Page 40 - Drumul_socialismului_1978_05

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. fi 383 © SÎMBAtA, 13 MAI, 1978

CU CERNEALĂ
SIMPATICĂ...
R. P. CHINEZĂ : Ciclu de
Eon erinţă naţională Adunarea Mondială a Sănăfăfii Pînâ nu demult, Co­
conferinţe GENEVA 12 (Agerpres). socialisto în utilizarea bu­ mitetul comunal de par­
în
democratizarea
pentru intustria textilă şi dedicate isteriei — In Palatul Naţiunilor getului, interstatale şi o- tid Teliuc avea o gazetă
lu­
relaţiilor
din
de perete. De citeva luni
continuă
Geneva
crările celei de-a XXXI-a fien tarea tuturor eforturi­ ea nu mai există. Căci
popularizarea „experienţei Tacin“ roman Adunări Mondiale a Sănă­ lor materiale spre ţările oricită bunăvoinţă ar avea
tăţii, care coincide cu ani­
slab dezvoltate şi în curs
cineva, nu va putea înţe­
versarea a 31 de ani de dezvoltare, stabilirea şi lege că unul din panouri­
LISABONA 12 (Ager­ de la adoptarea Constitu­ aplicarea unor programe
PEKIN 12 (Agerpres). — participanţilor un mesaj pres). — La universităţile ţiei O.M.S. Delegaţiile celor le din centrul comunei,
In R.P. Chineză an înce­ cuprinzînd chemarea de a portugheze din Lisabona, 148 de state ale lumii au de sănătate în funcţie do cel cu geamul spart şi cu
actuale ale
acestor
nevoile
put, joi, în oraşul Tienţin, se acţiona pentru sporirea Porto şi Coimtora, profeso­ expus, în numele ţărilor ţări, acţiunea convergentă trei coli de hirtie A 4 pli­
lucrările Conferinţei na­ producţiei de materii pri­ rii români, acad. Ştefan pe care io reprezintă, opi­ a ţărilor din grupul „celor ne de praf, care au fost...
ţionale pentru industria me din agricultură, de a se Pascu şi Mih.-ai Berza, mem­ niile lor faţă de activitatea 77 şi nealiniate — in ca­ odată articole pe diferite
1,
textilă şi popularizarea depune un efort şi mai bru corespondent al Aca­ acestei organizaţii, relevînd re ţara noastră acţionează teme (sau poate că aşa se
„experienţei Tacin“ in a- mare pentru creşterea pro­ demiei Republicii Socialis­ rolul important al Organi­ permanent şi deosebit de numesc şi acum numai că
ceastă ramură economică ducţiei de fibre sintetice, te România, prezintă, în zaţiei Mondiale a Sănătă­ activ, în conformitate cu sint scrise cu.., cerneală
•— informează agenţia Chi­ de a fi dezvoltată industria cadrul programului de ţii în promovarea cooperă­ principiile politicii interne Simpatică), ar putea supli
na Nouă. Textilă într-un ritm rapid schimburi bilaterale cultu- rii întpe state, în îndepli­ şi externe a partidului şi ni rolul gazetei de perete
Tovarăşul Ilua Kuo-fen, în scopul rezolvării mai ral-ştiinţifice, un ciclu de nirea mandatului de răs­ statului nostru — toate a- comunale, aşa cum se
preşedintele C.C. al P.C. repede şi mai bine a pro­ conferinţe dedicate istoriei pundere ce i-a fost confe­ cestea au impus în O.M.S. pretinde. Cu toate discu­
Chinez, premier al Consi­ blemei aprovizionării popu­ poporului român. rit. un climat mai pronunţat ţiile purtate cu secretarul
liului de Stat, a adresat laţiei eu îmbrăcăminte. La Universitatea din Li­ Prezenţa activă a ţărilor de echitate. comitetului comunal de
sabona, acad. Ştefan Pascu partid şi cu secretarul ad­
a făcut o expunere privind junct cu propaganda, cu
romanizarea Daciei, iar Prezentarea programului de politică tot sprijinul acordat de
Încheierea sesiunii jubiliare a prof. Mihai Berza a pre­ I.M. Hunedoara, gazeta a
zentat în paralel cultura rămas ca în urmă cu 6
Centrului european de cercetări slavonă şi cultura populară generală al guvernului francez luni... in umbră (de fapt
românească în evul mediu, PARIS 12 (Agerpres). — inexistentă). Se pune fi­
resc întrebarea: Care este
în domeniul ştiinţei sociale scoţînd în evidenţă perma­ Primul ministru al Franţei, ce Presse subliniază că pri­
mul ministru Barre s-a a-
profund
nenţa
elementului
latin în cultura româneas­ Raymond Barre, a prezen­ dresat senatorilor într-un >
VIENA 12 (Agerpres). — Comitetului director, a sub­ că. tat în Senat programul său moment în care renasc ten­
La Viena s-au încheiat lu­ liniat rolul pe care Cen­ Conferinţele s-au bucurat de politică generală, care
crările sesiunii jubiliare a trul trebuie să-l joace în de un succes deosebit, fi­ a fost aprobat la 20 aprilie siunile în interiorul coali­
Centrului european de cer­ lumina Actului final de la ind continuate de fructuoa­ în Adunarea Naţională. ţiei guvernamentale în.tre
cetări şi documentare în Helsinki pentru întărirea se dezbateri privind legă­ Luînd cuvîntul cu acest curentul gaullist şi curen­ oglinda comunei Teliuc
ştiinţele sociale. Numeroa­ cooperării în Europa. El a turile istorice, înainte şi prilej, primul ministru a tul giseardian. dacă nu gazeta de pere­
se perso.nalităţi din dome­ prezentat preocupările ac­ după cucerirea romană în insistat asupra „responsa­ O eventuală respingere te ? Dar care gazetă ? De
niul culturii şi cercetării e- tuale ale cercetătorilor ro­ Dacia, între strămoşii ce­ bilităţii francezilor" faţă de către Senat a acestui fapt, nici alte forme de
uropene au salutat contri­ mâni din domeniul ştiinţe­ lor două popoare, român şi de eforturile de redresare program, nu poate pune in propagandă vizuală nu-s
buţia pozitivă a Centrului lor sociale, precum şi a- portughez a economiei. Agenţia Fran­ pericol guvernul. prezente in această comu­
la stringerea legăturilor de porlul lor activ la promo­ nă mare, prin centrul că
M
cooperare pe continent. Re­ varea conlucrării ştiinţifi­ „JOCURILE LATINITĂŢII", EDIŢIA 1978 reia trece zilnic un mare
prezentantul român, prof. ce, în conformitate cu po­ PE SCURT număr de oameni, unii a-
Mircea Maliţa, membru al litica partidului şi statului. PARIS 12 (Agerpres). — formată din acad. Emil vînd chiar răspunderi in
DIN SPORT In oraşul francez Avignon Condurachi, prof. univ. A-
au început „Jocurile lati­ lexandru Bălăci, membru acest domeniu al propa­
Disputată pe traseul hlalle nităţii", ediţia 1078 la ca­ corespondent al Academiei gandei.., (D. Glieonea).
— Erlurt, cea de-a doua eta­ re participă peste 100 de Republicii Socialiste Româ­
Gân­
profesori
academicieni,
şi
Kd&as • sdga pă a competi(iei cicliste in­ cercetători ştiinţifici din 11 nia, prof. Virgil Asocia­ drum al nimănui ?
ternaţionale „Cursa Păcii" a
dea,
preşedintele
fost cîştigată de rutierul so­ ţări din Europa, Africa şi ţiei „România , Valeriu
11
vietic Aavo Pikkus, cronome­ America. Ţara noastră este Ilâpeanu, directorul Editu­
(3 Cel de-al IV-lea Con­ va permite economisirea u- trat pe distanţa de 182 km reprezentată de o delegaţie rii „Eminescu . Deşi este un drum de I
11
gres naţional al Sindicate­ n-or importante fonduri, ca­ în 4 ore 55 minute şi 25 se­ importanţă turistică, foar­
lor din R.S. Vietnam, des­ re vor putea fi folosite în cunde, urmat în acelaşi timp te des circulat de auto­
făşurat la Hanoi, a adop­ alte scopuri. de Schmeisser (R.D.C.), şi la Creşteri de preţuri în vehicule, drumul Ohaba
tat, joi, o rezoluţie — trans­ 6 secunde de Gusialnikov de sub Piatră—Cirnic pu­
mite agenţia VNA. Docu­ H O expediţie de alpi- (U.R.S.S.). — Plutonul doi in diverse ţări ale lumii ne multe probleme celor
mentul subliniază sarcinile nişti japonezi, alcătuită din care se alta ciclistul român de la volan, în special pe
ce revin activităţii sindica­ 16 persoane, a cucerit vir- Mircea Romaşcanu (locul 12 PARIS 12 (Agerpres). — uniţi la Bruxelles, au că­ porţiunea Sălaşu de Sus
le pentru actuala perioadă ful principal of Muntelui în etapă) a sosit la interval Preţurile la consumator au zut de acord vineri dimi­ —Nucşoara. Starea de în­
de dezvoltare a ţării. Dhaulagiri (8 167 metri) din de peste 4 minute. crescut, in cele 24 de ţări neaţa asupra unei creşteri treţinere a acestei porţi­
Himalaia, folosind versantul ale O.E.C.D., în ritm mai medii de 2,25 la sută a uni de drum nu tace cin­
ffî fn capitala Kenyei se sudic, considerat cel mai accelerat în luna martie preţurilor agricole vest-eu- ste gospodarilor săi, indi­
desfăşoară lucrările celei periculos. Este pentru pri­ Selecţionata masculină de decît în perioadele prece­ ropene. ferent care ar fi ei, şi mai
de-a Vl-a sesiuni a Consili­ ma oară cînd o expediţie baschet a României s-a cla­ dente. Potrivit deciziei adopta­ ales nu contribuie la o bu­
ului guvernatorilor Progra­ japoneză escaladează acest sat pe locul doi la cea de-a Potrivit datelor publicate te, agricultorii din Franţa, nă propagandă a turismu­
mului O.N.U. pentru mediul pisc din Himalaia. 20-a ediţie a Campionatelor de Secretariatul O.E.C.D. Irlanda, Italia şi Marca lui hunedorea-n, cunoscînd
înconjurător {UNEP). De pe balcanice desfăşurată la la Paris, în comparaţie cu Britanie vor obţine creş­ că pe acest drum se in
iS
agenda de lucru, supusă BL Camera Deputaţilor Ankara. In ultima zi a acestei martie 1977 creşterea a teri diferenţiate mai mari dreaptă turiştii din toată
spre examinare participan­ (Lok Sabha) a Parlamentului tradiţionale competiţii, bas- fost, în medie, de 7,8 la decît media pe ansamblu, ţara, şi chiar de peste ho­ s
ţilor, se detaşează în mod indiei a respins moţiunea chetbaliştii români au intîlnii sută. graţie devalorizărilor aşa- tare, spre cabana Pietre­ s
deosebit problemele legate de cenzură împotriva guver­ intr-un meci decisiv pentru Cea mai mare rată a in­ ziselor lor monede verzi. le din Munţii Retezat. s
-de aspectele principale ale nului premierului Mororji ocuparea locului secund re­ flaţiei a fost înregistrată Astfel, în cazul Franţei, Situaţia aceasta durea­
cooperării internaţionale în Desai depusă de deputaţii prezentativa Bulgariei, în fa­ în Turcia, urmată de Ca­ majorarea va fi de 5,85 Ia ză de ani de zile şi deci
domeniul aplicării Progra­ reprezentînd partidul Con- ţa căreia au cîştigat cu sco­ nada, Italia, Norvegia şi sută, în Irlanda de 8,25 ia pe bună dreptate ne în­
mului de acţiune elaborat greşul Naţional Indian — I, rul de 80—75 (34—33). In Portugalia, unde costul sută, în Marea Britanie de trebăm : să fie oare aces­
de UNEP în vederea prote­ al fostului premier Indira celălalt ioc, echipa Iugosla­ vieţii s-a scumpit consi­ 0,75 In sută, iar în Italia ta un drum al nimănui ?
jării mediului ambiant. Gandhi. Moţiunea de cen­ viei a întrecut cu scorul de derabil. In comparaţie cu do 7,25 la sută. (Gh, Bojanu).
zură formula critici la adre­ 89—75 (43—40) formaţia Tur­ anul trecut, în Turcia cos­ In schimb, agricultorii
Bl Organizaţia Mondială sa guvernului în legătură cu ciei. tul vieţii a crescut cu 50,2 din R.F.G. vor trebui să se
a Sănătăţii (OMS) conside­ înrăutăţirea situaţiei pri­ lată clasamentul final: 1. la sută, iar în Spania cu mulţumească cu o reajus­ UNDE SINT CELE MAI
ră — într-un raport dat pu­ vind păstrarea legii şi or- Iugoslavia — 8 puncte ; 2. 23,4 la sută. tare de 1,95 la sută. In
blicităţii la Geneva — că dinii în ţară, evoluţiile din România — 4 puncte; 3. Bul­ ceea ce priveşte Danemar­ FRUMOASE FLORI ?!
pînâ în 1980 variola va fi sectorul industrial, aocentu- garia — 4 puncte ; 4. Grecia BRUXELI.ES 12 (Ager­ ca şi ţările Benoluxului,
eradicată în lume, ceea ce aifea inflaţiei. — 2 puncte ; 5. Turcia — 2 pres). — Miniştrii agricul­ majorarea va reprezenta
puncte. turii ai „celor nouă", re­ media do 2,25 la sută. Deşi luna mai nu ne
prea - ajută cu soare şi
căldură, natura s-a învio­
FUMATUL Şl CANCERUL privind procesul fisiunii nu­ contradictorii şi relative. seamănă cholanaikanii de rat totuşi verdele crud şi
PULMONARA cleelor unor elemente cum Recent, doi tineri antropo­ celelalte triburi din sudul florile multicolore reintră
sînt uraniul, plutoniul şi logi indieni au reuşit să ai­ Indiei. Nu se cunoaşte pi- in anotimpul lor preferat,
Grupul de acţiune împo­ altele, El a demonstrat ex­ bă primele contacte cu a- nă acum cum s-au stabilit în viaţa noastră. Acum,
triva fumatului din Marea perimental ca in timpul fisi­ cest trib, iar, cu permisiu­ pe aceste locuri şi cine sînt mai mult ca oricine/, bu­
Britanie a publicat un ra unii, nucleele grele trec nea „consiliului bătrînilor", strămoşii lor. Antropologii nii gospodari se întrec în
port din care rezultă că î prin două bariere : la în­ să trăiască în mijlocul lor indieni se ocupă de desci­ iniţiative : Cel mai frumos
Anglia mor de cancer pui ceput se modifică structura timp de o săptâminâ. frarea acestei enigme. cartier, bloc, balcon... Am
monar mai mulţi oamen lor — nucleul se alungeş­ Tribul numără 100 de căutat un asemenea bal­
decit în alte ţări, medic te — iar apoi se produce prevedea proprietăţile unor persoane divizate in 5 cla­ CENTRALĂ SOLARĂ con in cartierul „Livezeni"
stabilind de multe ori o le fisiunea. elemente supergrele ipote­ nuri. Ele au pielea albă, din Petroşani. Greu de
gătură directă între creşte Descoperirea modifică ve­ tice. bărbaţii sint înalţi, cu trăsă­ In Japonia s-au anunţat găsit. Am numărat vreo
rea numărului de bolnav chile concepţii privind pro­ turi ale feţei regulate. Ei se parametrii primei centrale 25, majoritatea „la şo­
de cancer şi creşterea nu cesul fisiunii nucleelor ato­ ocupă cu vinâtoarea şi pes­ solare din ţară, care va ti sea", dar parcă toate
mărului fumătorilor. Se ci mice, formulate de fizicia­ CHOLANAIKAN — cuitul, in timp ce femeile dată în exploatare in 1981. gospodinele din cele 25
tează, de pildă, faptul că nul danez Niels Bohr, la­ TRIBUL DIN JUNGLĂ adună fructe şi miere de Astfel, s-a anunţat că ea de apartamente spălaseră
numărul lemeilor fumătoare ureat al Premiului Nobel. albine sălbatice. Drept ar­ va avea o putere de 2 000 lenjeria în aceeaşi zi.
a crescut de două ori şi Ea explică apariţia unor Despre existenţa micului me de vinătoare folosesc kW, iar oglinda care va Căci toate balcoanele e-
jumătate în ultimii 20 de nepotriviri între teorie şi trib cholanaikan de pe cul­ arcurile şi săgeţile. La pes­ capta razele solare va o- rau arhipline de „lucruri"
ani. practică, în timpul lucrului mile muntoase ale stalului cuit bărbaţii utilizează coa­ cupa o suprafaţă de cîleva puse la uscat, de cele
cu particulele elementare la indian Kerala se ştia doar ja unui copac al cărei suc zeci de hectare. Direcţia mai felurite culori. Oare
O NOUĂ TEORIE PRIVIND institutul de la Dubna. din relatările ţăranilor din îi paralizează pe peşti şi pentru ştiinţă şi tehnologie acestea să fie cele mai
PROCESUL FISIUNII Lucrările savantului au satele învecinate, Tribul tră­ ii scot la suprafaţă. a Japoniei a anunţat că, frumoase flori ?! Şi oare
NUCLEARE importanţă teoretică şi ieşte intr-o regiune de jun­ Membrii tribului cholanai­ pînâ în 1990 va fi creată aceasta să lie adevărata
practică, uşurind, într-o oa­ glă greu accesibilă, traver­ kan trăiesc în peşteri în ţară o adevărată reţea destinaţie a balcoanelor
Fizicianul sovietic Vilen recare măsură, căutarea de sată de numeroase cursuri adinei, cu intrări înguste. Că­ de centrale electrice sola­ blocurilor?! Întrebarea se
Slrutinski, membru cores­ noi elemente supergrele. de apă care cad în casca­ sătoriile se fac între cla­ re, care vor furniza o trei­ adresează nu numai loca­
pondent al Academiei de Folosindu-se de descoperi­ de ameninţătoare. Se ştia nuri ; noilor căsătoriţi li se me din producţia totală de tarilor şi edililor din Pe­
ştiinţe a R.S.S. Ucrainiene, rea lui Slrutinski, specialiş­ despre existenţa acestui dă drept dar de nuntă... o energie electrică necesară troşani... (G. Dinu).
a elaborat o teorie nouă tii au posibilitatea de a trib, dar mărturiile erau peşteră. Cu nimic nu se a- ţării.
IEDACJIA Şl ADMiNISTRAflA i Deva, $tr. Dr. Petru Grora, nr. 33. lelefoans : 11275, 11585, 20708. TIPARUL : Tipografia Deva, sti. 23 August, nr. 257 «4 065