Page 34 - Drumul_socialismului_1978_05
P. 34

Fag. 2                                                                                                                                  DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 38î



      Măsuri care stimulează dezvoltarea
                                                                                                                                                                      iTeuevizh
        ascendentă a economiei naţionale,                                                                                                                             EbaMt&aBzsasmBEBi

                                                                                                                                                                     S,00 Telcşeoală ;
   creşterea permanentă a nivelului de trai                                                                                                                          10.00  Film artistic :
                                                                                                                                                                         gostiţii anului 1
                                                                                                                                                                         arc) ;
                                                                                                                                                                     11.30  Corcspondentiii:
     (Urmare din pag. 1)      ţuri  se  impune  în  mod  obi­  cu  colectivele  de  oameni  ai                                                                           ţctni transmit...
                              ectiv.  Creşterea  cointeresării   muncii.                                                                                             11.15   Muzică   uşoară
   dâ,  adică  in  primii  doi  ani   oamenilor  muncii  în  sporirea   Majorarea   tarifelor   unor                                                                     rina   Chlriac   ş
                                                                                                                                                                         Spătaru ;
   ai  actualului  cincinal,  faţă  de   eficienţei  economice  prin  par­  servicii  prestate  populaţiei  de                                                       12.00  Telex ;
   creşterea  planificată  de  cir­  ticiparea  la  beneficii  necesită   către  organizaţiile  coopera­                                                             15.00 Telex ; ,
                                                                                                                                                                     15.05  Tenis  de  cîmpo
   ca  2  la  sută  a  tarifelor  şi   desfăşurarea   unei   activităţi   tiste  şi  a  preţurilor  de  de­                                                              nia   —   Selccţios
   preţurilor,  s-a  realizat  numai   rentabile  de  către  fiecare  co­  viz  pentru  lucrări  de  prestări                                                            ternaţionaiă   (n
                                                                                                                                                                         din ziua a 1I-.
   1,5-1,6  la  sută,  avem  confir­  lectiv,  eliminarea  fermă  a   în  construcţii,  instalaţii  şi  re­                                                          IV,00 Emisiune   in
   marea  caracterului  echilibrat   oricăror   pierderi,   evaluarea   paraţii,  care  sînt  neschimba­                                                                 germană ;
   $i  sănătos al economiei noas­  precisă  a  cuantumului  chel­  te  de  peste  20  de  ani,  sînt                                                                 15.00  Rezultatele trai
   tre  naţionale,  a  capacităţii   tuielilor  de  producţie  şi  sti­  menite  să  coreleze  venituri­                                                                to ;
   societăţii   noastre   socialiste   mularea  puternică  a  reduce­  le  anumitor  categorii  de  lu­  I.P.L.   JJcva,   secţia   mobilă   Brad   :   Echipa   de   lustruit   mobilă,   condusă   de   comunista   19.05   pii  Film  serial  pe:  -
                                                                                                                                                                              ,Cuorc“
                                                                                                                                                                            :
   de  a  stăpini,  pe  baza  pla­  rii   costurilor   materiale   şi   crători  din  aceste  organizaţii   Elena   Stana,   nu   are   nici   un   refuz   de   calitate   la   mobila   pentru   beneficiarii   interni   şi   ex­  dul 42 ;
   nului,   buna  funcţionare  a   creşterii  productivităţii  mun­  cu  cele  ale  oamenilor  mun­  terni.                                 Foto : YIIIGIL ONOIU     19.30 Telejurnal ;
   mecanismului  economic  şi  pe   cii.  în  aceste  condiţii  este   cii  încadraţi  în  unităţile  de                                                             19,50 Viaţa în lumi
                                                                                                                                                                       - ulcior eticii şi
   această  cale,  creşterea  fără   clar  pentru  oricine,  că  în   stat,  să  sporească  cointere­                                                                    socialiste ;
   precedent  a  nivelului  de  trai   domeniul   transporturilor   de   sarea  lor  in  desfăşurarea  u-   Iot  ce  se  construieşte  să  se  realizeze             20.15   Film  artistic  î
                                                                                                                                                                                 Prcmi
                                                                                                                                                                         dcr“
   o! întregului popor.       călători,  pe  calea  ferată,  cu   nei  activităţi  eficiente,  renta­                                                                    ţară.   —  Producţie
     Partidul  nostru  aplică  cu   nave  fluviale  şi  aeronave,  un­  bile.                                                                                            diourilor amem
   fermitate  în  politica  sa  eco­  de  tarifele  au  rămas  ne­  în  legătură  cu  creşterea   în concordanţă cu cerinţele urbanizării                            21,55 Atelier de cr-
                                                                                                                                                                         lerar-artistică ;
   nomică,   legităţile   obiective   schimbate  de  circa  15  ani,   preţurilor  cu  amănuntul  al                                                                 23,25 Telejurnal.
   ale  socialismului.  De  aici  de­  dar  în  acelaşi  timp  preţurile   unor  bunuri  de  consum  pro­
   curge  şi  forţa  societăţii  noas­  carburanţilor,   îndeosebi   a!   venite  din  import  —  cafea,   (Urmare din pag. 1)  te   municipiile,   oraşele   şi   nă  în  1980  să  devină  mo­
    tre  de  a  ţine  în  permanenţă   benzinei,  au  crescut  de  cîte-   măsline,  piper,  ara  biele  —    comunele  au  schiţe  de  sis­  dele  de  sistematizare  pen­
    sub  control,  de  a  stăpîni  pe   va  ori,  iar  retribuţiile  perso­  majorarea  a  fost  impusă  de   ţilor   consiliilor   populare   se   tematizare..  Schiţele  de  sis­  tru   localităţile   rurale   din   IBCADIO!
    deplin  evoluţia  preţurilor.  în   nalului  din  aceste  sectoare   însăşi  evoluţia  preţurilor  a-   subliniază,   de   asemenea,   că   tematizare  au  stabilite  pe­  judeţ.  ESite-fiSSBSBEgSSES
   condiţiile^jrnei  economii  di­  au  sporit  considerabil,  s-a  a-   cestor  produse  pe  piaţa  mon­  trebuie   să   fie   intensificate   rimetrele   construibile,   în   în  prezent,  în  satele  hu­
                                                                                                                                                                      BUCUREŞTI I :
    namice  c'O'qj..  este  economia   juns  la  situaţia  de  a  se  în­  dială,  unde  se  înregistrează   preocupările  pentru  a  se  a-   condiţiile   creşterii   exigen­  nedorene,   toate   clădirile   dioprogramul dimir
    noastră.-  naţională,  aflată  în   registra  pierderi  importante,   creşteri  în  ritm  alert  în  ulti­  sigura   planuri   şi   machete   ţei   privind   folosirea   tere­  noi   de   locuit,   obiectivele   Radiojurnal ; 8,00
    permanentă  ascensiune,  su­  cheltuielile  efective  de  pro­  ma vreme.       de   sistematizare   pentru   fie­  nului.  Pentru  limitarea  dis­  social-culturale   se   realizea­  presei ; 8,10 Curier
    pusă  unor  mutaţii  calitative   ducţie  depăşind  simţitor  înca­  Adoptarea  de  către  Comi­  care   comună,   astfel   ca   tot   persării   construcţiilor   din   ză  numai  după  proiecte  e-   diiior ; 9,00 Ră.spun
                                                                                                                                                                                 10,00
    continui  ca  urmare  a  desfă­  sările  obţinute  din  prestaţiile   tetul  Politic  Executiv  al  C.C.   ceea   ce   se   construieşte   să   mediul  rural,  în  numeroa­  laborate   de   Institutul   ju­  cultălorileş ;   105 Atla
                                                                                                                                                                     de ştiri ;
    şurării  producţiei  şi  introdu­  de  servicii.  în.  transportul  de   al  P.C.R.  a  acestor  măsuri,   se   realizeze   pe   o   bază   se  cazuri  sînt  stabilite  zone   deţean   de   proiectare,   cu   ric   ;   10,30   Sănătati
    cerii  pe  scară  largă  a  pro­  călători  în  comun  urban,  a-   reflectă  grija  deosebită,  per­  nouă,   (inîndu-se   seamă   de   cu  restricţii  de  construcţii.   un  număr  sporit  de  nivele,   Interpreţi   ai   şlagăi
    gresului  tehnic,  se  impune,   ceastă  neconcordanţă  între   manentă  a^  partidului  şi  sta­  cerinţele   urbanizării.   în   Prin  aceste  masuri  perime­  care  îmbină  armonios  uti­  mâncsc : Dorina 1
                                                                                                                                                                          Buletin  de  şt:
                                                                                                                                                                     11.00
    în  mod  obiectiv,  ca  la  anu­  cheltuielile  privind  perfecţio­  tului  nostru  pentru  dezvolta­  legătură   cu   această   viziu­  trele  construibile  ale  celor   lul  cu  frumosul  şi  ţin  sea­  Avanpremieră   Rr
    mite  intervale  de  timp  să  se   narea  şi  modernizarea  mij­  rea  în  continuare,  în  mod  ar­  ne   de   largă   perspectivă,   487   localităţi   hunedorene   mă  de  specificul  arhitectu­  11,35   Discoteca   „U
    facă  corecturi  şi  îmbunătăţiri   loacelor  de  deplasare,  pe  ca­  monios,  a  economiei  naţiona­  dar  şi  de  stringentă  actua­  cuprind  circa  10  000  ha  ;   rii  locale.  în  toate  satele   Uh  :  12,00  Buletin
                                                                                                                                                                              comoara
                                                                                                                                                                          Din
                                                                                                                                                                     12,05
    ale  preţurilor,  ţinînd  seama   re  le  face  în  permanenţă  sta­  le,   preocuparea   profundă   litate,  am  dori  să  vă  refe­  un  număr  de  25  localităţi,   reşedinţă  de  comună,  pre­  rului  nostru  ;  12,35
    de  necesitatea  realizării  unui   tul  nostru  socialist  şi  tarifele   pentru  soluţionarea  interese­  riţi   la   preocupările   actuale   cu   gospodării   răsfirate   şi   cum  şi  de-a  lungul  dru­  to   componistic   Mî
    raport mai just înlre acestea.  de  cîteva  zeci  de  bani  este   lor  fundamentale  ale  socie­  şi  cele  viitoare.  V-am  ruga   fără  condiţii  de  dezvoltare,   murilor  naţionale,  a  trasee­  linii ; 13.00 De ia
     în  perioada  actuală,  cînd   şi  mai  evidentă.  Potrivit  ho-   tăţii  noastre  în  ansamblu  şi   să  ne  spuneţi  cîteva  cuvin­  urmează  să  fie  dezafectate   lor  turistice  ce  străbat  ce­  15.00   Sludcnt-clubi
                                                                                                                                                                     diojurnal  ;  10,15  Ci'
   se  află  în  curs  de  aplicare   tărîrii  Comitetului  Politic  E-  „   ale  fiecărui  om  al  muncii  în   te  şi  despre  ceea  ce  s-a  fă­  pînă  în  anii  1990—2000.  Un   lelalte   sate,   se   construiesc   nicrcşU   de   Nicola
    amplul  program  de  perfec­                         parte,  în  scopul  valorificării   cut   pînă   acum   pentru   a   număr  de  cinci  sate  reşe­  numai  locuinţe  cu  parter  şi   eu  ;  10,25  Coordot
   ţionare  a  conducerii  şi  pla­  xecutiv  şi  în  spiritul  democra­  mai  intense  a  rezervelor  in­  se  asigura  planuri  şi  schiţe   dinţă  de  comună  —  Baril,   etaj,  intr-o  arhitectură  spe­  nomicc  :  10,40  Tim  -
                                                                                                                                                                            frumuseţi
                                                                                                                                                                     tor
                                                                                                                                                                        de
    nificării  economico-financiare,   tismului  societăţii  noastre  noi,   terne,  creşterii  eficienţei  eco­  de   sistematizare   pentru   co­  Băiţa,  Cerleju  de  Sus,  Să-   cifică   judeţului,   care   dau   uşoară  ;  17,00  Bul
   de  întărire  a  autogestiunii  u-   majorarea  tarifelor  la  trans­  nomice  şi  pe  această  bază,   munele   şi   satele   bunedo-   laşu  de  Sus  şi  Zam  —,  pen­  satelor   o   înfăţişare   nouă,   ştiri ; 17,20 Pcnln
    nităţilor  economice,  a  auto-   portul   comun   urban,   se   ridicării  neîncetate  a  nivelu­  rene ?  tru  care  au  fost  elaborate   caracteristică   epocii   noias-   18.00   Orele  serii  ;
                                                                                                                                                                            ai
                                                                                                                                                                               cîntecu!
                                                                                                                                                                     terpreţi
   conducerii  muncitoreşti,  ma­  va   aplica   numai   după   lui  de  viaţă  al  întregului   — în judeţul nostru toa­  şi machete, urmează ca pî­  Ire.          ncsc  ;  20.15  Anche
   jorarea unor tarife şi pre­  discutarea lor în mod public,  nostru popor.                                                                                         miră  :  20,45  Cadei
                                                                                                                                                                     re : 22.00 O zi ini
                                                                                                                                                                     23.00   Bijuterii i
                                                                                                  Creşterea extraefiei în meta!                                      23.30—   3,00 Nou sto
                                                                                                                                                                     cal nocturn.
                                                                                                                                                                       O   TIMIŞOARA   !
                                                                                       (Urmare din pag. 1)     mentar   sarcinilor   de   pian   cu.  unele  stări  de  inerţie.   luaUtatca   radio   ;
                                                                                                               peste  155  tone  de  fier  'în   Principal  este  însă  că  ne   gini  din  muzica  d<
                                                                                    programul  nostru  pe  acest   minereu  marfă,  ne-aan  în­  mobilizăm   şi   acţionăm   cu   18,30   Tribuna   c
                                                                                    an  şi  alte  soluţii  şi  măsuri   cadrat,  chiar  cu  unele  de­  hotărîre   şi   responsabilitate,   Înaintate   de  :   la  Iniţiaţii
                                                                                                                                                                                 idei
                                                                                                                                                                     citorcşti
                                                                                    de  automatizare  şi  perfec­  păşiri,  in  indicatorul  de  ca­  că  reuşim  să  lichidăm  lip­  —   experienţe   vale
                                                                                    ţionare  a  fluxurilor  tehno­  litate  a  producţiei,  am  ob­  surile,   să   promovăm   tot   textilistelor de la
                                                                                    logice,  care  vizează  îmbu­  ţinut  economii  de  155  000   mai  mult  noul  şi  modernul   19.00  Tineretul şi
                                                                                                                                                                     Calitatea tinereţii
                                                                                    nătăţirea  directă  şi  eficien­  kWh  energie  electrică  şi  de   în  producţie  —  forţă  indis­  in creaţia mecai
                                                                                    tă   a   parametrilor   funcţio­  aproape   1,9   milioane   mc   pensabilă   a   progresului,   si cercetătorilor di
                                                                                    nali  ai  agregatelor  şi  in­  gaz  metan.  Iată  preocupări,   dezvoltării   şi   civilizaţiei.   19.30—   20,00 Viaţa
                                                                                                                                                                     Din  cuprins  :  Âsp.
                                                                                    stalaţiilor,   creşterea   pro­  măsuri  şi  rezultate  care  ne   Ne  bazăm  pe  un  colectiv   festivalul   „Primăv
                                                                                    ductivităţii  muncii  şi  dimi­                       destoinic,  condus  de  o  or­  dcană“   şi   anticii
                                                                                    nuarea   eforturilor   ,   fizice   îndreptăţesc  să  afirmăm  că   ganizaţie   de   partid   puter­  festivalul   „Timişo:
                                                                                                                                                                     ca!ă“.
                                                                                    ale   -lucrătorilor,   reducerea   avem  pregătite  deplin  con­  nică,  ne  bazăm  pe  mese­
                                                                                                                             a
                                                                                                                                trece
                                                                                                                                      la
                                                                                                                      pentru
                                                                                                               diţiile
                                                                                    poluării  din  zonă.  Amintesc   săptămîna  de  lucru  redusă,   riaşi  de  nădejde,  cum  sînt
                                                                                    preocupările   pentru   reali­                        Samson   Corchiş   şi   Ioan
                                                                                    zarea   unor  noi   tipuri   de   măsură  ce  va  fi  aplicată   Rotariu  —  cuptorari,  Ioan   BkMdHBBgSEKa
                                                                                    separatoare  magnetice  şi  a   pentru   uzina   noastră,   de   Lăzăroni,   Ioan   Goleşie   şi
                                                                                   -unor  arzătoare  mai  econo­  fapt,  pentru  întreaga  între­  Maria   Trufin   —   prepara­  DEVA: îţi dăruicî
                                                                                    mice.                      prindere   minieră   Hunedoa­  tori,  Petru  Boji  şi  Constan­  dafir (Patria); Cit
                                                                                                                                                                     HUNEDOARA : E
                                                                                      Măsurile   amintite,   efor­  ra,  începînd  cu  luna  iunie   tin  Bobîlcă  —  şefi  de  e-   clală (Flacăra) ;
                                                                                    turile  perseverente  şi  con­  a.c.                  chiipă   lăcătuşi,   Grigore   liţistul (Siderurgi
                                                                                    jugate  ale  colectivului  nos­  De  bună  seamă  că  nici   Kosz  —  zidar  şamotor,  pe   4 din fotografie
                                                                                                                                                                     Balul de simbăt
                                                                                    tru  ne-au  permis  obţinerea   la  U.P.  Teliuc  nu  toate  lu­  mulţi  alţii  cu  care  vom  obţi­  (Constructorul) ;
          Vonnaţia   condusă   de   mecanicul   lacul)   Moraru.   de   ta   Atelierele   centrale   de   reparaţii   pe  cele  patru  luni  şi  o  de­  crurile   merg   foarte   bine.   ne  şi  în  viitor  rezultate  bu­  ŞANI : Rocco şi.
      ale   l.C.S.   Hunedoara,   fruntaş   în   producţie,   este   cunoscută   şi   apreciată   pentru   calitatea   re­  cadă  a  unor  realizări  în­  Ne  mai  confruntăm  şi  noi   ne,  aşa  cum  ne-am  propus,   — seriile l-II (Un
      paraţiilor   pe   care   le   execută.   lată-j   pe   ciţiva   membri   ai   formaţiei,   surprinşi   in   'momentul                                          liunea „Autobuzu
      reparaţiei unui motor.                                   Foto : N. NEGRU      semnate. Âm realizat supli­  cu greutăţi şi neajunsuri,  aşa cum ne-am angajat.  iembrie) ; Ochii S
                                                                                                                                                                     seriile -II (Reptili
                                                                                                        r * mattuâ e                                                 PENI :   Eu, tu
                                                                                                                                                                     (Cultural)   ;   Impoi
    1  In  camera  albă  sînt  3  pa-   nei  fetiţe,  secretarul  orga­  alt  necunoscut  al  lui  llie   tor,  curajos"  —  astea-s  a-   pornit  de  la  o  abatere  de   spune  doctorul  Simionescu.  5  •  veste  de  dragost
                                                                                                                                                                           ;
    '  turi.  Ocupate  toate.  Prin   nizaţiei  U.T.C.  pe  atelierul   Cojocaru,  deşi  —  membru   tributele   care-l   caracteri­  la  N.T.S.,  care  n-a  fost  nu­  Sîntem  şi  foarte  bine  do­  %  torese)   tigrul   VULCAI-
                                                                                                                                                                     kan,
                                                                                                                                                                               Malae:
    j  ferestrele largi răzbat ge-  staţii  şi  reţele  din  cadrul   al   aceluiaşi   colectiv   de   zează pe Cezar Popa.  mai  a  lui  Cojocaru.  A-   taţi.  Ducem  însă  lipsă  de   î  citorese)   ;   LONE,
    •   neroase zorile unei zile   de  secţiei  electrice  a  C.S.  Hu­  muncă,  il  cheamă  Cezar   ...Mergem  la  spitalul  din   cesta  nu  găseşte  cuvinte   cadre  la  secţia  de  terapie   h  cui   lebedei   (Mine
    j  primăvară. Intr-un pat,   un  nedoara.   Zimbeşte   acum   Popa'  şi  este  bobinator  la   Hunedoara,   împreună   cu   de  mulţumire  pentru  cei  ca­  intensivă,  unde  este  un  ma­  s  TRILA   :   Căpitan.
                                                                                                                                                                     (Muncitoresc);
                                                                                                                                                                                 Al
    {  om  geme,  inioreîndu-se  a-   mulţumit :          atelierul  de  reparaţii  elec­  tovarăşul  Poppel  Ludovic,   re  au  donat  sînge  şi  piele   re  volum  de  muncă,  Aici  a-   «I  Johnny   Cliitară
    ţ  nevoie de pe o parte   pe  —v>Cum  să  stau  pasiv   trice.  Este  al  doilea  dona­  de  la  compartimentul  de   pentru  viaţa  lui,  pentru  a-i   vem  un  singur  doctor  (!).   rese)  ;  U  RIC  ANI
    <  alta.  Ceilalţi  doi  pacienţi   cînd  era  în  pericol  viaţa  u-   tor  de  piele  pentru  ţesutu­  protecţia  muncii  al  C.S.  Hu­  uşura  suferinţa,  pentru  cei   Dar  acest  doctor  —  Sido-  I  le   Broadtvayului  la
                                                                                                                                                                     brie);
                                                                                                                                                                           BRAD:
    j  s-au  trezit  şi  ei.  „Te  doare,   nui  om  ?  Puteam  fi  eu  in   rile  grav  deteriorate,  de  pe   nedoara. Ne spune :  care-l  vizitează  aproape  zil­  nia  Medrea  —  dă  dovadă   *.  de   acasă   (Sicar
    {  nea  Cojocarule  ?"  —  îl  în-   locul  lui.  Sau  altul.  Indife­  picioare, ale lui Cojocaru.  —  N-avem  multe  acci­  nic.  „Le  doresc  sănătate  şi   de  o  excepţională  capacita­  I  ORAŞTXE   :   Impus
    ■  treabă  unul  din  ei.  „3o,   rent  cine.  Era  un  om.  Tre­  — Din vreo 25 de volun-  dente, dar cînd se produce  numai  bucurii.  Voi  reveni   te  profesională  şi  de  dărui­  *»  clar  de  lună  (Pat:
                                                                                                                                                                     raţiunea
    |  mi-e mai bine. Dar de unde  buia  ajutat.  Şi,  azi,  sînt                                             curînd,  apt  de  muncă,  în   re.  Ea  este  prima  care  a   GEOAGIU-BAl  „Petrol"
                                                                                                                                                                                 :
    „  mă cunoşti ? Eu nu ştiu   ci-  mulţumit  că  l-am  ajutat.                                             mijlocul  lor".  De  asemenea,   înclinat  spre  viaţă  soarta   I  Scatiu   —   seriile
    '  ne eşti, cînd ai venit şi   cu  Aşa  înţeleg  eu  spiritul  de                                         mulţumeşte  profund  perso­  lui  Cojocaru.  Şi  nu  numai   de   cultură)   ;   HA
                                                                                                                                                                                la
                                                                                                                                                                       tentatul
    |  ce-  treburi  pe-aici..,".  „La   omenie.  Aşa  m-au  educat   ha asie        înţeleasă                nalului  medical  care  l-a  în­  a  lui.  Dar,  vorbind  de  ca­  i  '  (Popular)   ;  de  CĂL.A
    '  drept  vorbind,  nici  eu  nu  te   părinţii.  Aşa  m-a  învăţat   j                                   grijit,  care-l  îngrijeşte.  „Nu   zul  Cojocaru,  trebuie  să   \  tea   dragostei   (Ca
    | cunosc, nea Cojocarule, de-  partidul.                                                                  le  ştiu  bine  numeler  Intre-   remarcăm  şi  pilda  de  de­  s  tură)  ;  Nu  mai  f
    *  cît după nume. Ştiu că fa-  —  Despre  Vasile  Bulgă­     ia noi                                       baţi-l  pe  tovarăşul  doctor   votament  şi  dăruire  în  în­  nie)   ;   SIMBRIA  ILIA  :
                                                                                                                                                                             ;
                                                                                                                                                                     (Mureşul)
                                rescu  ?  Numai  vorbe  bune,
    i cem  parte  din  acelaşi  co­  frumoase  —  îl  apreciază                    otim                       Simionescu.,,".          grijirea  lui  a  medicilor  Ro­  \ h  fierbinte  :   Mama
                                                                                                                                                                               (Lumii
                                                                                                                                                                     LIUC
      lectiv  de  muncă  —  secţia
                                                                                                                                        meo  Stănescu  şi  Ofelia
     *  electrică  a  C.S.H.  Şi  mai   şeful  secţiei,  inginerul  Mir-                                       Cu  recunoscuta-i  modes­  Moldovan,  ca  şi  a  asisten­  i  GHELAKI   :   Vând
    |  ştiu  că  ai  suferit  un  grav   cea  Delapeta.  Vine  la  lucru   tari  „de  piele",  am  fost  a-   vreunul,  oamenii  sar  în  a-   tie,  doctorul  Alexandru  Si­  tei  Niculina  Drondoi,  a  su­  S  riile   I-Il   (Mut
                                                                                                                                                                     BRAZI : Parada <
    i  accident  de  muncă.  La  noi   ziua  sau  noaptea,  la  orice   leşi  noi  'doi  ;  Bulgărescu  şi   jutor  cu  zecile,  cu  sutele.   mionescu,  şeful  secţiei  orto-   rorilor  medicale  Maria  Cucu
                                                                                                                                                                 \
    j  s-a  lansat  întrebarea  :  Cine   oră  ar  fi  chemat,  este  un  e-   cu  mine.  Aşa  au  conside­  Aşa  cum  a  fost  şi  cu  Co­  pedie-traumatologie  a  Spi­  şi  Ana  Copronţoiu,  a  altor   K
   j  dă  piele  pentru  Cojocaru  ?   xemplu  de  hărnicie  şi  con­  rat  doctorii,  în  urma  ana­  jocaru.  40  au  donat  sînge,   talului  din  Hunedoara  —   cadre de la ortopedie".  iVREMEi
      N-am  întrebat  cine-i  Cojo-   ştiinciozitate,  de  modestie   lizelor  medicale.  Am  dat   25  s-au  înscris  să  doneze   exemplu  de  probitate  profe­  Şi  cînd  te  gîndeşti  că  toţi  I
   s                                                                                                                                                             «i
   k  caru,  ce-a  păţit,  ce  inseom-   şi  omenie.  La  25  de  ani   833  emp  de  piele,  de  pe   piele.  A  fost  însă  nevoie   sională  şi  de  înalt  umani­  aceşti  oameni  n-au  ştiut
   *  no  să  dăm  piele  pentru  el.   este  fruntaş  de  4  ani  la   picioare.  Nici  nu  ştiu  dacă   numai  de  doi.  Sînt  minu­  tarism  —  ţine  să  facă  două   vreodată  unul  de  altul.  Toţi  i  Pentru   ziua   d<
   J  M-am  înscris  primul,  Bă-   rînd  în  întrecerea  socialistă.   m-a  durut.  Acum  s-a  re­  naţi  aceşti  oameni.  Şi  n-au   precizări  :  mai  întii  —-  adîn-   s-au  cunoscut  în  spital.  Şi   *  1978  :  Vreme  reci
                                                                                                                                                                     variabil.
                                                                                                                                                                                totul
                                                                                                                                                                            Cu
   {  nuiam  doar  un  lucru,  că  u-   Un  tînăr  cum  am  dori  să  fie   făcut complet.  ştiut  vreodată  unul  de  al­  ca  solidaritate  umană  de   toţi  şi-au  dat  mîna,  şi-au  u-   cădea   averse   de
   •  nui  semen  de-ol  nostru  i   mulţi, toţi,          —  Nu ţi-a fost frică ?  tul. S-au cunoscut în spital.  care  dau  dovadă  colegii   nit  voinţa,  şi-au  înflăcărat   I  la   deal   şl   muntt
                                                                                                                                                                 S
   |  s-a  întîmplat  ceva  grav.  Şi   —  Dacă  ar  fi  cazul,  ne­                 Stăm  lingă  patul  alb,  la   celor  accidentaţi,  exemple   inima  pentru  viaţa  unui  om.   mă  de  lapoviţă  ş
                                                                                                                                                                     Vîntul
                                                                                                                                                                                 si
                                                                                                                                                                             sufla
                                                                                                                                                                          va
   ,  pe  mine  mă  cam  ustură   fericit,  să  mai  trebuiască  un   —  Nu.  Am  dat  şi  singe.   ortopedie,  unde  se  află  in­  de  conştiinţă  civică  şi  de   Şi  acest  om,  bărbat  tînăr  I  derat   din   sectore
   |  acum,  aici,  pe  picioare,  de   ajutor...         Vreo  40  de  inşi  am  dat  sîn-   ternat  llie  Cojocaru,  în  timp   omenie,  şi  apoi  grija  deose­  şi  frumos,  de  numai  36  de   %  Temperaturile   mi
   •  unde  mi-au  luat  piele,  dar   Vasile  Bulgărescu  n-aş-   ge pentru nea Cojocaru.  ce  sora  medicală  Ana  Co-   bită  pe  ,»are  o  poartă  per­  ani,  trăieşte,  in  curînd  le  i  fi   cuprinse   intre
                                                                                                                                                                             maximei
   i  trece.  Numai  să  te  faci  ma-   teaptă sfîrşitul întrebării.  Şi  Cezar  Popa  este  tînăr.   pronţoiu  îi  schimbă  pansa­  sonalul   medical   pentru   va  stringe  mîna  tuturor,  le   s  de,   16  iar  grade.   Izol;
                                                                                                                                                                     şi
   | tale bine...".               —  L-aş  da  cu  plăcere.   N-a  împlinit  încă  24  de  ani,   mentele  şi  se  bucură  de   tratarea  şi  vindecarea  lor   va  mulţumi  frumos  şi  se  va   şi   în   zonele   joas
   '  Cel  care  vorbise,  de  pe   Oricui.  Fiecare  trebuie  să   dar  şefii  săi  au  numai  cu­  evoluţia  spre  însănătoşire   grabnică,  pentru  viaţa  lor.   reîntoarce  la  muncă.  Suc­  \  pie,   se   va   semn
                                                                                                                                                                 V
   |  patul  de  spital,  este  tînărul   trăiască,  să,  muncească,  să   vinte  de  laudă  pentru  el.   a  bolnavului.  Nu  discutăm   „în  spitalul  acesta  modern   ces, llie Cojocaru.  slabă la sol.
                                                                                                                                                                      Pentru zilele d
   „  Vasile  Bulgărescu,  de  25   se bucure de viaţă...  „Bun  meseriaş,  disciplinat,   despre  accident.  Cunoaştem   tratăm  foarte  multe  cazurî,         I   mai 1978 : Vremr
   | de ani, căsătorit şi tatăl u-  ...în al doilea pat — un  săritor la nevoie, ascultă­  toată istoria. E tristă. A  variate şi complexe — ne  DUMITRU GHEONEA  ».  de încălzire, tr>'
                                                                                                                                                                 \   sfîrşitul interv
   29   30   31   32   33   34   35   36   37   38   39