Page 34 - Drumul_socialismului_1978_05
P. 34
Fag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 38î
Măsuri care stimulează dezvoltarea
iTeuevizh
ascendentă a economiei naţionale, EbaMt&aBzsasmBEBi
S,00 Telcşeoală ;
creşterea permanentă a nivelului de trai 10.00 Film artistic :
gostiţii anului 1
arc) ;
11.30 Corcspondentiii:
(Urmare din pag. 1) ţuri se impune în mod obi cu colectivele de oameni ai ţctni transmit...
ectiv. Creşterea cointeresării muncii. 11.15 Muzică uşoară
dâ, adică in primii doi ani oamenilor muncii în sporirea Majorarea tarifelor unor rina Chlriac ş
Spătaru ;
ai actualului cincinal, faţă de eficienţei economice prin par servicii prestate populaţiei de 12.00 Telex ;
creşterea planificată de cir ticiparea la beneficii necesită către organizaţiile coopera 15.00 Telex ; ,
15.05 Tenis de cîmpo
ca 2 la sută a tarifelor şi desfăşurarea unei activităţi tiste şi a preţurilor de de nia — Selccţios
preţurilor, s-a realizat numai rentabile de către fiecare co viz pentru lucrări de prestări ternaţionaiă (n
din ziua a 1I-.
1,5-1,6 la sută, avem confir lectiv, eliminarea fermă a în construcţii, instalaţii şi re IV,00 Emisiune in
marea caracterului echilibrat oricăror pierderi, evaluarea paraţii, care sînt neschimba germană ;
$i sănătos al economiei noas precisă a cuantumului chel te de peste 20 de ani, sînt 15.00 Rezultatele trai
tre naţionale, a capacităţii tuielilor de producţie şi sti menite să coreleze venituri to ;
societăţii noastre socialiste mularea puternică a reduce le anumitor categorii de lu I.P.L. JJcva, secţia mobilă Brad : Echipa de lustruit mobilă, condusă de comunista 19.05 pii Film serial pe: -
,Cuorc“
:
de a stăpini, pe baza pla rii costurilor materiale şi crători din aceste organizaţii Elena Stana, nu are nici un refuz de calitate la mobila pentru beneficiarii interni şi ex dul 42 ;
nului, buna funcţionare a creşterii productivităţii mun cu cele ale oamenilor mun terni. Foto : YIIIGIL ONOIU 19.30 Telejurnal ;
mecanismului economic şi pe cii. în aceste condiţii este cii încadraţi în unităţile de 19,50 Viaţa în lumi
- ulcior eticii şi
această cale, creşterea fără clar pentru oricine, că în stat, să sporească cointere socialiste ;
precedent a nivelului de trai domeniul transporturilor de sarea lor in desfăşurarea u- Iot ce se construieşte să se realizeze 20.15 Film artistic î
Prcmi
dcr“
o! întregului popor. călători, pe calea ferată, cu nei activităţi eficiente, renta ţară. — Producţie
Partidul nostru aplică cu nave fluviale şi aeronave, un bile. diourilor amem
fermitate în politica sa eco de tarifele au rămas ne în legătură cu creşterea în concordanţă cu cerinţele urbanizării 21,55 Atelier de cr-
lerar-artistică ;
nomică, legităţile obiective schimbate de circa 15 ani, preţurilor cu amănuntul al 23,25 Telejurnal.
ale socialismului. De aici de dar în acelaşi timp preţurile unor bunuri de consum pro
curge şi forţa societăţii noas carburanţilor, îndeosebi a! venite din import — cafea, (Urmare din pag. 1) te municipiile, oraşele şi nă în 1980 să devină mo
tre de a ţine în permanenţă benzinei, au crescut de cîte- măsline, piper, ara biele — comunele au schiţe de sis dele de sistematizare pen
sub control, de a stăpîni pe va ori, iar retribuţiile perso majorarea a fost impusă de ţilor consiliilor populare se tematizare.. Schiţele de sis tru localităţile rurale din IBCADIO!
deplin evoluţia preţurilor. în nalului din aceste sectoare însăşi evoluţia preţurilor a- subliniază, de asemenea, că tematizare au stabilite pe judeţ. ESite-fiSSBSBEgSSES
condiţiile^jrnei economii di au sporit considerabil, s-a a- cestor produse pe piaţa mon trebuie să fie intensificate rimetrele construibile, în în prezent, în satele hu
BUCUREŞTI I :
namice c'O'qj.. este economia juns la situaţia de a se în dială, unde se înregistrează preocupările pentru a se a- condiţiile creşterii exigen nedorene, toate clădirile dioprogramul dimir
noastră.- naţională, aflată în registra pierderi importante, creşteri în ritm alert în ulti sigura planuri şi machete ţei privind folosirea tere noi de locuit, obiectivele Radiojurnal ; 8,00
permanentă ascensiune, su cheltuielile efective de pro ma vreme. de sistematizare pentru fie nului. Pentru limitarea dis social-culturale se realizea presei ; 8,10 Curier
pusă unor mutaţii calitative ducţie depăşind simţitor înca Adoptarea de către Comi care comună, astfel ca tot persării construcţiilor din ză numai după proiecte e- diiior ; 9,00 Ră.spun
10,00
continui ca urmare a desfă sările obţinute din prestaţiile tetul Politic Executiv al C.C. ceea ce se construieşte să mediul rural, în numeroa laborate de Institutul ju cultălorileş ; 105 Atla
de ştiri ;
şurării producţiei şi introdu de servicii. în. transportul de al P.C.R. a acestor măsuri, se realizeze pe o bază se cazuri sînt stabilite zone deţean de proiectare, cu ric ; 10,30 Sănătati
cerii pe scară largă a pro călători în comun urban, a- reflectă grija deosebită, per nouă, (inîndu-se seamă de cu restricţii de construcţii. un număr sporit de nivele, Interpreţi ai şlagăi
gresului tehnic, se impune, ceastă neconcordanţă între manentă a^ partidului şi sta cerinţele urbanizării. în Prin aceste masuri perime care îmbină armonios uti mâncsc : Dorina 1
Buletin de şt:
11.00
în mod obiectiv, ca la anu cheltuielile privind perfecţio tului nostru pentru dezvolta legătură cu această viziu trele construibile ale celor lul cu frumosul şi ţin sea Avanpremieră Rr
mite intervale de timp să se narea şi modernizarea mij rea în continuare, în mod ar ne de largă perspectivă, 487 localităţi hunedorene mă de specificul arhitectu 11,35 Discoteca „U
facă corecturi şi îmbunătăţiri loacelor de deplasare, pe ca monios, a economiei naţiona dar şi de stringentă actua cuprind circa 10 000 ha ; rii locale. în toate satele Uh : 12,00 Buletin
comoara
Din
12,05
ale preţurilor, ţinînd seama re le face în permanenţă sta le, preocuparea profundă litate, am dori să vă refe un număr de 25 localităţi, reşedinţă de comună, pre rului nostru ; 12,35
de necesitatea realizării unui tul nostru socialist şi tarifele pentru soluţionarea interese riţi la preocupările actuale cu gospodării răsfirate şi cum şi de-a lungul dru to componistic Mî
raport mai just înlre acestea. de cîteva zeci de bani este lor fundamentale ale socie şi cele viitoare. V-am ruga fără condiţii de dezvoltare, murilor naţionale, a trasee linii ; 13.00 De ia
în perioada actuală, cînd şi mai evidentă. Potrivit ho- tăţii noastre în ansamblu şi să ne spuneţi cîteva cuvin urmează să fie dezafectate lor turistice ce străbat ce 15.00 Sludcnt-clubi
diojurnal ; 10,15 Ci'
se află în curs de aplicare tărîrii Comitetului Politic E- „ ale fiecărui om al muncii în te şi despre ceea ce s-a fă pînă în anii 1990—2000. Un lelalte sate, se construiesc nicrcşU de Nicola
amplul program de perfec parte, în scopul valorificării cut pînă acum pentru a număr de cinci sate reşe numai locuinţe cu parter şi eu ; 10,25 Coordot
ţionare a conducerii şi pla xecutiv şi în spiritul democra mai intense a rezervelor in se asigura planuri şi schiţe dinţă de comună — Baril, etaj, intr-o arhitectură spe nomicc : 10,40 Tim -
frumuseţi
tor
de
nificării economico-financiare, tismului societăţii noastre noi, terne, creşterii eficienţei eco de sistematizare pentru co Băiţa, Cerleju de Sus, Să- cifică judeţului, care dau uşoară ; 17,00 Bul
de întărire a autogestiunii u- majorarea tarifelor la trans nomice şi pe această bază, munele şi satele bunedo- laşu de Sus şi Zam —, pen satelor o înfăţişare nouă, ştiri ; 17,20 Pcnln
nităţilor economice, a auto- portul comun urban, se ridicării neîncetate a nivelu rene ? tru care au fost elaborate caracteristică epocii noias- 18.00 Orele serii ;
ai
cîntecu!
terpreţi
conducerii muncitoreşti, ma va aplica numai după lui de viaţă al întregului — în judeţul nostru toa şi machete, urmează ca pî Ire. ncsc ; 20.15 Anche
jorarea unor tarife şi pre discutarea lor în mod public, nostru popor. miră : 20,45 Cadei
re : 22.00 O zi ini
23.00 Bijuterii i
Creşterea extraefiei în meta! 23.30— 3,00 Nou sto
cal nocturn.
O TIMIŞOARA !
(Urmare din pag. 1) mentar sarcinilor de pian cu. unele stări de inerţie. luaUtatca radio ;
peste 155 tone de fier 'în Principal este însă că ne gini din muzica d<
programul nostru pe acest minereu marfă, ne-aan în mobilizăm şi acţionăm cu 18,30 Tribuna c
an şi alte soluţii şi măsuri cadrat, chiar cu unele de hotărîre şi responsabilitate, Înaintate de : la Iniţiaţii
idei
citorcşti
de automatizare şi perfec păşiri, in indicatorul de ca că reuşim să lichidăm lip — experienţe vale
ţionare a fluxurilor tehno litate a producţiei, am ob surile, să promovăm tot textilistelor de la
logice, care vizează îmbu ţinut economii de 155 000 mai mult noul şi modernul 19.00 Tineretul şi
Calitatea tinereţii
nătăţirea directă şi eficien kWh energie electrică şi de în producţie — forţă indis in creaţia mecai
tă a parametrilor funcţio aproape 1,9 milioane mc pensabilă a progresului, si cercetătorilor di
nali ai agregatelor şi in gaz metan. Iată preocupări, dezvoltării şi civilizaţiei. 19.30— 20,00 Viaţa
Din cuprins : Âsp.
stalaţiilor, creşterea pro măsuri şi rezultate care ne Ne bazăm pe un colectiv festivalul „Primăv
ductivităţii muncii şi dimi destoinic, condus de o or dcană“ şi anticii
nuarea eforturilor , fizice îndreptăţesc să afirmăm că ganizaţie de partid puter festivalul „Timişo:
ca!ă“.
ale -lucrătorilor, reducerea avem pregătite deplin con nică, ne bazăm pe mese
a
trece
la
pentru
diţiile
poluării din zonă. Amintesc săptămîna de lucru redusă, riaşi de nădejde, cum sînt
preocupările pentru reali Samson Corchiş şi Ioan
zarea unor noi tipuri de măsură ce va fi aplicată Rotariu — cuptorari, Ioan BkMdHBBgSEKa
separatoare magnetice şi a pentru uzina noastră, de Lăzăroni, Ioan Goleşie şi
-unor arzătoare mai econo fapt, pentru întreaga între Maria Trufin — prepara DEVA: îţi dăruicî
mice. prindere minieră Hunedoa tori, Petru Boji şi Constan dafir (Patria); Cit
HUNEDOARA : E
Măsurile amintite, efor ra, începînd cu luna iunie tin Bobîlcă — şefi de e- clală (Flacăra) ;
turile perseverente şi con a.c. chiipă lăcătuşi, Grigore liţistul (Siderurgi
jugate ale colectivului nos De bună seamă că nici Kosz — zidar şamotor, pe 4 din fotografie
Balul de simbăt
tru ne-au permis obţinerea la U.P. Teliuc nu toate lu mulţi alţii cu care vom obţi (Constructorul) ;
Vonnaţia condusă de mecanicul lacul) Moraru. de ta Atelierele centrale de reparaţii pe cele patru luni şi o de crurile merg foarte bine. ne şi în viitor rezultate bu ŞANI : Rocco şi.
ale l.C.S. Hunedoara, fruntaş în producţie, este cunoscută şi apreciată pentru calitatea re cadă a unor realizări în Ne mai confruntăm şi noi ne, aşa cum ne-am propus, — seriile l-II (Un
paraţiilor pe care le execută. lată-j pe ciţiva membri ai formaţiei, surprinşi in 'momentul liunea „Autobuzu
reparaţiei unui motor. Foto : N. NEGRU semnate. Âm realizat supli cu greutăţi şi neajunsuri, aşa cum ne-am angajat. iembrie) ; Ochii S
seriile -II (Reptili
r * mattuâ e PENI : Eu, tu
(Cultural) ; Impoi
1 In camera albă sînt 3 pa- nei fetiţe, secretarul orga alt necunoscut al lui llie tor, curajos" — astea-s a- pornit de la o abatere de spune doctorul Simionescu. 5 • veste de dragost
;
' turi. Ocupate toate. Prin nizaţiei U.T.C. pe atelierul Cojocaru, deşi — membru tributele care-l caracteri la N.T.S., care n-a fost nu Sîntem şi foarte bine do % torese) tigrul VULCAI-
kan,
Malae:
j ferestrele largi răzbat ge- staţii şi reţele din cadrul al aceluiaşi colectiv de zează pe Cezar Popa. mai a lui Cojocaru. A- taţi. Ducem însă lipsă de î citorese) ; LONE,
• neroase zorile unei zile de secţiei electrice a C.S. Hu muncă, il cheamă Cezar ...Mergem la spitalul din cesta nu găseşte cuvinte cadre la secţia de terapie h cui lebedei (Mine
j primăvară. Intr-un pat, un nedoara. Zimbeşte acum Popa' şi este bobinator la Hunedoara, împreună cu de mulţumire pentru cei ca intensivă, unde este un ma s TRILA : Căpitan.
(Muncitoresc);
Al
{ om geme, inioreîndu-se a- mulţumit : atelierul de reparaţii elec tovarăşul Poppel Ludovic, re au donat sînge şi piele re volum de muncă, Aici a- «I Johnny Cliitară
ţ nevoie de pe o parte pe —v>Cum să stau pasiv trice. Este al doilea dona de la compartimentul de pentru viaţa lui, pentru a-i vem un singur doctor (!). rese) ; U RIC ANI
< alta. Ceilalţi doi pacienţi cînd era în pericol viaţa u- tor de piele pentru ţesutu protecţia muncii al C.S. Hu uşura suferinţa, pentru cei Dar acest doctor — Sido- I le Broadtvayului la
brie);
BRAD:
j s-au trezit şi ei. „Te doare, nui om ? Puteam fi eu in rile grav deteriorate, de pe nedoara. Ne spune : care-l vizitează aproape zil nia Medrea — dă dovadă *. de acasă (Sicar
{ nea Cojocarule ?" — îl în- locul lui. Sau altul. Indife picioare, ale lui Cojocaru. — N-avem multe acci nic. „Le doresc sănătate şi de o excepţională capacita I ORAŞTXE : Impus
■ treabă unul din ei. „3o, rent cine. Era un om. Tre — Din vreo 25 de volun- dente, dar cînd se produce numai bucurii. Voi reveni te profesională şi de dărui *» clar de lună (Pat:
raţiunea
| mi-e mai bine. Dar de unde buia ajutat. Şi, azi, sînt curînd, apt de muncă, în re. Ea este prima care a GEOAGIU-BAl „Petrol"
:
„ mă cunoşti ? Eu nu ştiu ci- mulţumit că l-am ajutat. mijlocul lor". De asemenea, înclinat spre viaţă soarta I Scatiu — seriile
' ne eşti, cînd ai venit şi cu Aşa înţeleg eu spiritul de mulţumeşte profund perso lui Cojocaru. Şi nu numai de cultură) ; HA
la
tentatul
| ce- treburi pe-aici..,". „La omenie. Aşa m-au educat ha asie înţeleasă nalului medical care l-a în a lui. Dar, vorbind de ca i ' (Popular) ; de CĂL.A
' drept vorbind, nici eu nu te părinţii. Aşa m-a învăţat j grijit, care-l îngrijeşte. „Nu zul Cojocaru, trebuie să \ tea dragostei (Ca
| cunosc, nea Cojocarule, de- partidul. le ştiu bine numeler Intre- remarcăm şi pilda de de s tură) ; Nu mai f
* cît după nume. Ştiu că fa- — Despre Vasile Bulgă ia noi baţi-l pe tovarăşul doctor votament şi dăruire în în nie) ; SIMBRIA ILIA :
;
(Mureşul)
rescu ? Numai vorbe bune,
i cem parte din acelaşi co frumoase — îl apreciază otim Simionescu.,,". grijirea lui a medicilor Ro \ h fierbinte : Mama
(Lumii
LIUC
lectiv de muncă — secţia
meo Stănescu şi Ofelia
* electrică a C.S.H. Şi mai şeful secţiei, inginerul Mir- Cu recunoscuta-i modes Moldovan, ca şi a asisten i GHELAKI : Vând
| ştiu că ai suferit un grav cea Delapeta. Vine la lucru tari „de piele", am fost a- vreunul, oamenii sar în a- tie, doctorul Alexandru Si tei Niculina Drondoi, a su S riile I-Il (Mut
BRAZI : Parada <
i accident de muncă. La noi ziua sau noaptea, la orice leşi noi 'doi ; Bulgărescu şi jutor cu zecile, cu sutele. mionescu, şeful secţiei orto- rorilor medicale Maria Cucu
\
j s-a lansat întrebarea : Cine oră ar fi chemat, este un e- cu mine. Aşa au conside Aşa cum a fost şi cu Co pedie-traumatologie a Spi şi Ana Copronţoiu, a altor K
j dă piele pentru Cojocaru ? xemplu de hărnicie şi con rat doctorii, în urma ana jocaru. 40 au donat sînge, talului din Hunedoara — cadre de la ortopedie". iVREMEi
N-am întrebat cine-i Cojo- ştiinciozitate, de modestie lizelor medicale. Am dat 25 s-au înscris să doneze exemplu de probitate profe Şi cînd te gîndeşti că toţi I
s «i
k caru, ce-a păţit, ce inseom- şi omenie. La 25 de ani 833 emp de piele, de pe piele. A fost însă nevoie sională şi de înalt umani aceşti oameni n-au ştiut
* no să dăm piele pentru el. este fruntaş de 4 ani la picioare. Nici nu ştiu dacă numai de doi. Sînt minu tarism — ţine să facă două vreodată unul de altul. Toţi i Pentru ziua d<
J M-am înscris primul, Bă- rînd în întrecerea socialistă. m-a durut. Acum s-a re naţi aceşti oameni. Şi n-au precizări : mai întii —- adîn- s-au cunoscut în spital. Şi * 1978 : Vreme reci
variabil.
totul
Cu
{ nuiam doar un lucru, că u- Un tînăr cum am dori să fie făcut complet. ştiut vreodată unul de al ca solidaritate umană de toţi şi-au dat mîna, şi-au u- cădea averse de
• nui semen de-ol nostru i mulţi, toţi, — Nu ţi-a fost frică ? tul. S-au cunoscut în spital. care dau dovadă colegii nit voinţa, şi-au înflăcărat I la deal şl muntt
S
| s-a întîmplat ceva grav. Şi — Dacă ar fi cazul, ne Stăm lingă patul alb, la celor accidentaţi, exemple inima pentru viaţa unui om. mă de lapoviţă ş
Vîntul
si
sufla
va
, pe mine mă cam ustură fericit, să mai trebuiască un — Nu. Am dat şi singe. ortopedie, unde se află in de conştiinţă civică şi de Şi acest om, bărbat tînăr I derat din sectore
| acum, aici, pe picioare, de ajutor... Vreo 40 de inşi am dat sîn- ternat llie Cojocaru, în timp omenie, şi apoi grija deose şi frumos, de numai 36 de % Temperaturile mi
• unde mi-au luat piele, dar Vasile Bulgărescu n-aş- ge pentru nea Cojocaru. ce sora medicală Ana Co- bită pe ,»are o poartă per ani, trăieşte, in curînd le i fi cuprinse intre
maximei
i trece. Numai să te faci ma- teaptă sfîrşitul întrebării. Şi Cezar Popa este tînăr. pronţoiu îi schimbă pansa sonalul medical pentru va stringe mîna tuturor, le s de, 16 iar grade. Izol;
şi
| tale bine...". — L-aş da cu plăcere. N-a împlinit încă 24 de ani, mentele şi se bucură de tratarea şi vindecarea lor va mulţumi frumos şi se va şi în zonele joas
' Cel care vorbise, de pe Oricui. Fiecare trebuie să dar şefii săi au numai cu evoluţia spre însănătoşire grabnică, pentru viaţa lor. reîntoarce la muncă. Suc \ pie, se va semn
V
| patul de spital, este tînărul trăiască, să, muncească, să vinte de laudă pentru el. a bolnavului. Nu discutăm „în spitalul acesta modern ces, llie Cojocaru. slabă la sol.
Pentru zilele d
„ Vasile Bulgărescu, de 25 se bucure de viaţă... „Bun meseriaş, disciplinat, despre accident. Cunoaştem tratăm foarte multe cazurî, I mai 1978 : Vremr
| de ani, căsătorit şi tatăl u- ...în al doilea pat — un săritor la nevoie, ascultă toată istoria. E tristă. A variate şi complexe — ne DUMITRU GHEONEA ». de încălzire, tr>'
\ sfîrşitul interv