dinspre Simeria spre
adaţi din cul depanatorului bolnav tre­ vită de Sfidează Ionel, şi-a Deva, apelează la tot felul levizorul (sau aspiratorul, sau Haţeg. A circulat este un
CALAN ; e în concediu medical, lu­ depăşit planul -pe 4 tuni cu de ciubucad din localitate". radioul) să-şi ia aparatul în
(Casa de crează două zile pe săptămî- buie detaşat un a Hui, pentru 6 la sută, oea din Zam a a- „Cine sînt aceşti ciubucari, braţe şi să-l care pînă în co­ fel de a spune, deoarece
fac (11 nă, :in mod benevol". „îmi a asigura funcţionarea zilni­ ştiţi ?“. „Nu". „Primăria îi a sfidat orice regulă de
: Sârbă- că a atelierului radio-tv. în yut, de asemenea, o activi­ muna vecină sau pînă la circulaţie. Prin toate lo­
Hurcştd); spunea cineva că în cadrul tate bună. Asta nu înseam­ ştie ?". „Nu cred". Nu-i ştia Deva. calităţile prin care a tre­
Nickleby complexului de deservire din ce priveşte depanarea apa­ nă insă că în cele două co­ nici primăria — ne-a-rn con­
RI: Van­ ratelor de uz casnic, ne a- vins mai apoi. TR. BONDOR cut n-a micşorat viteza
ii (Mun- llia a funcţionat, pînă cu ftâm într-un cerc, ca să zic mune nu sînt necazuri. U-ni- sub 60 ’-m. Să nu mai
Intoar- cîtva timp în urmă, un ate­ vorbim despre viteza în
lier de reparat aparate de aşa : cooperaţia meşteşugă­ || afara localităţilor, cu toa­
uz casnic. Unitatea s-a des­ rească ore spaţiu, dar nu ML . %• te că pe ecuson scrie clar
fiinţat ; ce a stat la baza a- dispune de meseriaşi, in vre­ / ^ % . i că nu este voie a se de­
cestei măsuri ?". „Lipsa de me ce cooperaţia de consum păşi 50 km pe oră ! (T.
meseriaşi. Vedeţi dumnea­ ore meseriaşi dar nu posedă lk* J Nicolae).
V ■.
pontru LA VEDERE
se men- lf:l
in gene-
eerul va- Sch'imb de experienţă Deseori, la intersecţia
■r semna- străzii „Spitalului" cu „23
e şi des-
Vîntui va în municipiul Hunedoara siliului popular municipal August" — în Deva —,
sectorul a fost organizat de către Hunedoara, a prezentat o trecătorilor li se oieră un
Consiliul popular judeţean informare privind activita­ peisaj mai puţin plăcut.
fi -cu- Este vorba despre laptul
•re 2 şi 7 un schimb de experienţă tea desfăşurată şi rezulta­
.tre 12 şi privind gospodărirea şi în­ tele obţinute în acest do­ că aici se depozitează gu­
.ţa, izolat . frumuseţarea localităţilor meniu. A urmat apoi un noiul in grămezi, mai mari
iţă. liunedorene. Au participat sau mai mici, după cum
,3 mai : prim-vi,copreşedinţii şi vi­ fructuos schimb de opinii se adună. De multe ori
mbunălă- între participanţi. A fost acesta este împrăştiat de
va men- cepreşedinţii comitetelor şi prezentată şi o informare
:rul va fi birourilor executive ale privind modul cum sînt vini. Nu se găseşte oare
nai ales consiliilor populare muni­ posibilitatea de a se stân­
tul izolat organizate şi funcţionează ge şi aici gunoiul in re­
ala aver- cipale şi orăşeneşti. Tova­ asociaţiile de locatari, în cipient/ ? (N. Toader).
descărcări răşul Viorel Răceanu,
prim-vicepreşedinle al Co­ lumina prevederilor De­
mitetului executiv al Con­ cretului 387/1977. Deva. — Vtalere spre cartierul „Bcjan“.