Page 43 - Drumul_socialismului_1978_05

4 ® DUMINICA, 14 MAI 1978 Pag. 3

Aproape omul Cronică
HZIUfUE

ir H-'MA! Dimineţile erau răcoroase de cenaclu
icntrii toţi ; pîn-ajungea soarele
Ud ! ; in vîriul arinilor
Vriei ; dar tinereţea fremăta
ial pentru co- împurpurată de raze • Din agenda de lucru a
.’omonra din cenaclurilor literare hune-
Episodul 12 ; încolţea mai pură merau dorenc consemnăm : la re­
.'Aminul dum- sub ploile verii
■i ; centa şedinţă a cenaclişti-
tuiul ; calde de-ai fi putut lor din Brad au citit ver­
muzicii ; frămînta piinea cu ele suri poeţii Gheorghe Vă-
i: patriei ; şi lucrurile prindeau deodată cări-U'C, Dan Mircea şi Io­
Huninical ; contur mai ferm nel Recea nu o Tot versuri
lineză — sub deptomma fără aureolă a citit şi Martin Segedi în
moirilor ; Echinox Eram aproape omul... cadrul cenaclului scriitori­
rial : „Linia VIOREL LUCACI
Oncdm" ; lor „Flacăra" din Hune­
România — Cenaclul „Ritmuri" Deva doara • Vineri, la şedinţa
Transmisiune
e la stadionul de creaţie in sfîşieri florale, muguri candizi cenaclului „Ritmuri" din
ist" ; îşi caută lumina, şi Deva, a citit reportaj Ma­
cri ; Aprecieri pline de speranţă rin Negoiţă, ceea ce a con­
a; Primăvara — mireasă eternă — stituit o plăcută surpriză,
istoric : „Pri. Se împodobeşte in alb.
paşoptistă" ; Scris în heraldica naturii, reportajul fiind un gen rar
vă aparţine ! literară in Pe coala celui mai bătrin stejar, pentru tinerii poeţi liunedoreni în dezbaterile creatorilor.
I prezentat de • La Brad, recenta reuni­
Brăila ; Numele Patriei mele. în această primăvară atit ducătorul cenaclului literar
tistic : „Buy Numele Patriei mele in primăvară de bogată în flori şi verdea­ „Lupta", a făcut o scurtă pre­ une a revistei vorbite „A-
•rentieră Tv. ; şi-n eternitate. gora", ajunsă la cea de a
a Valea jiului Printre magnolii, purtată de vintul ţă cîţiva poeţi, membri ai zentare a vieţii culturale a 17-a ediţie, a avut ca in­
15 MAI Cel mai curat, o trăsură trasă cenaclului literar „Lupta" al oraşului Hunedoara, cena­ vitat pe Dumitru I. Iifrim,
clurilor existente, preocupări­
C.S. Hunedoara şi ai clubu­
Consiliul
Le­
în
t in limba tna- De fluturi. Cu o lungă trenă de lui „Siderurgistul", au fost lor creatorilor de pe aceste membru al Marii Adunări
gislativ
cocori, coboară primăvara in Carpaţi. invitaţii cenaclului „Amfitea­ meleaguri în cea de a doua
Românici. înscrisă sub genericul Fes­ Primăvara ? Un ţărm pierdut şi Naţionale. Aflăm că la ur­
Il-a a Fcsti- tru" al revistelor „Viaţa stu­ ediţie a Festivalului naţio­ mătorul număr al acestei
îaţional ; tivalului naţional „Cintarea Regăsit cu fiecare floare. denţească" şi „Amfiteatru" şi nal „Cîntarea României". Du­
seri ; României", săptâmîna crea­ IONEL AMAR1UTEI interesante manifestări va
iii,; ţiei literare în Valea Jiului al U.A.S.C.R. Cu această o- pă ce tinerii cenaclişti liune- participa un grup de re­
ic; Cenaclul „Ritmuri" Deva cazie a avut loc un fructuos doreni au fost prezentaţi de dactori ai revistei „Stea­
oiletou. Fami- (15—21 mai a.c.), Ia care schimb de experienţă la care acelaşi vorbitor şi au citit
;er ; ua" din Cluj-Napoca • Di­
iţi o fntreba- participă scriitori de presti­ au citit poeţii Gheorghe din creaţiile lor, criticii Radu versitate de genuri literare
giu şi reprezentanţi ai re­ Nistor, Adrian Demea, Mari­ Călin Cristea, Ion Siratan, prezentate în cadrul cena­
noiy 'sj ; ana Pândaru şi loan Evu. Călin Vlasie, Andrei Roman,
,
ai. ’ vistelor literare din ţară, îşi La şedinţa deschisă, ţinu­ Delta Străuţ, Dan Laurenţiu, clului „Panait Istrati" din
Siivian
propune o cunoaştere a re­ tă în sala de consiliu a re­ Onisei loan, precum şi poeţii Valea a Jiului: fragmente Ma­
tei
citit
de
alităţilor socialiste din a- Cuvinte către mama dacţiei, au participat poeţii Victor Niţă, Ştefan Dincă şi roman, Doru Chicet proză
ceastă vatră .a cărbunelui Ion Gheorghe, invitat al hu- scurtă şi Andrei Caucar
nedorenilor ca şi al bucureş- Dumitrache Marian şi-au ex­
românesc, integrîndu-se ar­ primat opiniile critice pe poezie » Din bogatul pro­
l 1 : G.OO Eu- Te văd in munţi — o candelă aprinsă tenilor, Constanţa Buzea, marginea celor ascultate. gram al „Amfiteatrului ar­
; «,05 Conccr- monios în circuitul contem­ conducătoarea cenaclului telor", desfăşurat la Casa
; 7,uo Itadio- poran al valorilor spirituale. la geamul nostru-n casa de pămînt, studenţilor bucureşteni, Gri- Discuţiile au scos în eviden­
Avanpremieră veghezi o stea ce pîlpiie pe ceruri - ţă că toţi cei patru tineri de -cultură din Deva, am
i,43 Vă reco- Vor avea Ioc, începînd de sorbită de lumina din cuvînt... gore Arbore, criticul Ion Cris- reţinut prezenţa criticului
tru azi ; 8,00 toiu ■— redactor şef al revis­ poeţi hunedoreni sînt talen­ timişorean Lucian Alexiu
icale ; 8,30 Ra­ mîine, pe lingă o atentă do­ telor studenţeşti, studenţi taţi, interesanţi în felul lor care, cu acest prilej, a ofe­
satelor ; 10,00 cumentare, întâlniri cu oa­ Cum stai aşa cu timpla in mirare de exprimare, au un „terito­
ieă ; 10,10 Te in părul tău ning anii fluturi moi membri dp bază ai cenaclu­ riu" liric personal, tratarea rit autografe pe volumul
nt, patria mea meni ai muncii, studenţi şi lui „Amfiteatru", absolvenţi, său „Ideograme lirice con­
muzicală pen­ elevi, în aproape toate loca­ şi-n faţa ta sint drumuri îngheţate tineri muncitori, artişti plas­ realului făcîndu-se în mod temporane".
ii,00 Kadioma- dar nici un drum nu duce înapoi. tici, publicişti etc, deosebit şi viguros.
ilor... la Tirpu lităţile Văii. Si, desigur, nu
Noi înregis- în cuvîntul de deschidere, in încheierea reuniunii, a
zică populară ; întîmpiător, ci în mod orga­ Doar gindul tău e pasăre hoinară rostit de poeta Constanţa luat cuvîntul poetul Ion
;e pentru toţi ; nic, săptâmîna creaţiei va fi visind păduri in iarna fără glas... Buzea, s-a subliniat impor­ Gheorghe (invitat nu demult
mal ; 13,15 Co- ...Aud c-azinoapte lupii stîşiară
la Hunedoara), care a vorbit
ită —■ muzică un şantier literar, unic pînă tanţa întâlnirii cenaclului despre frumoasele preocupări Şezătoare
Luda veselă ; ultimul miel din turma ce-a rămas. bucureştean cu reprezentanţii
dc operă : Ro- acum în ţară, în care scrii­ poeziei viguroase din Hune­ ale creatorilor din judeţul
; 14,20 Portret torul va nota In carnetul său Eu scriu acum pe-o frunză de mestec nostru.
Marcel Drag o- doara. Valsriu Bârgău, con­
îtcrpreţi ai cin- cele mai semnificative fapte eu scriu acum pe floarea de cais Cu concursul organizaţiei
lar ; 13,00 Di- U.T.C. din C.S. Hunedoara,
18,00 Perpctu- din viaţa minerilor petrecute numele tău — pe razele de soare, cenaclul literar „Lupta" a
; . 18,53 Fotbal. în anii socialismului, fiind pe mugurii ce astăzi s-au deschis. organizat o reuşită şezătoa­
U.R.S.S. Trans-
-ctă de la Sta- prezent prin lucrări de alea­ re literară la şcoala teh­
tugust" ; 19,00 IOAN EVU nică sanitară din localitate.
; : portativ ; să ţinută artistică, ce vor Cenaclul scriitorilor „Flacăra" Hunedoara
e I 20,00 Kailio- ilustro momente cu puterni­ Au citit poeţii Aurel Man­
i Dans pe mc- ta, Gheorghe Nistor, Maria­
9) Radiojurnal ; că rezonanţă educaţională. na Pândaru , loan Evu,
unic sportiv ; loan Radu Igna, Eugen Evu
a '.duminicală ; Pentru că şi aici, în Valea
de ştiri ; 0,05— Jiului, minerii se identifică şi Vaier iu Bârgău. Din rîn-
p muzical noc- dul elevelor prezente la
prin cuget, simţire şi reali­ manifestare a citit Vanda
zări cu destinul solar al gli­ Răuţoiu. - v
ei dintotdeauna, pentru că, r i Şezătoarea literară a fost
şi aici, omul şi faptele lui susţinută şi de un frumos
recital de muzică folk, in­
sînt izvorul literaturii noastre
ăruiesc un tran- Se subţiază timpul in mine a plecare terpretată de Eugen Evu,
); Profetul, au- ca echivalent al artei. A le loan Evu, Mariana Pân­
elenii (Arta) ; Şi lingă zi cocoşii se bîlbîie în cînt
\ : .. Ediţie spe­ cînta la timpul socialist al daru, Petirică Popa, Monica
ra) ; Mark po- patriei este datoria fiecărui Siîrşindu-mi răminerea lingă mîinile tale Marcu Geanina, precum şi
•rurglstul) ; Ţi- Căzute de-atitea mingiieri spre pămînt talentata elevă Ana To-
le timp (Arta) ; artist. Şi aceasta înseamnă
dmbătă seara să fii contemporan, să iu­ O, haide să fugim afarâ-n dimineaţă miiţă.
ui) ; PETRO-
roo şi fraţii săi beşti oamenii, să iubeşti pa­ Ni-e trupul obosit de singe şi de dor
t (Unirea); Ac- Lumina e-o cădere stingace şi frumoasă
ibuzul" (7 No- tria „moşia de la care tra­
jhii Shivanel — gem numele nostru şi dreptul Şi-atit îţi stă de bine cînd ţi se-anină-n păr Posta literară
îepubl' ..): LU-
i şi O viciiu (Cul- de om",' unite fericit intr-o
V chitară (Mun- MARTIN SEGED1
JLCAlSr: Sando- săptămînă a scriitorilor, a li­ Cenaclul scriitorilor „Flacăra" Hunedoara Virginia Wolf — Deva.
ialaeziei (Mun- teraturii. Mariana Birlan, Deva : „Dulăpior" (detaliu). Lucrare dis- Gindurile şi sentimentele
LONEA : Cin­ (insă cu premiul I la prima ediţie a Festivalului naţional dv. lirice sînt frumoase,
ci •• (Minerul) ; T. MAICAN „Cîntarea României".
Jrgia (Muncito- pioniereşti ; intenţiile... la
«IOASA : Piesă fel. Vă sugerăm să citiţi
pentru piani- mult şi mai ales poezie
(Muncitorcsc); | Fata mea a împlinit opt- spun Oanei, la prima ei
'Jikolas Nichle- aşteptare, intr-o seară de modernă. Se simte nevoia
•bric) ; BRAD : J sprezece ani. eu Ş‘ ea F L O A R E A frecventării unui cenaclu
Manhatan {
deiacasă (Stca- ne mişcăm prin casă ca vară, la optsprezece ani, literar.
GURABARZA: nişte păpuşi care dansea- decît povestea aşteptărilor ?
din lingă mama lui, cînd il în­ Să nu fiu mamă, ci numai Nicu Gheorghe — Hune­
BAŞTIE : tm- J ză sub avalanşa unei me- burate, de bucurie şi .tea­ neli, de gesturi şi tăceri doara. Rîndurile ce însoţesc
b clar de lună | lodii ciudate. Neorinduiala, mă în acelaşi. timp. Sînt prelungite şi de hohote răz­ cearcă durerea. Stătea re­ femeie ? Nu I li pun căpşo- cele patru poezii sînt foar­
eraţiunea „Pe- » pe care o văd şi o simt, o nepregătită. Surprinsă. Pi- leţe. Oana nu "mă vede. zemată de umărul meu rul in mîini şi-i şoptesc :
a)GEOAGXU- şi-mi răsucea în neştire — Vino, te aşteaptă mu­ te frumoase, pline de ne­
î Scatiu — se- | aud in bătăile inimii Oa- nă azi am ştiut să mă port Nu mai vede nimic. Se ui­ linişti care pot să genereze
lasa de cultu- * nei, in tic-tacui ceasorni- cu fata mea, cu micuţa tă printre toţi, prin toţi, ti- inelul din deget, li sînt safirii I Te ajut I poezie. Pe alocuri chiar o
3 : Atentatul cuiul, in mersul ei mărunt mea Oana, dar cu tinâra de a plins, a dezamăgire. mamă şi aliată, dar n-am Fruntea i se tace parcă fac — „Pe pîntecul dealu­
:vo (Popular) ; i Dansează şi zîmbeşte. „N-a s-o pot face să înţeleagă şi mai înaltă, iar ochii 0-
vestea dragos- şi împleticit. Tortul a iost Oană... rilor / Tulbură somnul de
cultură) ; Ne- „ preocuparea ei de zile şi — Arăt eu co o studen­ venit ! N-a venit incă !", că-i cunosc zbuciumul, cum dinci şi curaţi, ca marea, veci / al -părinţilor / chir­
lin noaple (11 I nopţi. Nu e un tort obiş- tă, mamă ? pare să spună zîmbetul şi să-i spun vorbe pe care le se umplu de înţelegere.
IR Vii: Regăsire Apoi, cu glas cald : ochii albaştri, adinei, grei ştiu, dar nu le am pe bu­ „Şi tortul ? Ce facem cu ciţi sub rădăcini".
ILIA : Pămînt * nuit, ci o alcătuire ronibică Iosif Ion Sicoe — Criş-
întina) ; TE- de biscuiţi, tencuiţi cu cre­ „Mamă, fă-te şi tu fru­ de tristeţi şi încordare. „Să ze : „N-a putut ajunge pi­ tortul „Mai tirziu", i-am cior. „Eu scriu din munţi",
ia (Minerul) ; ! mă necunoscută incă, un moasă, cit poţi tu de fru­ nu crezi că sînt supărată ! ni acum, are el ceva, dar răspuns. unica poezie pe care ne-o
Trei zile si moasă I", Am dorit Întot­ Nu ! Sint veselă, nu vezi!". va veni !", nu, hotărit, nu S-a deschis uşa. Grig era
(Muncitoresc) ; amestec de cacao cu lap­ trimiteţi este plină de re­
tda Chaplin. 5 te, unt, lămiie, portocale, deauna să fiu frumoasă. O bătaie grăbită în uşă, şint pregătită. in prag. Părea stîngaci, în­ miniscenţe de lectură. Asta
• zahăr şi ananas. Ornarea Dar acum, acum trebuie să prima dezamăgire însoţită — Tu nu-l aştepţi nicio­ cordat, chinuit. Jinea în dovedeşte - că aţi citit^ bine
I a durat cel mai mult. Du- fiu altfel, o simt şi vreau, de apariţia Măriei. Mi-a dată ! Tu nu-l iubeşti!? mîini o floare. O floare manualele şcolare. Vă su­
iEWEPy Jj pă fiecare mişcare se dă- pentru Oana, pentru primii căutat privirea speriată : Grig, tatăl Oanei şi băr­ mare şi albă. Şi Oana îşi gerăm să citiţi şi poezia
| dea un pas înapoi şi-l ei oaspeţi. Nerăbdarea o „Mamă, ce-i cu el ?" spu­ batul meu, mereu absent, ineca ochii în curăţenia modernă. A scrie astăzi
* cerceta cu ochii pe jumă- cheamă la fereastră. Cu neau sprîncenele arcuite şi mereu străin, are parte de petalelor. Zimbea. In al­ poezie implică, pe lingă o
/babil pentru fruntea rezemată de sticla pleoapele tremurinde. Era Iubire. De ce ? Pînă astăzi bastrul adine, clocotitor, e bună cunoaştere a realită­
: Vremea se I tate închişi, aşa cum un credeam in statornicia mea, o bucurie I Poate pentru
. cu cerul tem- sculptor îşi mîngiie opera. rece, Oana surîde aşteptă­ primul spin. In sufletul ei Grig I Poate pentru floare ! ţilor contemporane, şi
Izolat în şu­ rii ; imi sînt de-ajuns ochii şi a! meu. Cit de mult ne in vorbe duioase, materne. transfigurarea lor _ din
ii vor cădea mei ca să văd ce face fata asemănăm noi, Oana şi cu Oana e cu mine dar îl Nu-mi sînt de-ajuns ochii punct de vedere artistic.
je dc ploaie, mine ! Şi judecăm la fel, aşteaptă pe Grig I Piatra mei ca să văd ce vedea
ifla moderat, — Mamă !... îmi dai as­ mea, cu fruntea rezemată Oana. Nici gindurile, pre­ Adică punctul de vedere
tensificări în tăzi ciorapii tăi de măta- de lumina zilei; îmi sînt cu toate că anii ridică in­ inelului, o bucăţică de sti­ al creatorului.
jlui, din sud * se ? de-ajuns gindurile mele, tre noi bariere. clă fără valoare, e pentru zente şi trecute nu m-ajută IVIaria Florea — Deva.
Temperatura intre i ,,N-a venit, n-a venit, n-a mine mai mult decît un să-nţeleg cintecul de în­
. cuprinsă Cu ochii mă Întreabă trecute şi prezente, ca să-i ceput al frămintârilor ei. Gînduri frumoase, totuşi
.grade, iar ma­ mai mult: „Ce crezi, e ascult cintecul gindurilor venit!" imi spuneau ochii, briliant, e darul lui, al o- prea minore pentru o ele­
xi şi 19 grade, timpul să port şi eu ciorapi ei. umerii şi miinile Oanei. mului pe care il aştept me­ — Mamă, tăiem şi tor­ vă de clasa a Vl-a. .Aştep­
teal, în nordul S-a umplut casa de ti­ S-a aşezat lingă mine, mi­ reu, de ani şi ani. Dar tul ! Să-l tăiem I
în Crişana se de mătase Ciorapi de tăm altceva.
r/ce pui pvuuu ksuiiu ?
fjut ou-/
ala brumă sla- mătase ? Fata mea a cres­ nereţe. de sfială şi 'îndrăz­ că şi slabă, ca orice pui pentru Oana ? Ce pot să-i DUMITRU DEM IONAŞCU V
cut, fără să prind c/e. veste. VALERIU BÂRGĂU
j Mă simt năpădită de tul-