Page 44 - Drumul_socialismului_1978_05

li

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 384 6 DUMINICA, 14 MAI 1978

TOVARĂŞUL MCOLAE CEAUŞESCU >
l8SSPjE4LOJRjE4PJE<CMO]B]

a inaugurat ieri, în Capitală,
0 declaraţie a lui Gyrus Vance
„Expoziţia de carie şi mijioace cu privire la Orientul Apropiat s
'©
WASHINGTON 13 (A- unei reglementări, decît să o în cadrul dezbaterilor ■s»
de informare şi educare a secretarul de stat al S.U.A. determine părţile implicate din Adunarea luat cuvintul .A
a
Mondialii
gerpcneS). — Cyrus Vance,
Să-iiătăţii,
a
în conflict să se pună de
de­
şeful
Aldea,
Mihai
dr.
a declarat, la Washington, acord asupra unei declara­ legaţiei române, care a pre­
pe
sa­
zentat
politica
larg
oamenilor muncii* 1 că vor fi necesare noi ini­ ţii generale de principii. nitară constantă României, poziţia
a
face
să
ţiative
a
pentru
sa
în
marile
pro­
Fără a furniza detalii a-
progreseze negocierile de supra viitoarelor propuneri bleme sanitare care con­
astăzi
(Urmare din pag. H rare culturală existente între ţie a festivalului, peste un pace din Orientul Apro­ americane, Cyrus Vance fruntă context a omenirea. subli­ In
acest
fost
România şi alte ţări, mate­ milion de oameni ai muncii piat, care, în prezent, se s-a limitat să menţioneze niat rolul Iiotăritor pe care
îndrăgiţi autori contempo­ rializate în plan editorial, în au participat, sub diverse afilă în impas. El a arătat — duipă cum informează a- preşedintele României, tova­ ii
Ceauşescu,
răşul
Nicolae
rani. permanente schimburi de forme de activitate tehnică, că Statele Unite procedea­ ganţiile Rentier şi France are în perfecţionarea conti­
Bine ilustrat în expoziţie carte, coeditări şi un mare la modernizarea sau realiza­ ză la elaborarea unor noi Presse — că S.U.A. încear­ nuă a sistemului de ocro­
este şi efortul editorilor de număr de traduceri, sînt o- rea a circa 40 000 de pro­ concepte şi propuneri, sus­ tire a sănătăţii în ţara
valorificare a moştenirii noas­ glindite de alte cîteva stan­ duse noi şi generalizarea a ceptibile să deblocheze ne­ că să elaboreze cu părţile noastră.
tre literare, aspect integrat duri ale expoziţiei. peste 9 000 tehnologii înain­ gocierile de pace. Diplo­ interesate aranjamente con­ ş în comunicatul vizitei
politicii culturale a ţării. Contribuţia presei şi radio- tate de fabricaţie. maţia americană — a pre­ crete privind malul vestic oficiale de prietenie între­
în continuare este prezen­ televiziunii la unirea eforturi­ In timpul vizitei, tovarăşul cizat C. Vance — înţelege al Iordanului, regiunea prinse in zilele de 11 şi 12
la
ministrul
mai
lîerlin
de
tată secretarului general al lor naţiunii noastre socialiste Nicolae Ceauşescu a felicitat să se preocupe mai mult Gaza şi problema palesti­ afacerilor externe al
partidului bogata activitate în opera de edificare a so­ pe organizatori şi a dat o de problemele concrete ale niană. U.R.S.S., Andrei Gromiko,
editorială în limbile naţiona­ cietăţii socialiste multilateral înaltă apreciere contribuţiei se relevă că au fost abor­
probleme
bilaterale,
date
lităţilor conlocuitoare — ma­ dezvoltate, pentru realizarea pe care o aduc creatorii de A precum şi chestiuni ale
ghiară, germană, sîrbocroa- măreţelor obiective stabilite bunuri spirituale, precum şi încheierea reuniunii Comitetului actualităţii internaţionale,
tă, ucraineană, idiş. Anii 1976 de cel de al Xl-lea Congres întregul complex de mijloace în timpul vizitei, a fost
r
semnat noul Acord de cola­
şi 1977 au înregistrat apari­ şi de Conferinţa Naţională de informare în masă din borare culturală si ştiinţi­
ţia a 1 063 titluri, în peste 8 ale Partidului Comunist Ro­ ţara noastră la îmbogăţirea International pentru Securitate fică dintre U.R.S.S. şl
milioane exemplare, din toa­ mân, la înfăptuirea politicii continuă a patrimoniului cul- R.D.G.
te domeniile activităţii edito­ interne şi externe a parti­ tural-artistic al României so­ şi Cooperare Europeană n Primul ministru al ita­
riale, reflectînd şi pe aceas­ dului şi statului nostru este cialiste, la educarea maselor liei, Giulio Andreotti, a ce­
tă cale democratismul socie­ relevată în expoziţie prin largi populare în spiritul pa­ BRUXELLES 13 (Ager- (C.S.C.E.) şi creşterea apor­ rut, simbătă, oficial, Came­
acorde
tăţii noastre, condiţiile de date sugestive care atestă triotismului socialist, la mo­ pres). — La Bruxelles s-a tului celor mai largi forţe rei Deputaţilor să guver­
încredere
votul
de
deplină egalitate în drepturi larga audienţă a acestor bilizarea lor pentru traduce­ încheiat reuniunea Comite­ democratice şi progresiste nului în legătură cu apro­
de care se bucură toţi cetă­ principale mijloace de infor­ rea în viaţă a marilor obiec­ tului Internaţional pentru la eforturile consacrate a- barea decretului guverna­
îm­
ţenii ţării, fără deosebire de mare în masă. tive cuprinse în programul Securitate şi Cooperare Eu­ plicării integrale a Actului mental privind Înota Dună
potriva
terorismului.
naţionalitate, posibilităţile Expoziţia redă, prin diverse partidului de făurire a socie­ ropeană (C.I.S.C.E.), la care final de la Helsinki, reali­ cum se ştie, decretul a
largi, de afirmare continuă afişe, grafice, imaginea re­ tăţii socialiste multilateral au participat reprezentanţi zării unor măsuri concrete fost adonlat de guvernul
a culturii proprii şi limbii lor trospectivă a dezvoltării acti­ dezvoltate şi înaintare a din 20 de ţări, printre care de dezangajare militară şi italian imediat dună răni­
rea. la 10 martie, a lui Aldo
materne. Este şi aceasta o vităţii cultural-educative în României spre comunism. şi România, precum şi de­ dezarmare, pregătirii te- Moro. Votul în Camera
dovadă a modului cum este anii 1976—1977. Cifrele mar­ Apreciind modul în care legaţi din partea a 14 or­ meinioe a reuniunii de la Dentttaţllor va avea loc
stimulată în ţara noastră chează în toate domeniile literatura şi arta reflectă vas­ ganizaţii internaţionale. Madrid din 1980. marţi.
creaţia spirituală a naţiona­ de activitate educativ-cultura- ta operă de creaţie a po­ în cadrul lucrărilor s-a La reuniunea C.I.S.C.E.
lităţilor conlocuitoare — pro­ lă — producţia cinematogra­ porului român, secretarul ge­ realizat un schimb de opi­ s-au dezbătut, totodată, u-
ză, poezie, istoriografie, dra­ fică, teatrală, muzicală etc. neral al partidului a subli­ nii privind situaţia din Eu­ nele aspecte privind rolul
maturgie, artă interpretativă, — o creştere permanentă. niat, totodată, necesitatea ropa după reuniunea de la opiniei publice în asigura­ Meridiane
etnografie şi folclor — şi va­ Un loc aparte îl ocupă în îmbogăţirii conţinutului şi Belgrad a reprezentanţilor rea succesului sesiunii spe­
lorificarea moştenirii lor li­ cadrul expoziţiei fenomenul modalităţilor de expresie, a ţărilor participante la Con­ ciale a Adunării Generale
terare. cu adevărat naţional al par­ întregii creaţii cultural-artisti- ferinţa pentru securitate şi a O.N.U. consacrate dezar­ TREI NOI INELE IN JURUL
Noutăţi ale cercetării ro­ ticipării la festivalul „Cînta- ce, a activităţii consacrate cooperare în E u r o p a mării. PLANETEI URANUS
mâneşti în ştiinţă şi tehnică, rea României". Afişe, grafice, formării şi educării oameni­ Trei noi inele au fost
descoperiri şi invenţii care date sugestive arată că, o lor muncii, tinerei generaţii, descoperite în jurul Plane­
îmbogăţesc considerabil pa­ dată cu manifestările de în­ a întregului nostru popor. tei Uranus, ajungindu-sc
trimoniul ştiinţific naţional şi ceput ale acestei strălucite Tovarăşul Nicolae Ceauşescu Ceremonia solemnă celebrată la astfel la un total de opt,
universal sînt sintetizate de iniţiative a tovarăşului Nicolae a recomandat să se acorde s-a anunţat la Centrul spa­
ţial de la Pasadena. Se pre­
cele 1 347 de lucrări de pro­ Ceauşescu, au apărut peste în continuare o atenţie mai Roma în memoria lui Aîdo IVforo cizează că unul dintre ine­
are
fil care au văzut lumina ti­ tot în ţară un număr impre­ mare participării ţării noas­ le este relativ larg in şi jurul
ciipsoidală
formă
o
parului în 23 milioane de e- sionant de formaţii şi cercuri tre, cu opere reprezentative, planetei, lăţimea lui variind
xemplare. artistice de diferite genuri, de prestigiu, care să oglin­ ROMA. 13 (Agerpres). —• guvernului, di tuturor forma­ considerabil.
Cartea pentru copii şi ti­ astfel încît numărul total al dească realităţile contempo­ Puternica solidaritate a for­ ţiunilor politice şi ai sindica­
neret reprezintă o mărturie participanţilor la cele două rane ale patriei noastre, la ţelor progresiste din Italia, a telor. In afara bazilicii a avut SENTINŢA NEOBIŞNUITĂ
grăitoare a grijii permanente ediţii ale marelui festival a schimbul internaţional de va­ întregului popor, în lupta loc o impresionantă demon­ Un judecător din Edin-
a partidului şi statului- nostru fost de peste 5 400 000. Re­ lori spirituale, contribuţiei pentru dezvoltarea democra­ straţie populară — expresie burg (Scoţia) a pronunţat
pentru destinele tinerei ge­ zultatele acestor ediţii ale României la patrimoniul cul­ tică şi independentă a ţării, a hotărîrii forţelor democra­ recent El o a sentinţă neobiş­ l*
nuită.
pe
condamnat-o
neraţii. Efortul de a răspun­ • festivalului demonstrează cu turii şi artei universale. împotriva acţiunilor teroriste, tice italiene de a-şi intensi­ o femeie vinovată de a fi
de exigenţelor crescînde în putere justeţea acestei ini­ La plecare, tovarăşul pentru apărarea drepturilor fica eforturile îndreptate spre sustras obiecte dintr-un
direcţia instruirii şi educării ţiative prin participarea lar­ Nicolae Ceauşescu este în­ şi libertăţilor constituţionale, apărarea şi consolidarea in­ magazin cu autoservire, la
fiecare
acesteia sînt vizibile în sec­ gă, activă, împreună cu oa­ conjurat din nou cu multă asigurarea climatului necesar stituţiilor republicane, spre pregătirea o în jumătate de lună,
de
timp
an,
torul manualelor şcolare şi al menii muncii români, a oa­ căldură de reprezentanţii ce­ activităţii poporului italian adîncirea evoluţiilor pozitive a unui tort pentru cei 24
cursurilor universitare, din ca­ menilor muncii de naţionali­ lor care îşi desfăşoară acti­ pe calea progresului şi bu­ din ţară, în conformitate cu pensionari ai unui azil de
re au apărut, în perioada tate maghiară, germană şi vitatea pe frontul larg al cul­ năstării a reieşit cu preg­ interesele fundamentale ale bătrini din localitate.
1976—1977, 1 898 titluri, în- de alte naţionalităţi, la mani­ turii noastre socialiste, de nanţă simbătă la ceremonia poporului. POPULAŢIA JAPONIEI
tr-un impresionant tiraj de festările prilejuite de aceas­ ceilalţi oameni ai muncii ve­ solemnă celebrată Ia Roma La ceremonia solemnă au
peste 55 milioane de exem­ tă uriaşă mişcare cultural- niţi în întîmpinare care, prin în memoria lui Aldo Moro, participat delegaţii oficiale După cum a anunţat Bi­
plare. educativă. îndelungi aplauze, au dat ex­ preşedintele Consiliului Na­ venite din diverse părţi ale roul de statistică de pe lin­
cancelaria
gă
mi­
primului
Un loc distinct în produc­ Printre manifestările puse presie sentimentelor de pro­ ţional al Partidului Democrat lumii. nistru, populaţia Japoniei
ţia editorială a ultimilor doi sub emblema generoasă a fundă dragoste şi recunoştin­ Creştin din italia, asasinat Din partea României au era, la 1 octombrie 1977, do
114 150 000 locuitori. Din oc­
ani îl ocupă cartea de artă festivalului şi-a găsit un ţă, de înaltă stimă faţă de la 9 mai de „Brigăzile roşii". participat tovarăşii Miu Do- tombrie 1976 şi pină în oc­
plastică aflată în expoziţie loc din ce în ce mai distinct secretarul general al parti­ La ceremonie, desfăşurată la brescu, preşedintele Consiliu­ tombrie 1977, populaţia a ■ W
prin albume de o calitate creaţia tehnică şi ştiinţifică dului pentru activitatea sa Bazilica San Giovanni in La- lui Culturii şi Educaţiei So­ crescut cu 1,07 milioane —
grafică superioară şi prin noi susceptibilă de o directă şi neobosită pusă în slujba în­ terano au asistat cele mai cialiste şi Vasile Gliga, ad­ cea mai 15 mică creştere din
precizează
ani.
ultimii
lucrări de critică. promptă implicare în proce­ floririi patriei noastre socia­ înalte personalităţi ale sta­ junct al ministrului afacerilor Biroul de statistică.
Strînsele relaţii de colabo­ sul productiv. T_a prima edi­ liste. tului italian, reprezentanţi ai externe.
ATENŢIE COPII !
Despre strada Cuza Vodă
şi supliciile la care-i supune
ORIZONTAL: 1. Un mu­
Mat în două mutări gur — Furnici de sezon. 2. „DE SEZON" 11. O fire meditativă — A acolo cei s-a obligaţi scris circule ziarul
pe
să
pe
in
cuprinde-ntrâaga
luncă
cu
mai
Cîntece de nuntă — O Are-o vară lungă şi-o pri­ mireasma florilor de mai. nostru. Aspectul prezentat a- tot felul au Inundat şanţu­
de­
că
Controlul poziţiei. ' mlădiţă nărăvaşă. 3. în co­ măvară scurtă — Frunze cum este sau ar putea stopu­ rile, dovadă prea nici canto­
grav.
Desfiinţarea
dato­
nu-şi
nierul
face
veni
Alb : Rb3, Del, Cb4, Td7. rul pădurii — Linişte ! 4. pentru premianţi. 8. Sea- VERTICAL : 1. îşi pune lui de la intersecţia străzilor ria cum trebuie. In timp ce
ca
Vodă
face
coasele
Negru : Ra5, p.b6, c6. Vin primii — Un duo pe ra-ncepe să se lase ! — Li- iar coroana verde — Un Lenin — Cuza de către pie­ sapele şi creşte în ruginesc,
voie,
ci
vegetaţia
traversarea
Rezolvarea problemei clin aleea înflorită. 5. După a- liacu-acum în floare. 9. îndrăgostit... de forme. 2. toni să fie pusă sub semnul creind o impresie neplăcută,
nr. 6378 : tîta hibernare, iese şi el la Un pastel bine conturat — Cu parcuri, străzi, magazi­ riscului. Numărul maşinilor în discordanţă cu cerinţele
plimbare — Floare roşie. Un cîntec de dragoste. 10. ne ş.a. — Frumoasă ca-n care circulă pe Cuza Vodă sezonului turistic. Chiar da­
(pe
1. Tal — a2 Dg2 : b7 6. Ornic la... purtător — O Trage ochilor cortina — A basme. 3. Marea iubire — şinilor aici trec majoritatea !) ma­ că pe aici nu este un traseu
frecventat,
mare
prea
tonaj
este
strică
de
să
nu
2. Tf4 — fl + mat floare între flori (pi.). 7. d,a în dreapta şi în stingă. Soarele nopţii. 4. Un fir foarte mare, uneori coloana se facă mai multă ordine şi
acoperind
Tovarăşii
curăţenie.
simplu — Potrivnic. 5. de maşini aceste condiţii, toată mai la ales Consiliul popular co­
de
strada.
în
tra­
Atmosferă poetică pentru versarea ei este foarte ris­ munal Rapoltu Mare nu sînt • rssţ,
un pastel de primăvară — cantă chiar pentru oamenii de aceeaşi părere 1 (N. TEO­
4 2. 3 A 5 6 7 8 9 40 W Efervescenţa unei escadri­ mari. Din păcate, pe aici cir­ DOR).
culă
şi
le înarmată... cu ace. 6. levi ai foarte mulţi copii, c- CINE E PĂGUBAŞUL?
şcolilor
din
apropiere
Zburdă acum pe cîmpia în­ şi preşcolari de Ia grădiniţa
verzită — Se îmbogăţeşte din vecinătatea intersecţiei. Dona Popovici şi Maria Lă-
cu noi fotografii. 7. Som­ De multe ori aceştia sînt ne­ in daru, de la librăria din Do-
voiţi
să
minute
aştepte
nul celor mici — Simbol de şir „drum liber", iar cei mai bra, au găsit în ziua de G
mai, in magazin, o sumă im­
aur — Cheamă puii I 8. Iu­ mici se agaţă de mina unor portantă de bani (c vorba de
spre
a
trecători,
bitei i-1 oferi de autr — Un strada fără riscuri putea a trece eiteva mii). Cinstea şi corec­
a-
şi
caracterizează
îndrăgostit cîntat de Puş- junge la timp la cursuri. titudinea făcut cc să le ducă imediat
le-a
kin şi de Glinka. 9. Lea­ (V. ROMAN). banii la miliţie. Zilele au tre­
gănul ghemotoacelor de cut, dar păgubaşul n-a venit
N-o
aur v — Stare letargică. 10. CIND UNELTELE încă fi să-şi caute banii. pier­
mai
ştiind
unde
i-a
Exprimă bună dispoziţie — RUGINESC dut. Suma se găseşte Ia pos­
iar
din
Una pe zi I — Zgîrcenie Cine intră în satul Foit, tul de miliţie revendică Dobra, tre­
o
nu
ce
cel
verbală. 11. Te îmbie la venind dinspre Geoagiu, este buie decît să spună exact
somn (pL)“— A mîngîia cm înlîmpinat de un decor care citi bani a pierdut... In ce
evantaiul brizei. atestă de departe slabul spi­ priveşte pe cele două femei
rit gospodăresc al deputaţi­ care i-au găsit şi i-au de­
lor şi al locuitorilor acestui pus imediat — cinste lor î
PETRU PARDĂU , sat. Bălăriile şi ierburile de (D. COJOCARU).
Hunedoara
REDACŢIA Şl ADMTNISTRAflA s Deva. st(. Df. Petru Groza, ni. 35. feleloane ; 11275, 11585,20708, TIPARUL : Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 257 «4 005