Page 33 - Drumul_socialismului_1978_05
P. 33
Proletari din toate fărlfe, unifi-vă!
ANUL X XX
N il. 6 382
VINERI,
12 MAI
1978
4 pagini — 30 bani
EXAMENUL EFICIENŢEI
„CiNTĂM CU ŢARA"
Probiema problemelor preparatorilor de ia Teiiuc Comuna Baia de Criş a
găzduit „Ziua directorului
căminului cuilural“ din zo
na Brad, acţiune metodică
de
judeţean
Creşterea extracţiei in metal a Comitetului educaţie socialis
cultură
şi
tă, care s-a bucurat dc o
largă audienţă. Manifesta
Magistrala industrială nostru de muncă acţionea rea, la care au participat
cultu
căminelor
directorii
minerit Poiana Ruscăi — ză stăruitor, cu dăruire şi rale din zona Brad, a cu
siderurgie Hunedoara tre responsabilitate. O serie de prins simpozioane, şezători
artisti
programe
ce invariabil prin uzina de măsuri tehnice şi organiza literare toate şi consacrate aniver
ce,
preparare de la Teiiuc. Mai torice pe care le-am luat sării a 2050 de ani de la
concret spus, în uzina de în ultima vreme — rod al crearea primului stat dac
preparare de la Teiiuc se unei fructuoase activităţi centralizat. La reuşita ac
programelor
ţiunilor
înnobilează minereul de de cercetare ştiinţifică şi artistice şi a colaborat pro
att
fier din Munţii Poiana inginerie tehnologică, la fesori, rapsozi populari,
Ruscăi, primind noi valori care este atras un mare membri tţi cenaclului lite
de întrebuinţare. în cei a- număr de ingineri, tehni rar, formaţiile artistice ale
căminelor
ale
şi
culturale
proape 14 ani de existenţă, cieni, maiştri şi muncitori şcolilor din comună.
U.P. Teiiuc (unicat în ţară, cu înaltă calificare — au întreprinderea „Vîscoza" Luponi. Bobinatoarele Ana Corchiş şi Ana Loggidcan, se nu
în felul său), s-a dezvoltat condus la realizări deose ÎN TURNEU mără printre cele mai harnice lucrătoare din unitate. ' Foto : VIRGIL ONOIU
şi- modernizat continuu, bite în producţie. M-aş re
mai
şi-a consolidat un colectiv feri, de exemplu, la intro tru Luna colectivul înseamnă pen
dc
Teatrului
robust, bine pregătit şi des ducerea în fluxul de pre stat „Valea Jiului" din Pe
toinic. Sarcina noastră parare a minereului a unor troşani o perioadă de tur Măsuri care stimulează dezvoltarea
principală, adevărată pro separatoare magnetice cu nee prin ţară. in oraşele şi
muncitoreşti
din
centrele
blemă a problemelor, o caracteristici tehnice supe sudul şi centrul ţării, colec
constituie creşterea conti rioare, prin care se reduc tivul petroşânean dă spec- ascendentă a economiei naţionale,
nuă a extracţiei în metal şi sensibil pierderile de metal
îmbunătăţirea calităţii con- în steril, la înlocuirea . ac
. centratului de fier. Preo tualului sistam de lagăre de creşterea permanentă a nivelului de trai
cupările în această direcţie la rolele de susţinere a
le intensificăm azi mai cuptoarelor cu unul nou, Comitetul Politic Executiv tul la unele bunuri de con nominală a tuturor catego
mult ca oricînd, în condi modern, conceput şi reali al C.C. al P.C.R. a analizat sum provenite din import — riilor de oameni ai muncii va
ţiile perfecţionărilor ce se zat în cadrul uzinei, aflat tacole cu piesele „Alegeţi-l recent, o seamă de probleme cafea, măsline, piper, ara- fi majorată cu 40-42 la su
aduc mecanismului econo- în experimentare la cupto singuri" de I. Bucovcan, „O de mare însemnătate pentru hide. tă. în acelaşi timp, preve
anecdotă
de
provincială"
mico-financiar al întreprin rul nr. 4 şi care, pînă a- Alexandru Vampilov şi dra dezvoltarea în continuare a Măsurile adoptate se în derile privind creşterea unor
derilor, perfecţionări care cum, se comportă destul de matizarea lui C. Paiu după economiei noastre naţionale. scriu în mod firesc pe linia tarife şi preţuri abia atinge
ne pun mai pregnant-Şi bine, la instalaţia de recu povestirea Iui Creangă „Dă- Totodată, au fost examinate hotărîrilor Congresului al circa 6 la sută. Avînd în ve
mai realist în evidenţă perare a resurselor secun nilă Prepeleac". şi aprobate propunerile pri Xl-lea ai partidului, în pre dere aceste creşteri reiese
munca şi rezultatele ei con dare de energie (căldura DUPĂ TREI DECENII LA vind majorarea tarifelor pen vederile „Programului privind că oamenii muncii vor bene
crete, directe. din gazele arse evacuate FURNALE tru transportul de călători pe evoluţia preţurilor cu amă ficia in decursul acestui cin
în complexul proces de din cuptoare), care ne a- calea ferată, cu nave fluvi nuntul şi a tarifelor pentru cinal de o retribuţie reală de
valorificare superioară a duce lunar economii de Trei decenii fără între ale şi aeronave, pentru trans serviciile prestate populaţiei circa 32 la sută, faţă de 18-
minereului de fier pe ca- peste 150 000 mc gaz me rupere a muncit furnalistui portul în comun urban de în perioada 1977—1980", a- 20 la sută, cit se prevăzuse
la
Covalciuc
re-1 extrag minerii de la tan. Haralambie furnalo din C.S. călători în unele localităţi probat de Conferinţa Naţio iniţial. De prima etapă a
secţia
X
Gheţari şi Teiiuc, în scopul Avem în atenţie şi în Hunedoara. Şi după 30 de ale ţării, a tarifelor percepu nală a partidului din decem majorării retribuţiei în acest
creşterii extracţiei în me ani de muncă a sosit clipa te de organizaţiile coopera brie anul trecut. Aceste mă cincinal, etapă care se în
tal şi al reducerii cheltuie Ing. CORNELIA BOŢA ieşirii la pensie, clipa bine tiste pentru unele servicii suri nu afectează in nici un cheie la 1 iunie a.c., cu trei
Tovarăşii
lilor materiale — faotori şefa Uzinei de preparare meritatei odihne. felicitat cu luni mai devreme decît se
de
l-au
muncă
N hotărîtori în obţinerea u- Teiiuc multă căldură, i-au urat prestate populaţiei, precum şi fel prevederile programului prevăzuse, marea majoritate
nor însemnate beneficii viaţă lungă şi multă sănă a preţurilor ia lucrările de general de creştere mai ac a oamenilor muncii au şi be
centuată a nivelului de trai
prestări în construcţii, insta
suplimentare — colectivul (Continuare in pag. a 2-a) tate. laţii şi reparaţii pentru popu al poporului în acest cinci neficiat deja. Menţionînd şi
MUNCA POLITICĂ — laţie. De asemenea, s-au a- nal. faptul că în aceeaşi părioa-
ÎN DEZBATERE probat propunerile de majo După cum se cunoaşte, in
rare a preţurilor cu amănun actualul cincinal retribuţia (Continuare in pag. a 2-a)
La Brad s-au înche
iat manifestările din ca
drul „Săptăminii muncii po
litice", organizată de Comi ÎN INTERIORUL
tetul orăşenesc de partid şi In spiritul Legii sistematizării
Consiliul orăşenesc de edu
caţie politică şi cultură so ZIARULUI
cialistă. Expunerile, dezba
terile, simpozioanele pe te Tot ce se construieşte să se
me ca : „Elemente definito
rii ale dezvoltării economi- • Asa este înţeleasă la
co-sociale“, „Direcţii şi o- noi OMENIA realizeze în concordanţă cu
rientări ale activităţii poli-
lico-ideologice în etapa ac
tuală", „Relaţia naţional — ® Creşterea exigenţelor
internaţional în concepţia calitative ale întregului cerinţele urbanizării
P.C.K.", „Locul şi rolul lec proces instructiv-cducativ
torului in activitatea politi-
co-ideologică de formare a
omului nou", „Doctrine cu © La noul centru de gim
privire Ia influenţa revolu nastică din Deva, 3 500 de Interviu cu tovarăşul ION CONSTANT1NESCU,
ţiei ştiinţifico-tchnice asu arhitect şef al judeţului Hunedoara
pra sistemelor politice con fetiţe şi-au depus candida
temporane" ş.a. s-au bucu tura pentru... olimpiadele
rat de un interes major, în în documentele Conferin prin investiţii prioritare, să
treaga săptămină râspun- viitoare ţei pe ţară a preşedinţilor devină centre cu caracter
zînd eu succes genericului urban, de polarizare inter-
sub care s-a desfăşurat. consiliilor populare, în cu-
Lâcăluşii Gligor Petru şi Cornel Dobrean, execută repa © Televiziune; radio ; ci comunală. Pentru prima e-
raţii mecanice la rotoarele motoarelor electrice dc la I. L. vîntarea tovarăşului Nicolae
Chi.şcăjdăga. nema ; vremea Ceauşescu, secretarul gene tapă, pînă în 1980, sînt de
ral al partidului, rostită cu ja în plin proces de res
acest prilej, sînt cuprinse tructurare localităţile Ilia,
Nici O tărăgănare la PLMOARtA S! lASAMINTARfA LEGUMELOR! noile orientări privind sis Geoagiu şi Ghelari ; pentru
tematizarea şi transforma a doua etapă, pînă în 1990,
între acţiunile din agricul verzei de vară, ardeiului, to sibil demararea acţiunii res lor unităţilor agricole şi fer rea localităţilor rurale în vor urma acelaşi proces de
tură care impun maximă ur matelor şi vi netelor, precum pective. melor pentru îndeplinirea in aşezări de tip urban. în le transformare localităţile
genţă un loc prioritar îl ocu şi la insămînţarea castrave O atenţie aparte necesită tegrală a planului pe fiecare gătură cu această amplă Baia de Criş, Dobra, Pui
pă plantarea şi insămînţarea ţilor şi fasolei — lucrări ca refacerea culturilor de legu cultură, efectuarea la timp şi acţiune, am solicitat un şi Sarmizegetusa.
legumelor pe toate suprafe re trebuie să fie terminate me pe suprafeţele afectate de calitate a tuturor lucrări, interviu tovarăşului Ion Toate cele şapte locali
ţele planificate. Un exemplu pînă la sfîrşitul decadei a de revărsarea apelor, în spe lor cuprinse în tehnologiile Constantinescu, arhitectul tăţi au schiţe şi detalii de
demn de urmat în această doua a acestei luni. Printre cial la C.A.P. din Aureii Vlai- stabilite. şef al judeţului nostru. sistematizare avizate şi a-
privinţă îl oferă ferma legu unităţile unde există o pre cu, Geoagiu şi lila.. Pe lingă N. TIRCOB — Aşa după cum vă este probate potrivit reglemen
micolă din Deva a I.A.S. Min ocupare sporită pentru a -asi măsurile de evacuare grabni cunoscut, în documentele tărilor în vigoare. Pentru
tia, unde toate lucrările sînt gura baze temeinice recoltei că a apelor, se impune să Conferinţei pe ţară a pre cele din prima etapă au
în grafic. Şeful fermei, ing. de legume amintim coopera, se realizeze cit mai repede SITUAŢIA şedinţilor consiliilor popu fost elaborate şi machete
Nistor Giura Dorin, ne-a re tivele agricole din Orăştie, posibil lucrări de afînare a bilonării cartofilor in coo lare se subliniază necesi ale localităţilor şi ale zo
latat că s-a terminat planta SîMandrei, Beriu, Dobra şi solului pentru a se putea tre perativele agricole de tatea ca pînă în anul 1980 nelor centrale care au fost
tul roşiilor şi verzei de vară, altele. Cu rezultate mai bu ce imediat la plantarea şi producţie, pe consilii in- să fie definitivale mache aprobate, în anul 1977, de
iar in aceste zile forţele sînt ne la insămînţarea castrave insămînţarea sortimentelor de tercooperatiste, la data de tele comunelor oare urmea conducerea superioară de
concentrate la finalizarea ţilor se situează C.A.P. Geoa legume planificate. Pe su 11 moi a.c. se prezenta ză să devină, în deceniul partid şi de stat. Machete
plantării ardeiului. La cultu prafeţele unde au rămas go astfel : următor, oraşe agroindus le pentru localităţile stabi
ra de ceapă, care ocupă 37 giu unde, pînă ieri, erau in luri, acestea va trebui să fie Consiliul triale. Legat de această lite a deveni centre urba
să minţa te 6 ha cu această
de hectare, s-a încheiat pri cultură. Mult prea anevoios completate cu sămînţă preîn- iniercooperatist Realizai % sarcină, vă rugăm să vă re ne în etapa a doua, urmea
ma prăşită. colţită sa-u prin repfantări de Simeria 6<i feriţi la stadiul în care se ză a se elabora în anul
In cooperativele agricole, se desfăşoară însă pregătirile răsaduri. Toteşti 50 n află, din acest punct de 1979.
Deva
pînă acum, s-au cultivat le. pentru cultivarea castraveţilor Realizarea exemplară a Dobra 11 vedere, comunele din ju — In documentele Con
gume pe mai mult de 540 ha pe spalier. Deşi tehnologia sarcinilor din programul ju^ Hajcg 38 deţul nostru care urmează ferinţei pe ţară a preşeditl-
din 1 100 planificate. Faţă de de lucru a fost explicată de deţean de dezvoltare a legu Călan 35 să devină centre cu carac
33
II ia
data calendaristică la care taliat în broşura cu progra mi culturii impune o preocu Geoagiu 28 ter urban ? N. BADIU
ne aflăm s-au acumulat mari mul legumelor pe anul 1978, pare susţinută din partea co Orăştie 3 — In judeţul Hunedoara
restanţe, care trebuie grab unii şefi de ferme legumicole mandamentelor locale pen Brad — sînt stabilite şapte localităţi (Continuare în pag. a 2-a)
—
Hunedoara
nic înlăturate, la plantatul tărăgănează în mod inadmi tru agricultură, a conduceri reşedinţă de comună care,
