Page 36 - Drumul_socialismului_1978_05
P. 36
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 382 • VINERI, 12 MAI 1978
r i
CE ESTE Şl DE CE... )
NU ESTE AUTOS1FONUL ?
Plenara G.G. a! P.C. din Japonia La Universitatea din Intenţii de reglementare
Bonn se desfăşoară lucră Autosilonul este o in
TOKIO 11 (Agerpres). —■ rea costului vieţii; la rui rile colocviului „Invâţă- paşnică a problemei namibiene venţie tehnică loarte prac
In perioada 8—10 mai, la narea unui număr sporit mînlul din R.F. Germania tică, constînd dintr-o cap
Tokio s-au desfăşurat lu de firme mici şi mijlocii. şi din România in proce NAŢIUNILE UNITE 11 siimii permanente a Marii sulă metalică mică-mică,
crările celei de-a IV-a ple Pe de altă parte, a spus sul reformei", la care par (Agerpres). — Cei cinci Britanii la O.N.U. a făcut umplută cu bioxid de car
nare a Comitetului Central K. Miyamoto, cercurile ticipă specialişti vest-ger- membri occidentali ai Con cunoscut că „cei cinci" in bon. Judecind după ab
mani şi români, Colocviul
' al P.C. din Japonia, care conducătoare promovează dezbate probleme teoreti siliului de Securitate, au tenţionează să stabilească senţa lui de multă vreme
a examinat sarcinile parti- tot mai mult politica de ce şi practice privind mo- tori ai planului de soluţio cît mai curînd posibil con din reţeaua comercială, se
i dului în etapa următoare. intensificare a înarmărilor, nare politică a problemei tacte cu preşedintele Orga pare că cei ce au obliga
în cuvîntarea rostită la în ciuda prevederilor con namibiene, şi-au anunţat, nizaţiei poporului din Afri ţia să-l fabrice — Între
stituţionale, şi de amplifi la New Yoi’R, intenţia de ca de Sud-Vest (SWAPO),
..plenară, preşedintele Pre Prezenţe româneşti a continua acţiunea lor di Sam Nujoma — într-una prinderea de bere Haţeg
zidiului C.C. al P.C.J., care a rolului militar al plomatică vizînd promova din capitalele în care miş- — cred că autosilonul e
Japoniei în Asia. El a sub
Kenji Miyamoto, a anali liniat că forţele progresis peste hotare rea unei reglementări paş cax’ea de eliberare a po un silon adus cu autotu
zat situaţia economică a te ale ţării trebuie să ac nice privind Namibia. Un porului namibian este re rismul proprietate perso
ţării, arătînd că încercă ţioneze pentru contraca dernizarea procesului de purtător de cuvînt al Mi- prezentată. nală, cu autobuzul sau cu
rile guvernului de depăşire rarea acestei politici, pen invăţămînt din cele două orice alt auto, din jude
a crizei economice pe ca tru unirea într-un front ţări; paralel, au loc vi „Numai lupta armată, va asigura ţele Învecinate. Deci, ce e
lea unor măsuri care lo larg a tuturor japonezilor zite la institute de cer autosilonul, am lămurit.
vesc în interesele oameni care se pronunţă pentru a- cetare şi de invăţămînt deplina eliberare a Namibiei** De ce nu e, asia urmea
lor muncii conduc la agra sigurârea unui viilor paş din capitala R.F.G. ză să răspundă cei mai
varea şomajului, scumpi nic al ţării. -4- sus citaţi, intrucit de pro
In prestigioasa revistă — O declaraţie a lui Sam Nujoma —
venezueleană „Semestre misiunile dumnealor şi de
,Şea'infa Comlfefului Executiv a! C.C. Fiislorico" au apărut, re LUANDA 11 (Agerpres). continua tratativele. Con- cele ale comerţului cum
cent, articolele „Etapele Intr-o declaraţie făcută la damnînd agresiunea sud-a- că problema se va rezol
al Partidului Comunist din Argentina istorice ale formării limbii Luanda, Sam Nujoma, pre- fricană împotriva Angolei, va, e plin podul. (Th.
şi poporului român în lu şedintele Organizaţiei Po în urma căreia au căzut Mărcuş),
mina ultimelor rezultate porului din Africa de Sud-
BUENOS AIRES 11 ce şi populare privind ne Vest (SWAPO), a subli-' victimă circă 000 dc refu
/(Agerpres). — La Buenos cesitatea constituirii unui ale cercetărilor arheologi niat că numai lupta arma giaţi namibieni, Sam Nu II VA FOLOSI
Aires a avut loc o şedin- „front al renaşterii demo ce", de prol. Radu Popa, joma a adresat un apel în
!<ţă a Comitetului Executiv cratice", ’ existînd atît a- şi „Revoluţia română de tă va asigura deplina eli tregului popor namibian AVERTISMENTUL ?
berare a Namibiei. In pre
ia 1848 — ideologie şi
al C.C. al Partidului Co ooi’dul preşedintelui Vide program", de prol. Dan zent, cînd regimul rasist de a-şi uni forţele, sub
munist din Argentina con la, cît şi al unor forţe pro Berindei. din R.S.A. încearcă să ex conducerea SWAPO, pen
sacrată analizării situaţiei gresiste, privind participa -4- termine patrioţii din Na tru a lupta împotriva o- Despre modul de-a
interne şi perspectivelor rea comuniştilor la acest ln cadrul unui turneu dreptul scandalos in care
! ide dezvoltare a ţării. front. pe care-l întreprinde în mibia, a adăugat poate el, cupaţiei rasiste şi pentru a lost „servit", împreună
eliberarea Namibiei.
SWAPO nu mai
Cu acest prilej, s-a a- Comitetul Executiv al R.P. Ungară, Teatrul de cu sofia şi două nepoţele,
ipreciat printre altele că, C.C. al P.C. din Argentina stat din Galaţi a prezen
-
în ultimii doi ani, guvex - a apreciat, totodată, că li tat la Budapesta, Szolnok înhumarea Iui Âldo Mor©
nul preşedintelui Jorge Ra- nele aspecte ale politicii şi Gyula piesa ,,Chiriţa în
fael Videla a lua măsuri economice promovate de provincie" de Vasile Alee- ROMA 11 (Agerpres). — ROMA 11 (Agerpres). —•
împotriva forţelor fasciste, guvern pe plan intern sînt sandri. înhumarea lui Aldo Moro, Camera deputaţilor şi Se
oprindu-se acesul lor spre negative şi ele stau la ba Spectacolul s-a bucurat preşedintele Consiliului Na natul Parlamentului ita
putere. S-a realizat un a- za conflictelor sociale iz de un deosebit succes. ţional al Partidului De lian au comemorat perso- la patiseria „Aida" din
cOrd al forţelor democrati bucnite în ultimul timp. mocrat Creştin din Italia, nalitatea preşedintelui Con Hunedoara, ne-a scris to
asasinat, la 9 mai, de „Bri siliului Naţional al Parti varăşul loan Vamă. Pe
găzile i'oşii“ a avut loc, po dului Democrat Creştin, scurt, enervat de sistemul
Luind cuvîntul in cadrul Guvernul peruan a recu Apariţia acestui grup, trivit dorinţei familiei de Aldo Moro. Pe locul va preferenţial de servire al
cant al celui dispărut s-a
unui miting desfăşurat la noscut triburilor de indieni conclus de Duriel Reichman, functului, miercuri după- depus o jerbă de trandafiri vînzătoarei Lia Borlea, o-
Pittsburg, secretarul gene din pădurea amazonianâ şi precizează agenţia, mar âmiază, la Turrita Tiberi- roşii. mul a protestat. Drept re
ral al P.C, din S.U.A., Gus contraforturile andine pro chează prima opoziţie orga na, o mică localitate si Preşedintele Camerei De presalii, aceasta a refuzat
fi Hali, a cerut, în vederea prietatea asupra pămînturi nizată faţă de politica pre tuată la 80 km de Roma. putaţilor, Pietro Ingrao să-l servească, aruncindu-i
soluţionării problemelor e- lor pe care trăiesc şi mi mierului Menahem Begin în Au fost prezenţi în afară cu dispreţ banii pe tej
nergetice cu care sînt con greazâ, respectiv o supraifa negocierile de pace. de membrii familiei cîţiva (P.C.I.), a subliniat rolul ghea ca şi cum ar fi fost
fruntate Statele Unite, na ţă de 806 000 km pătraţi dintre pi'ietenii intimi ai de prim-plan al celui dis vorba de unitatea sa. Cer
ţionalizarea minelor de căr reprezentînd 62,7 la sută lui Aldo Moro. părut „în viaţa ţării şi a cetată de conducerea
Camerei, încă de la for
buni şi a întregului sector din teritoriu] naţional. Joi, la Hanoi au luat Conducerea Partidului marea Republicii". I.C.S.A.P. Hunedoara, se
al energiei. Legat de aceas sfîrşit lucrările celui de-al Democrat Creştin a anun La rîndul său, primul sizarea „se confirmă par
ta, el a subliniat că prin IV-Iea Congres naţional al ţat public că funeraliile ministru, Giulio Andreotti,
ţial", adică acea parte cu
cipala cauză a crizei ce se Kggis sindicatelor din R.S. Viet naţionale ale lui Aldo Moi’o a adus un vibrant omagiu privire la „atitudinea ne
manifestă în acest compar nam. La lucrări a luat par- se vor desfăşura sîmbătă. celor „32 de ani de servi
timent al economiei ameri ln virtutea unei legi a- te Le Du an, secretar gene 13 mai, la biserica San ciu politic excepţional a- cuviincioasă" şi la arunca
rai al C.C. al P.C. din Viet
cane o constituie suprema doptate în acest sens, gu Giovanni in Laterano, din dus Republicii Italiene de rea banilor pe tejghea,
î ţia monopolurilor în secto vernul de la Lima recunoaş nam. Delegaţii au adoptat Roma. Aldo Moro". drept pentru care a sanc
rul energetic. te indienilor deplina pro o rezoluţie cu privire la ţionat-o cu „avertisment",
situaţia şi sarcinile sindica
I După prima rundă de prietate asupra acestor Zo telor în noua perioadă, no li va folosi oare avertis
mentul pentru corecţie ?
ne, inclusiv asupra pămîntu-
convorbiri oficiale cu primul rllor acordate coloniştilor ul statut al Federaţiei Sin p© scurt, âixi Sport (I. Cioclei).
ministru al Turciei, Bulent albi d-upă 1920, odată cu dicatelor din R.S.V. şi au a-
Ecevit, sosit într-o vizită o- precizarea existenţei legale les noul Comitet Executiv. Partidele disputate în pen scorul de 3—0 (15—12, 15—G, BUTURUGA MICA...
ficială de trei zile la Bonn, a acestor triburi regrupînd Din România, la Congres ultima zi a Campionatelor 15—G) formaţia R.F. Germa
cancelarul Helmuth Schmidt aproape 300 000 de per a participat Elena Nae, vi balcanice de baschet mascu nia.
înche
a precizat că în cursul în soane. cepreşedinte a| Consiliului lin de cu la Ankara s-au rezultate: Nişte buturugi rezultata
următoarele
iat
internaţional
Turneul
trevederii au fost abordate Central al U.G.S.R. Iugoslavia — Grecia 97—GG (G2 şah care se desfăşoară de de la lucrările de imbu
la
probleme internaţionale de Un grup din cadrul ce — 28) ; Turcia — România Zamardi (pe malul lacului nătăţiri funciare efectuate
interes comun, cu referire lui mai important partid al G4—56 (41—29). Balaton) a continuat cu run in cadrul amenajării Ba-
După cum informează a-
specială în diferendul din coaliţiei guvernamentale is- genţia France Presse, un La Budapesta au continuat da a 9-a. tiz—Simeria continuă să
tre Grecia şi Turcia în pro raeliene — Mişcarea De nou atentat a fost comis întrecerile competiţiei inter Lider al clasamentului se facă necazuri la efectua-•
de
volei
blema cipriotă şi a resurse mocratică pentru Schimbare naţionale masculine Tungsram". menţine Ferenc Portisch (Un rea lucrărilor agricole.
„Cupa
pentru
lor de petrol din Marea E- (DASH) — a cerut în mod joi, la Roma, cînd u grup Selecţionata României a întîl- garia), cu 7 puncte, urmat de Răul cel mare constă in
n
G
—
(Cehoslovacia)
Ujtelki
gee. A fost abordată, de a- public atenuarea poziţiei de terorişti a deschis fo nit reprezentativa Cehoslova puncte şi Mehrlng (R.D. să in faptul că de pe su
semenea, problema ajutoru Israelului în negocierile de cul asupra unui student, ră- ciei, în faţa căreia a pierdut Germană) — 5,5 puncte. Iu-
lui financiar şi economic al pace cu Egiptul, informează . nindu-l. Nu se cunosc au cu scorul de 0—3 (G—15, 12— liu Szabo (România) totali prafeţele respecţi e nu se
poate obţine recoltă. Pa-
alt
Intr-un
joc,
15,
1G—18).
R.F.G. acordat Turciei. agenţia UPI. torii actului terorist. echipa Ungariei a întrecut cu zează 4,5 puncte.
sîndu-se vina de la o u-
nitate la alta, buturugile
se incăpăţinează să eli
bereze singure terenul şi ii
holul
In
ATACAT DE O glia. După obţinerea inde albi". In prezent, relatează State Building". urce i i scot din circuitul produc
CARACATIŢĂ pendenţei a devenit nece corespondentul, anunţul a clădirii, printre cei care se tiv însemnate suprafeţe de
sară şi schimbarea conţinu devenit : „Vind loarte ief pregăteau să cele teren. Cine taie acest nod
O caracatiţă de doi me tului manualelor care de ■■MERIDIANE tin 22 de şoareci albi" (I). 1 575 de scări totalizind 400 gordian ? (N. Toader).
m s-au aliat alergători ca
tri a atacat pe A. Akata, in acum încolo trebuie să-l re au participat la celebra ii
vîrstă de 34 de ani, amator familiarizeze pe elev cu BAZĂ SPORTIVĂ LA 3 000 cursă Londra — Brigthton. I *
de înot subacvatic. Cel a- geograHa şi istoria naţiona M ALTITUDINE Ciştigătorul din acest an al CA DINTR-UN
tacat deşi s-a folosit de o lă. Ministerul Invăţămintu- ineditei curse a fost ameri ROBINET DESCHIS
armă subacvatică şi de un lui din acest tînăr stat in ln munţii Maimeh din canul Fienri Mark, cu tim
dependent a şi editat pină întîmplător de un grup de R.S.S. Armeană se constru pul de 12 minute şi 32 se
cuţit nu a reuşit să se des geologi care căutau vechile
prindă din strinsoarea mor acum primele manuale de izvoare ale Nilului. Aşeza ieşte baza sportivă situată cunde, din hol şi pină la ln ziua de 9 mai a.c.,
geografie, iar manualele de la cea mai înaltă altitudine etajul 86. iila orele 14, autocamionul
tală a caracatiţei. Corpul istorie se allă sub tipar rea a fost găsită într-o cu numărul de circulaţie
lui Akata a fost descope peşteră săpată intr-o stîn- din lume — 3 000 m. Pro
rit după mai multe zile pe pentru anul şcolar care va că in apropiere de riu. Ală filată pe sporturile de iar CERVANTES SURPRIZĂ 21-HD-2620, încărcat cu
dilerite materiale, staţiona
nă, ea va putea găzdui a-
una din plajele din nordul începe. De asemenea, se turi au fost descoperite o- Printre numeroasele edi I S
ţării. S-a stabilit că el a află în curs de elaborare seminte de animale din a- nual 50 000 de sportivi. A- tări ale lui „Don Quijotte", la intrarea in piaţa Devei.
lături de bază se constru
Că staţiona, nu este nici
murit din cauza epuizării primul atlas al Insulelor cea perioadă, vinate proba in Spania a apărut recent
rezervei de oxigen, deoare-' Seychelles. bil pentru hrană. iesc un hotel şi un telefe încă una. Sint patru volu un necaz. Rău este insă
ce nu s-a putut desprinde ric. me care, la exterior, nu se că din rezervor curgea
de caracatiţă la timp. AŞEZAREA DE LA deosebesc cu nimic de nişte benzina ca dintr-un robi
IZVOARELE NILULUI GAZETĂREASCA CURSA PE ÎNĂLŢIME cărţi obişnuite, dar care, în net deschis. De ce-o fi
ABECEDARELE realitate, conţin 12 casete l i fost oare trimis in cursă o 1
INDEPENDENŢEI ln apropierea oraşului e- Corespondentul din Bir- Un grup de maratonişti de magnetofon fiecare. Pe autocamionul într-o ase
giptean Kom-Ombo de lin mingham al ziarului „Daily cu experienţă, 12 bărbaţi şi acestea se află imprimat în ii menea stare ? Unitatea
Pină recent, toate manu gă Assuan a fost descope Telegraph"- citea nu demult 3 femei, au luat parte anul tregul roman citit de Tello căreia îi aparţine o li a-
alele pentru şcolile ele rită o aşezare omenească în vitrina unui magazin din acesta la inedita cursă pe Zurro, unul dintre cei mai vind oare surplus de com
mentare şi medii din Sey- de acum 180 000 de ani. localitate următorul anunţ; scările celei mai înalte clă buni crainici ai televiziunii bustibil ? (N. Tîrcob).
chelles erau editate în An Descoperirea a fost făcută „Vind ieftin zece şoareci diri din lume — „Empire spaniole. i i
>. — „ .,
REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA! Deva. str. Dt. Petru Groza, ar. 33. Telefoane! 11275, 11565, 20708. TIPARUL! Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 257 44 1)65