Page 35 - Drumul_socialismului_1978_05
P. 35
> VINERI, 12 MAI 1978 Pag. 2
Sporirea exigenţelor calitative ale
m OFÎKXA PUBLICĂ Î N ACŢÎUN3S/'
IE
întregului proces instructiv-educativ
tdr&-*
relu- Primele săptâmîni de mun tăţii elevilor faţă de propria ne de la liceele industriale optime de securitate a mun Calitatea şi igiena produselor
că din cel de-al treilea tri lor pregătire — ca rezultat nr. 1 Hunedoara, economic cii.
ndc- mestru şcolar al acestui- an al influenţei acţiunilor edu Petroşani, şcolile generale Trimestrul al treilea este şi
de învăţâmînt au început sub cative, al întăririi ordinii şi nr. 2 Hunedoara, 1, 4, 5 Pe etapa de cunoaştere a op Eactate, fabricate
Co-
Dan exigenţele calitative izvorite disciplinei — acţiuni desfă troşani), neadaptarea struc ţiunilor şcolare şi profesiona
din documentele Conferinţei şurate sub îndrumarea orga-, turii şi conţinutului lecţiilor le ale elevilor, este deci pe
Naţionale a partidului, din nizaţiilor de partid din şcoli, la nivelul şi posibilităţile cla rioada în care triunghiul das- la I. i. L. Simeria
orna,- hotărîrile Plenarei C. C. al al căror rol conducător creş selor (la obiectul matemati căl-elev-părinte trebuie să
a in- P.C.R. din martie a.c., exigen te continuu. că, la liceul industrial Gura- conlucreze mai strîns ca ori- „într-una din zile — ne obligaţie contractuală. Rezul
iurUc ţe aflate în faţa întregii acti Exigenţele calitative ale barza). De asemenea, in in cînd, pentru ca absolvenţii scrie tovarăşul Dănilă Antal tatul ? Laptele deja cumpă
tmba vităţi economico-sociale a muncii din noua etapă şco struirea practică n-au fost şcolii generale, a primei trep din Deva — m-am dus să rat s-a transformat în pagu
patriei. Eie sînt reclamate de lară sînt impuse însă şi de peste tot asigurate condiţiile te de liceu să-şi poată alege cumpăr lapte. Cînd l-am pus bă pentru cumpărător şi în
i *Io- însăşi munca intensă pe care Carenţele care au diminuat, necesare acesteia (şcolile ge drumul şcolii, al vieţii în la fiert, am constatat cu sur risipă de marfă.
i co- o incumbă acest ultim tri pe alocuri, activitatea din tri nerale nr. 1, 2 Petroşani, nr. concordanţă cu aptitudinile şi prindere că se încheagă. A In timp ce ne aflăm în fa-,
piso- mestru şcolar, ca etapă a fi mestrul precedent : numărul 5 Hunedoara), nu se folo înclinaţiile, cu cerinţele de doua zi mi s-a întîmplat la brică, din maşina C.A.P. Si
nalizării activităţii din actua forţă de muncă, cu profilul fel. In ultima vreme se con meria se descarcă lapte brut.
nor- lul an de învăţâmînt. Pe a- economic şi social al jude stată o slăbire a exigenţei Descărcătorul tîrăşte peste
ceastă a treia treaptă de ţului. în privinţa calităţii produse bidoanele cu lapte fără ca
muncă, învăţămîntul hunedo- Munca politico-educativă, lor ce se fabrică la I.I.L. pac un tub de cauciuc ce se
loun- Pentru încheierea cu succes
reon a păşit cu încredere, sub care trebuie să se des Simeria, căci am discutat cu prelungeşte pe rampă. Mai
.BtU- temelia ei fiind asigurată de făşoare întregul proces for oameni care au găsit cioburi scapă gunoaie de pe tub în
lC ; a anului şcolar şi impurităţi în iaurt. Rog bidoane dar... treaba merge !
e li- succesul obţinut în trimestrul mativ din şcoală, capătă, în
şcolar precedent cînd, prin acest ultim trimestru, dimen deci redacţia să cerceteze Gu iaurtul mai e şi o
organizarea mai judicioasă a siuni noi. Ea vizează educa din ce cauze se produc la ailtă poveste. Ceea ce pre
activităţilor didactico-educa- mare de elevi cu situaţia sla seşte integral fondul de timp rea patriotică a elevilor — 1.1. L. asemenea fenomene". dă I.C.V.A. ca ambalaj la
m tive, prin legarea mai strînsă bă la învăţătură în unele (şcolile generale nr. 3, 4 Hu în care cunoaşterea istoriei Cele ce ni le spune tovară 1.1. L,, pentru preambalarea
a şcolii de practică, de via ciase gimnaziale şi liceale, nedoara, 2 Brad, 1 Călan, trecute şi prezente a judeţu şul Antal în legătură cu iaur iaurtului, produce adevărate
m ţă, prin dezvoltarea spiritu ceea ce dovedeşte cunoaşte Haţeg, Liceul industrial llia), lui, munca eroică din între tul, ni le-au mai spus şi alţi dureri de cap. Predă cetă
lui de creativitate şi accen rea insuficientă a elevilor, iar preocupările pentru rea prinderi, de pe şantiere şi cetăţeni, printre care şi to ţeanul borcan curat la cen
(Ra- tuarea caracterului formativ tratarea nediferenţiată a a- lizarea planului de producţie ogoare ocupă un loc cen varăşul Ion Costache din Hu trul de colectare — pentru că
ţi 7,00 al procesului instructiv, pro cestora — fapt ce a dus la la liceele nr. 1 Lupeni, „De- tral —, educarea lor moral- nedoara. Se cuvine să ară altfel nu i-l primeşte — dar
; vi sta centul de promovabilitate pe cetăţenească, ateist-ştiinţificâ. tăm că astfel de fenomene la I.I.L. ajung borcane în-
rnclo- scăderea interesului şi moti cebal" Deva, Petrilo, Haţeg, au alertat şi organele igie-
a as- judeţ s-a ridicat la 95,59 la vaţiei pentru învăţătură —, llia şi altele sînt slabe. Ea presupune, totodată, o tr-un hal de murdărie greu
iilctin «'sută (faţă de 94 la sută la slaba conlucrare cu organiza . Etapa finalizării activităţii mai largă cuprindere a ele nico-sanitare care au între de explicat decît prin felul
olclo- sfîrşitul trimestrului I şi 90,38 vilor în manifestările de masă prins la faţa locului controa cum se depozitează acest
10,45 ţiile de tineret (pionieri şi şcolare presupune intensifi
i ro la sută în. etapa corespunză U.T.C.), cu familia. O situa carea muncii de pregătire a aie Festivalului naţional „Cîn- lele de rigoare, constatînd o ambalaj la I.C.V.A. Ca să
biei ; toare a anului şcolar trecut). ţie 'necorespunzătoare pe tri elevilor de către fiecare ca tarea României" — de la serie de nereguli pentru re poată fi folosit, spălarea me-'
11,20 medierea cărora au dat indi canică nu ajunge, aşa că zil
-Tv. ; Adăugind la această cifră mestrul II a fost obţi dru didactic. , Ea cere con creaţia ştiinţifico-tehnică, pî- caţiile necesare şi au aplicat nic 7—8 femei de la I.I.L.'
- Gli rezultatele obţinute la olim nută la Hărău, nr. 2 Călan, sultaţii diferenţiate — pe ba nă la participarea în forma
ştiri; piadele pe obiecte, unde pro Rapoltu Mare, nr. 2 Simeria, za unor programe de pregă ţii corale, orchestrale, de sancţiuni: pentru că, în ge spală manual borcane de
olclo- neral, defecţiunile constatate iaurt, ceea ce e adevărată
îmen- centul de prezentare la fa nr. 5 Vulcan, Dobra, liceele tire suplimentară, care să fie dansuri populare şi temati erau rod al indisciplinei, al risipă de forţe de muncă, dar
? Mi zele locale a înregistrat 24 nr. 1 Deva, nr. 1 Hunedoara, respectate. O pregătire care ce, muzică tînără, montaje
la 3 ; la sută din totalul şcolarilor nr. 1 Petroşani şi altele. In trebuie să fie însoţită de in literar-artîstice, brigăzi artis neîndeplinirii corecte a sarci 1.1. L. n-are ce face pentru
0 Ra- nilor de serviciu. Probele de că e greu să contracareze
e pio- (faţă de numai 18 ia sută în suficienta preocupare a unor teres, de responsabilitatea tice, grupuri vocale, recita laborator luate indicau ace altfel şicanele pe care i le
•opes- anul şcolar trecut), frecvenţa cadre didactice pentru per cadrului didactic de a se im tori ş.a. Serbările şcolare, ca
cco- ridicată la cursuri, efortul fecţionarea metodologiei şi plica cu întreaga capacitate re vor încheia anul de învă- leaşi cauze aie deprecierii face partenerul de comerţ,
SVOlTÎ- calităţii şi stării de igienă a întrebăm cum e posibil, să a-
mzică. pentru pregătirea practică şi tehnologiei didactice, pen în efortul acestei munci. A- ţămînt 1977—1978, să fie o produselor. pară cioburi în iuart. „Foarte
de politico-educativă se poate a- tru revoluţionarea propriei ceastă responsabilitate tre încununare a efortului depus
atrie ; precia că s-au făcut paşi me lor concepţii despre munca buie să meargă în pas cu de şcoală, familie, organiza Zilele trecute am revenit la simplu — ni se spune. După
K) In- la clasă, au diminuat dez cerinţele de pregătire prac ţiile de tineret pentru forma 1.1. L. Se pare că măsurile ce ambalajul a trecut de
româ- rituoşi pe toate treptele în- luate, ca şi răgazul acordat lampa de control, intră la îm-
cono- văţămîntului hunedorean. Suc voltarea personalităţii crea tică a elevilor, de însuşire a rea generaţiei pe care o aş de la ultimul control al or buteliere. O presiune inegală
sono- cesele au la bază, fără în toare a elevilor (la literatu meseriei, care, la rîndul său, teaptă, mîine, judeţul, socie
oră/; doială, sporirea responsabili- ra română, la limbile moder- să se desfăşoare în condiţii tatea noastră. ganelor sanitare au dus la pe gura borcanului şi gata
icale ; rezultate mulţumitoare pen spărtura care cade în bor
mtifci-
tru că starea de igienă a fa can. Asemenea situaţii pri
bricii în general se prezen vite ca „normale" trădea-
10 Ac-
0 Pa- ta îmbunătăţită. ză însă o gîndire conciliantă
(rad<\; Discutăm cu inginerul şef cu lipsurile. Maşina de um
ricnţei al întreprinderii şi cu şefa plere e supravegheată de un
mun- controlului tehnic de calitate om pus acolo tocmai ca să
îapte
se ale cauzele care au dus la alte observe asemenea fenomene.
T.A. ; rarea laptelui. „Ştiţi, ni se Şi iată cum ajung în bor
2 aţi «a : spune, în zilele acelea ser canele noastre de iaurt cio
ectată Pătrunjanu Nicoiae — sarea în bani a acestuia,
corii or Haţeg : După datele din corespunzător perioadei e- pentina ae gheaţă din depo buri de sticlă, cum ajung în
ovrin; scrisoare aveţi dreptul la fectiv lucrate în anul 1977. zitul de frig n-a funcţionat. el impurităţi, cum se poate
zicală, Laptele a plecat din fabri altera laptele cumpărat doar
de la pensia pentru munca depu Gratificaţiile se acordă, a-
ară- să şi limită de vîrstă la 55 vînd în vedere prevederile că cu 11°—12°C şi cînd a a- de 10 minute. Şi aceasta,
la ani, dacă aţi lucrat 17 ani art. 56 din Legea nr. 57/ juns în reţea avea şi 19°— spre nemulţumirea cumpără
nuizi- torilor şi sifonarea firmei pro
şi 4 luni în grupa I de 1974, aşa după cum am 20° C". „Corespundea aceas
muncă sau la 54 ani dacă răspuns tovarăşului A. De- tă temperatură a laptelui ducătorului. Stă însă în pu
aveţi lucraţi 17 ani şi 11 mea. pentru a fi dat în reţea ?". terile I.I.L. şi a parteneru
luni în grupa I de muncă. Poenaru Gigei — Rîu- „Corespundea dacă se des lui său, I.C.V.A. să întăreas
Perioadele de lucrător cu Mare-Retezat: 1. Conform făcea în timp scurt, dacă la că exigenţa pentru a oferi
munca politică şi preşedin prevederilor anexei 1 la magazin era depozitat la re populaţiei numai produse de
i tran- te de consiliu popular se Legea nr. 12/1971, muncito ce...". Ori se ştie ce condiţii calitate.
Art a); ION CIOCLEI,
f spe încadrează în grupa a IlI-a rii calificaţi prin şcoală au magazinele pentru depo
le po- de muncă. profesională în meseria dv. zitare la rece. Cu bună ştiin AUREL VULCAN
; Cei Povîrjan Ion — comuna se încadrează în categoria Pe strada Progresului din Deva a apărut un nou bloc, ţă s-a dat drumul produsu de la Centrul sanitar şi
irta) ; Dobra, satul Bujoru : Da 1 de calificare, iar după un blocul „C“. Foto : V. ONOIU lui doar spre a se achita o antiepidemic judeţean
seară
:tro- că înaintea încorporării nu an de vechime în meserie
ii săi aţi avut calitatea de per pot fi promovaţi în catego
; Ac- ria a II-a de calificare da
7 No soană încadrată în muncă,
nei — nonfoyn -art. 20 (2) din Le- că îndeplinesc şi restul
•; LU- J za nr. 3/1977, perioada condiţiilor prevăzute de le „ApnomiiS“ la noul centru ile gimnastică din Deva, 3500 de îetiţe
y vi di u stagiului militar nu con ge pentru promovarea în-
t PP-
lunci- stituie vechime în muncă. tr-o categorie superioară de
>ando- Demca Adrian — Hune calificare. 2. întreruperea Marin Pan ai t este un băr si-au depus deja candidatura pentru... olimpiadele viitoare
(Mun- doara : Dacă cel care s-a activităţii la cererea per bat. tinăr, sănătos, zdravăn,
Cînte- lalomijcan sadea. „Dar
; PE- transferat în interesul ser soanei încadrate în muncă, m-ani însurat c-o pădu început pregătirile. Dar, gru
15 ani viciului nu a beneficiat de cu preaviz, conform art. reancă şi iată-mă tran La timpul oportun informam du-se in continuare utilităţile
XASA: drepturile de concediu de 135 din Codul muncii, în splantat ia Gheiari. Ireme cititorii noştri despre inliin- şi dotările de rigoare. pului devean, din care lac
ncito- diabil". Cu puţin timp în ţarea Centrului de gimnastică — Cu alte cuvinte, se poa parte, intre altele, Daniela
elodii- odihnă de la unitatea de la trerupe vechimea în mun urmă, tovarăşii de ia Co te porni la drum cu pregă Silvaş, Paula Solea, Cabrie-
ioiem- care s-a transferat, pentru că şi are consecinţele pre mitetul comunal de partid Deva, condus de antrenorii
verde anul în care a avut îoc văzute de art. 7(3) din De emeriţi Marta şi Beta Karolyi. tirea ? la Cazan, Simona Cărmăzan,
oşie) ; Gheiari i-au spus : „Mari- De atunci s-au scurs aproa — S-a pornit deja i Pină Emilia Jicmon, Elena Haţegani \
ri sub transferul, va beneficia de cretul nr. 246/1977 privind nică, trebuie să joci in pie în prezent am organizat se Elena Trocan, surorile Cristina j
Ope- acest drept de la unitatea acordarea alocaţiei de stat sa de teatru. E în joc pres pe patru săptămîni, timp în
căra); unde s-a transferat, urmînd pentru copii. 3. în legătură tigiul vostru, al lucrătorilor care noul centru a prins ră lecţii la Deva, Hunedoara, şi Viorica Zai, M/re/a O ar- i
ănase ca aceasta să încaseze su cu sporul de şantier, adre- din comerţ. Trebuie să apă dăcini în... solul ce se anun Orăştie, Simeria, in cămine, gă, Virginia Limbăşan şi al* i
(Casa reţi pe scenă". „Dc-aţi şti ţă, după cum vom vedea în grădiniţe şi şcoli, selecţii prin tele — li se adaugă Paula j
. : A- ma ce se cuvine pentru pe saţi-vă forului ierarhic su ce-am răbdat... — ne spu
rajevo rioada dinaintea datei perior al unităţii în care ne Marinică. Sînt barman continuare, deosebit de fertil Delu şi Isabela Coţi, din H u-1
?oves- transferului de Ia unitatea sinteţi încadrat. şi, mă credeţi sau nu, 25 cultivării gimnasticii de per nedoara, micuţa Elena Toma,' |
e cul- de zile n-am pus strop de formanţă şi mare performan de 6 ani, din Orăştie, efeo-
11 Iu- de la care s-a efectuat Man Gavril — Orăştie: băutură în gură. Nu mă
găsire transferul. Articolul 7 din Decretul gîndeam decit la rol. Măi, ţă aici, la Deva. Interviu cu antrenorul emerit camată.
’ămînt Articolul 56/1 din Legea nr. 246/1977 prevede urmă ori trebuie să-l fac ori Cu ajutorul profesorului Be BELA KAROLYI — Observăm că s-a mărit i
TE- uu...“. ta Karolyi... numărăm primii şi grupa de performanţă..,
prul) ; nr. 57/1974 prevede că be toarele : (2) Pentru persoa — Da, celor 5 fetiţe li I
— se- neficiază de gratificaţii a- nele nou încadrate în mun In 1 aprilie a.c. formaţia paşi făcuţi în acest timp de
resc) ; nuale întregul personal al că, alocaţia de stat se acor de teatru a lucrătorilor din centrul de gimnastică. s-au alăturat timişorencele
lin. comerţ, din comuna Ghe — Organizatoric vorbind, Aneta Cahan şi Szabo Adria
unităţii, proporţional cu dă după 3 luni de la înca iari, a prezentat la clubul care au trecut 3 500 de fetiţe
retribuţia tarifară de înca drarea cu contract de mun-, muncitoresc din localitate s-au făcut aici, la Deva, pen şi scontăm că in finai, după na, care se pregătesc im•
drare corespunzătoare tim că pe durată nedetermina spectacolul cu piesa : „Ba tru gimnastică, in citeva luni, ce vom trece şi prin Valea preună cu Emilia Eberlej;
plac".
ne
pului pentru care a fost tă. (3). Pentru persoanele ni avem, mirii rolul agro lucruri care la Oneşti au Jiului, Brad şi aite locaiitâţi, Gabi Gbeorghiu, Marilena
in
Panait,
Marin
retribuit în unitate. Ace cărora le-a încetat contrac nomului Nicolac, a fost fost realizate in aproape 70 vor trece rigorile selecţiei cir Vlădărău, Simona Noja şi
mai laşi articol, la punctul 3 tul de muncă din vina lor, magistral. „Dc-atunci, ccj ani. Sprijinul organelor ju ca 6 000 de fetiţe. Viorica Guito, care momen
cerul prevede că premiul se poa în condiţiile în care, po care vin la restaurantul deţene şi locale acordat or tan formează grupa avansa
at vor te reduce sa-u poate să nu trivit legii, vechimea în „Poiana Ruscăi", din Glic- ganizării activităţii noastre in — Din cele 3 500 cîte fe telor.
le, iar ansamblu şi in amănunţime tiţe vor putea rămîne în aten — Dar, nu ne îndoim că
P for- fie acordat în cazul în care muncă se. întrerupe, aloca lari, nu-ml mai spun ca ţia „comandamentului teh
isoare. în cursul anului persoane ţia se acordă numai după inainte : Marinică..., ci „a- a fost şi este cu totul deose peste puţin timp în această
a mo- le respective au avut defi 3 luni de la data reînca gronomulc, 50 de vodcă, te bit, iar perspectivele viitoru nic" al echipei laureate a grupă se vor număra şi spor
îordlc. cienţe în activitate sau au drării cu contract de mun rog". Şi nu-mi pare rău lui apropiat sînt şi mai ex Olimpiadei de la Montreal ? tive devene, poate dintre cele
1 vor deloc". — Au iost reţinute mo amintite acum ca prime spe
5 gra- săvârşit unele abateri disci că pe durată nedetermina traordinare. De asemenea, tot
tre li plinare. tă, iar pentru următoarele Autorităţile comunei Ghe organizatoric vorbind, s-a in- mentan, pentru pregătirea de ranţe ale centrului devean.
ie văi, Vasiu Veronica — Deva: 6 luni, cuantumul alocaţiei iari, confirmă : „Marin Pa liinfat şi va funcţiona de la vară, intr-o tabără de gim — Nici noi nu ne îndoim.
2 cim nait, pe lingă faptul că este toamnă, Şcoala generală nr. nastică, 160 de fetiţe, cărora Dimpotrivă, sîntem convinşi
bru mă Dacă în perioada la care se reduce cu 50 la sută. un foarte bun lucrător in
vă referiţi, aţi fost încadra Potrivit acestor prevederi comerţ, a devenit şi un va 7 cu program de gimnastică li se vor alătura încă 30 pen că nu peste mulţi ani nume
1 şi 14 tă cu contract de muncă şi aşa cum relataţi în scri loros artist amator"... şi atletism Deva, căreia i-au tru clasele III—IV, nomina le noului centru de gimnas
v curs pe durată nedeterihinată, soare, vă încadraţi în pct. fost atribuite deja spaţiile şi lizate tot pentru tabăra de tică se va schimba în... re
spre DUMiTRU GHEONEA nume.
beneficiaţi de drepturi de 2 din art. 7 al Decretului condiţiile materiale jrecesare vară. Dintre acestea, o parte
mrif-oHiu sau de comocn- nr. 246/1977. acestei activităţi, amenajin- — un grup devean — au şi NICOLAE STANCIU