Page 46 - Drumul_socialismului_1978_05

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 3!

Măsurile privind participarea oamenilor începfnd de ieri, la transportul de

muncii ia beneficiile întreprinderilor persoane pe calea ferată se aplică tarife noi 10.00 Antologia I
9,00 Teleşcoală
(Urmare din pag. 1) de la 1—10 km, tarif vechi — vor mai elibera abonamente tru copii i
Charles Ci
32.50 lei, tarif nou — 42,75 lunare cu număr nelimitat 10.55 Publicitate
{Urmare din pag. 1) tăm că dacă pînă acum co­ unele materiale scumpe şi inte 8 lei, iar unul pe dis­ lei. In zone între 51—75 km, de călătorii la şi de la locul 11.00 In alb şi
ta de participare la benefi­ deficitare cu altele mai iefti­ tanţa Deva — Aibă lulia — tai Tul nou va fi de 117,75 de învăţămint sau practică Şoc şi Şer
rea, înţelegea şi aplicarea ciile suplimentare obţinute ne, fără să grevăm asupra 17 lei în loc de 15 lei. Pe lei, faţă de 93,75 lei. De re­ pentru elevi, studenţi şi mi­ 11.45 Telex ;
16.00 Telex ;
lor. După părerea mea, două prin reducerea, cheltuielilor calităţii şi caracteristicilor distanţa Deva — Bucureşti marcat că în cazul acestui litari în termen, pe distanţă 16.05 Telcşcoaiă
sînt laturile determinante ale materiale şi a altor cheltu­ funcţionale ale produselor tariful la trenul personal va mod de călătorie, majorarea de maximum 75 km. De re­ 16.55 Curs tic lin
realizării prevederilor de ieli era de pînă la 16 la su­ respective, să folosim toate fi de 87 în loc de 76 lei. este de numai 12,7 la sută. marcat că la această cate­ 17.05 La -volan
pentru ct
plan în aceste condiţii : a- tă, după noile reglementări deşeuri le de cupru. Călătoria pe bază pe abo­ La abonamentele lunare cu gorie de abonamente majo­ auto ;
provizionarea permanentă şi ea va fi de pînă la 25 la su­ Dumitru Boţa : Participarea nament suferă, procedural, număr nelimitat de călătorii rarea este de 13—14 ia 17.20 Muzica în
17.45 Consultaţii
în cantităţi corespunzătoare tă, ceea ce se va răsfrînge, oamenilor muncii la beneficii cîteva modificări. pe trenuri de persoane clasa sută. 18.05 Finala Cs
cu materialele şi echipamen­ firesc, în veniturile noastre a- se realizează pe mai multe Se eliberează abonamente a ll-a şi pe curse muncito­ lată deci, în ce constă ma­ mondial di
tele de care noi, ca uzină nuale suplimentare. căi. Noi ne-am preocupat la numai pentru transportul de reşti, dar şi la trenuri acce­ jorarea tarifelor pe calea grupa A.
producătoare de valori,, avem Martin Ambruş : Noi, strun­ I.U.M. Petroşani să facem cu. la domiciliu la locul de mun­ lerate şi rapide, cu procura­ ferată, majorare care inter­ inregis trate
Sa) ;
nevoie pentru realizarea a- garii, ceilalţi muncitori care noscut în rîndul colectivelor că şi retur, pe baza unei a- rea, contracost, a tichetului vine pentru prima oară din 18.30 Lecţii Tv.
cestor valori şi organizarea lucrăm cu metal am înţeles de muncă aceste căi şi ac­ deverinţe tip, eliberată de u- şi suplimentului de viteză, pe anul 1958 încoace, timp crătorii di
;
temeinică a muncii (i-nclu-zind că participarea noastră la ţiunea continuă pe secţii, a- nitate, din care trebuie să re­ zone, tarifele vor fi : în zona în ca're retribuţia unui 19.00 întrebări şt
aici folosirea la capacitate beneficiile întreprinderii nu teiiere, formaţii de lucru. Si­ zulte calitatea de personal 1—10 km: 51 lei; 11—25 mecanic de locomotivă a 19.20 1001 de şei
optimă a agregatelor şi insta­ este nici mai grea nici mai gur că mai avem de luptat muncitor, elev, student sau km : 93,75 lei ; 26—50 km : crescut de la 1 200 la 3 600 19.30 Telejurnal
înfrăţiţi
laţiilor, folosirea deplină’ a complexă decît pînă acum. ou unele greutăţi şi menta­ militar în termen. 111.50 lei ; 51—75 km : 150 lei, iar a unui manevrant de 20.00 ideal ; în
fondului de timp, buna pre­ Trebuie să înţelegem doar un lităţi, pe unii trebuie să-i Tipurile de abonamente ce lei ; iar în zona 201—300 vagoane de la 750 la 2 100 20.20 Teatru TV.
gătire profesională a cadre­ lucru ; să ne realizăm planul mai învăţăm şi să-i mai edu­ urmează să se practice sînt km : 530 lei. De remarcat că lei. Noile tarife la calea fe­ şi strugurii
lor, gospodărirea chibzuită a fizic, să eliminăm orice pier. căm. Este necesar, cum s-a mai multe, lată cîteva : a- aceste abonamente se elibe­ rată vor asigura o acoperire hernie Fiqe
mieră Tv.
materialelor etc.). In aceste deri de metal şi, bineînţeles, mai spus, să perfecţionăm şi bonament lunar, cu număr rează pe distanţe pină la mai bună a cheltuielilor pe 21.55 Dans şi mu
direcţii acţionează colectivul să executăm numa.i piese de să îmbunătăţim încă mult nelimitat de călătorii, cu tre­ 300 km, spre deosebire de care statul le face în acest tutindeni.
secţiei noastre, care are o înaltă calitate. Şi atunci, da­ munca în compartimentele de nuri curse muncitoreşti. In primele, care se eliberează sector cit şi creşterea în con­ 22.20 Telejurnal.
pondere considerabilă (circa că lucrăm bine, nu ne mai aprovizionare şi de livrare a funcţie de zonă, tarifele pen­ numai pe distanţe de maxi­ tinuare a gradului de sigu­
70 la sută) in producţia în­ trebuie cantităţi suplimenta­ produselor. Dar mai. este o tru abonamente procurate de mum 75 km. ranţă a circulaţiei şi a con­
treprinderii. re de metal pentru aceleaşi problemă : corelarea realistă la agenţiile de voiaj vor fi : în afară de acestea, se fortului călătorilor. IlStADIC
Gheorghe Stan : Aş prelua piese. De asemenea, dacă u- a sarcinilor de plan cu posi­ BKfca«dCSM®2iS2
ideea tovarăşului Lobonţ re­ tilizăm raţional maşinile, con­ bilităţile umane, tehnice şi PROGRAMUL
feritoare la aprovizionare şi la sumăm mai puţină energie materiale ale întreprinderilor. dioprogi^imul .• di
reducerea cheltuielilor mate­ electrică, iar dacă piesa e Colectivul I.U.M. Petroşani a Toate forţele satelor - mobilizate Itaclioju*. ftl. Bu
riale. Şi iată ce aş dori să de calitate nu trebuie să fa­ înregistrat de la începutul a- rutier. £._ tjrt ; 8
presei ; 8,10 Cu
accentuez : aprovizionarea cem alta la foarte scurt timp, nului o restanţă exagerat de diilor ; 0,00 Răh
tehnico-materială trebuie e- Nicuşor Vulpe : Ca o pri­ mare la producţia netă. Şi Sa întreţinerea culturilor cultătorilor ; 10,
c
fectuată intr-adevăr ritmic şi mă măsură de participare vina nu este exclusiv a co­ j „Poveste de din Bern
West"
în cantităţi suficiente, respec- mai substanţială a oamenilor lectivului nostru. Organele su­ ţiuni) ; 10,20 Alt
tînd necesităţile sortotipodi- muncii la beneficii, la atelie­ perioare de resort ştiu acest (Urmare din pag. 1) bunătăţiri funciare, în spe­ şi însămînţării castraveţilor şi şi rock ; 10,10 .
mensionale, dor nu mai mult, rul nostru de automatizări am lucru şi trebuie să-l' soluţio­ cial la evacuarea apelor -de fasolei. Concomitent, trebuie vistă dc etnog;
clor ; 11,05 Atl<*
pentru că astfel se vor în­ extins acordul global pentru neze operativ. în noile con­ ţa scontată la erbicidare, pe culturi, in vederea refa­ executate, fără întirziere lu­ 11,20 Avanpren
cărca inutil stocurile ceea ce întregul colectiv încă din lu­ diţii de subordonare a între­ este necesar să fie încheiată cerii culturilor de cereale pă- crările de întreţinere a le­ Tv ; 11,35 Disc<
va conduce la grevarea chel­ na aprilie. Aceasta îi cointe­ prinderii noastre, organizaţia In timpul cel mai scurt po­ ioase de pe suprafeţele a- gumelor, recoltarea şi valori­ 12.00 Buletin dc
Din
comoara
tuielilor unităţii. De aseme­ resează mai mult pe oameni de partid şi consiliul oameni­ sibil această lucrare, să fie fectate de revărsarea apelor ficarea produselor conform nostru ; 12,35- R<
nea, se impune ca întreaga la realizarea planului, la e- lor muncii au stabilit măsuri prins momentul dinaintea ră­ este indicat să se facă ferti­ graficelor încheiate cu C.L.F. mentale ; 13.00
producţie realizată să fie li­ xecutarea unor produse — e- - concrete şi eficiente de orga­ săririi plantelor. In coopera­ lizări suplimentare cu azot, Succesul deplin la lucrările 3 ; 15,00 Clubul
vrată operativ, realizînd ast­ lemente de automatizări pen­ nizare a activităţii, de înde­ tivele agricole din Haţeg, U- ţinînd seama de faptul că agricole de sezon este hotă- 1G,00 Radiojurn I
meteorologic.;
fel planul de beneficii. Tre­ tru industria minieră — de plinire o sarcinilor de pion nirea, Pui şi altele, unde terenurile respective au fost rîtor condiţionat de organi­ nate economici
buie să reducem la minimum înaltă calitate şi cu consu­ şi de aplicare eficientă a no­ s-au folosit din plin timpul spălate de substanţele ferti- zarea ireproşabilă a muncii 16.40 Noi înrej
cheltuielile neproductive, să muri reduse de materiale. Ne ilor măsuri in mecanismul e- bun de lucru in cîmp şi uti­ lizante. în fiecare unitate agricolă, de muzică uşoară
moria pămîn
gospodărim cu maximă exi­ preocupăm să reproiectăm u- conomico-financiar al între­ lajele, bilonatul cartofilor s-a O preocupare de căpete­ mobilizarea întregului poten­ nesc ; 17,15 Tez.
genţă materialele. Să nu ui­ nele ansamble, să înlocuim prinderii. terminat, urmînd să fie rea­ nie a - legumicultorilor rămî- ţial de forţe şi mijloace la mân esc — Ma r
lizată şi erbicidarea. ne finalizarea grabnică a înlăturarea restanţelor care 18.00 Orele
dioul artist .
Maximă atenţie se cere lă plantării verzei de vară, to­ s-au acumulat la întreţinerea 20.40 Cadenţe s
efectuarea lucrărilor de îm- matelor şi ardeiului, precum culturilor. O zi într-o orâ
terii muzicale >
4Von stop muz:
Referitor la articolul „Va­
goane sau depozite pe roţi", pe urmele materialelor publicate
apărut în ziarul „Drumul so­ h|]8NE1V
cialismului", vă facem cunos­
cut următoarele : „Intrucît Asemenea situaţii vor fi eliminate
Punt
DEVA
Cooperativa „Moţul", din Schmidt : tace
Brad, primeşte cu totul acci­ (Arta) ; HUNE
dental cisterne cu combus­ Din cercetările întreprinse, asupra deficienţelor în orga­ dăruiesc un trr
tibil calorifer (1 sau 2 va­ rezultă că în ultimele 3 luni nizarea încărcării şi descăr­ căra) ; Ţinut!
;
goane- pe an), nu are ame­ cooperativa „Moţul" nu a su­ cării vagoanelor şi, totodată, timp (Arta) Toma 1
unchiul
najate dispozitive de descăr­ portat locaţii, iar atunci cînd i s-a transmis ca sarcină o- rul) ; PETROŞt
care şi transport al acestui au fost asemenea situaţii — bligatorie de a numi un de­ de hîrtie, seri
produs de la gară la sediul în noiembrie 1977 — era vor­ legat permanent şi înlocui­ nirea) ; Imposi!
de dragoste (7
cooperativei, în asemenea o- ba tot de un produs petro­ tor, care la orice oră din zi Sărbătoarea săi
cazii trebuind să recurgă la lier lichid. sau noapte, sărbători legale publica) ; LUP
serviciile E.G.C.L. Brad sau Pentru a nu se mai repeta etc., să fie avizat de sosirea triarhat (Cultuj-
argin:
egretelor
ale I.T.A. Brad. Prin comen­ asemenea cazuri, preşedinte­ în staţia C.F.R. Baia de Criş resc) ; VULCj
zile nr. 127 şi 128, coopera­ le cooperativei a fost chemat a vagoanelor cu marfă şi a tul prinţesei
Sectorul V al I.M. Lupeni, şi-a realizat, de la începutul anului, lună de lună sarcinile tiva „Moţul" a solicitat la în faţa biroului Comitetului organiza încărcarea-descărca- resc) ; LONEZ
Broadwayului
de producţie. Iatâ-i pe cîţiva dintre cei mai harnici mineri ai sectorului, la ieşirea din şut. întreprinderile sus menţionate executiv al Uniunii judeţene rea vagoanelor în termenele PETR1LA : ’Urg
De ia stingă la dreapta : Ioan Negrilă — maistru miner, Ioan Corduneanu — şef de schimb, transportul respectiv, dar a a cooperativelor meşteşugă­ resc) ; ANJCNOă
Vasile Rusu — şef de brigadă, Dumitru Covercă — vagonetar, Ioan Trif — miner, Olasz tarifare prevăzute de tariful lan la 15 ani (li
Vendel — maistru miner principal. Foto : V. ONOIU fost refuzată. reşti şi i s-a atras atenţia local de mărfuri. URICANI : Toa
lor (7 Noiembri
Unde înfloresc
ua Roşie) ; QR7
După cum s-a anunţat, propulsa economia, asigurîn- l-a însura' r tari
marţea viitoare, 23 mai, se Dezarmarea - unul din obiectivele cardinale du-le o rată înaltă de dez­ prinţul J ciot
Hollywood,
deschid lucrările sesiunii spe­ voltare, o utilizare eficientă căra) ; GEOAG1
ciale a Adunării Generale a a mijloacelor de producţie şi meninţarea (Ca
O.N.U. consacrată probleme­ a forţei de muncă. Realitatea ră) ; HAŢEG : 1
lor dezarmării. Faptul trebuie ale vieţii internaţionale contemporane (I) este că în prezent ele se ped de : baschet
BRAZI
fos
A
considerat ca fiind cu totul confruntă cu una dintre cele Hollywood ; Of
excepţional, dacă se are în mai grave crize din perioada vecini minunaţj
SIMŢ
vedere eă în istoria de peste a factorilor determinanţi, a in raportul de forţe,- persis­ aproximativ 80 de dolari pe încârcâtură echivalentă cu postbelică, cu valori scăzute cultură) ; filmului
lumea
30 de ani a O.N.U. fiecare raportului de forţe existent, tenţa crizei economice, îm­ locuitor al pămîntului, sau e- totalitatea bombelor folosite în dezvoltare, numărul şo­ (Mureşul) ; ILL
sesiune ordinară a avut pe viziunea sa integratoare asu­ pletită cu criza de materii chivalent cu venitul mediu în cel ae-al doilea război merilor apropiindu-se azi de dragoste, seriil
ordinea de zi una sau alta pra interdependenţei ce exis­ prime, a combustibililor şi e- pe locuitor din 25 de ţări mondial, aproape 20 milioane de oa­ mina) ; TELIU
pe uliţă (Minei
clin problemele privitoare la tă intre actualul stadiu al nergiei, care afectează dez­ dintre cele mai sărace, în ca­ Cursa înarmărilor aduce meni, iar rata medie a in­
dezarmare, existind pină în înarmării şi celelalte proble­ voltarea întregii lumi. re trăieşte un sfert din ome­ grave prejudicii dezvoltării e- flaţiei ridieîndu-se anual cu
prezent nu mai puţin de 200 me -ssiajore cu care se con­ De aceea, în Hotărîre se nire. Puterea distructivă a conomice a tuturor statelor, 10 la sută. J&ftONG
de rezoluţii în privinţa de­ fruntă omenirea. subliniază că „Partidul Co­ armamentelor nucleare exis­ inclusiv a celor puternic in­ Consecinţele grave ale
zarmării. A sosit deci acel Potrivit acestei concepţii, munist Român şi Guvernul tente azi în lume echivalea­ dustrializate. Ea deturnează înarmărilor se repercutează
moment în care trebuie să se cursa înarmărilor, ritmul, am­ Republicii Socialiste Româ­ ză cu 1,5 milioane bombe de şi sustrage imense resurse asupra unui mare număr de Rezultatele co,
întreprindă ceva concret şi ploarea şi gradul său de a- nia, pornind de la interesele mărimea celei aruncate asu­ materiale şi financiare, o ţări care luptă cu subdezvol­ 14 mai, a.c. :
eficient pentru a stopa cursa meninţare influenţează, mij­ fundamentale ale poporului pra Hiroşimei în august 1945. considerabilă parte a activi­ tarea înveninează relaţiile România (A)—C
înarmărilor. locit sau nemijlocit, practic tăţii de prospectare şi cerce­ dintre state, creează relaţii Progr. Vulc.-f-Ci
Urmărind cu maximă aten­ întreaga viaţă a planetei. IN SPIRITUL HOTĂRÎRII C.C. AL P.C.R. tare, ocupînd un număr im­ noi de dependenţă, favori­ Şoimii Sibiu-—Ii
ţie evoluţia vieţii internaţio­ Sînt implicate aici atît pro­ presionant de cadre cu o zează fenomenele de crimi­ Electroputere—I.
Prahova
Fl.-+r
nale, o deosebită receptivi­ blemele mai vechi, care în­ PRIVIND POZIŢIA ROMÂNIEI pregătire de prim rang. nalitate şi terorism, poluarea Viitorul Vaslui
tate faţă de particularităţile soţesc procesul înarmării ÎN PROBLEMELE DEZARMĂRII ŞI, Din nou recurgem la cîteva ecologică, menţine climatul Ceahlăul—C.S.M
Reghi
acesteia în fiecare moment, postbelice, sau au fost înso­ IN PRIMUL RIND, ALE DEZARMĂRII cifre. Din 100 de cenţi (un de ameninţare, fiind un in­ Avintul Cluj-Nai
precum şi faţă de poziţiile ţite de ea, cit şi unele spe­ dolar) cheltuiţi anual pen­ strument al politicii de forţă, Vict. Cărei—Mii
ce se adoptă în diverse fo­ cifice etapei istorice pe care NUCLEARE tru înarmare pe plan mon­ de presiune şi dominaţie, Caianzaro—As ci
ruri de dezbatere şi decizie, o străbatem în prezent. Ho- dial, 42 provin pe seama res- constituie obstacolul major în Como-Varesc
Rimini—
partidul şi statul nostru îşi tărîrea C.C. al P.C.R. se re­ român, de la analiza reali­ Cheltuielile militare înghit trîngerii consumului perso­ calea soluţionării pe calea Ternana-
exprimă cu profunzime şi cla­ feră la toate, punînd în lu­ tăţilor internaţionale, a prin­ într-un singur an echivalen­ nal, 29 — pe seama investi­ tratativelor a problemelor in­
ritate punctul său de vedere mină, rlnd pe rind, interde­ cipalelor procese politice, so­ tul sporului economiei mon­ ţiilor, iar diferenţa — din ternaţionale.
în problemele ce interesea­ pendenţa fiecăreia cu înar­ ciale, economice care au loc diale pe 3—4 ani. O bună restrîngerea exporturilor şi In acest context deosebit i^REwr
ză în gradul cel mai înalt mările : subdezvoltarea, sta­ pe plan mondial, consideră parte dintre armele atomice importurilor, precum şi a de amplu şi complex poziţia
omenirea. O astfel de acţiu­ diul de generalizare a prin­ câ încetarea cursei înarmări­ actuale au o putere de 20 cheltuielilor administraţiei de României — exprimată clar
prob;
Timpul
ne o reprezintă recenta Ho- cipiilor ce trebuie să guver­ lor şi trecerea la măsuri con­ megatone (o megatonă este stat. Studii întocmite de or­ şi răspicat de mai mulţi ani ziua do 16 ma
tărire a C.C. al P.C.R. cu neze relaţiile intre state, e- echivalentă cu un milion to­ ganisme specializate ale şi reafirmată cu putere în mc în general
privire la problemele dezar­ xistenţa şi manifestarea ten­ crete de dezarmare reprezin­ ne de trinitrotoluen). în­ O.N.U. arată că aproximativ recenta Hotărîre a C,C. al cerul temporar
mării şi, in primul rind, ale dinţelor de reîmpărţire a lu­ tă o sarcină primordială a fiorătoarea cantitate distruc­ 60 milioane de oameni, din P.C.R. — prezintă soluţii alocuri se vor
de
dezarmării nucleare. mii, a zonelor de influenţă, contemporaneităţii". tivă de 15 tone .trinitrotoluen categoriile cele mai active şi concrete şi de perspectivă verse izolat ploaie
şi
totul
Trăsătura fundamentală a ascuţirea contradicţiilor dintre Planeta noastră a devenit, este „repartizată" pentru fie­ mai bine pregătite sînt ab­ menite să urnească din cări electrice. '
analizei pe care partidul lumea socialistă şi lumea fără exagerare, un colosal care locuitor al planetei. în sorbiţi de activităţi cu carac­ punctul mort această proble­ fia moderat, ■
nostru o face asupra feno­ capitalistă, dintre statele arsenal. Iotă doar cîteva ci­ fiecare zi, arsenalele nuclea­ ter militar. mă cardinală a omenirii, ofe­ cări de scurtă
la 30—50 km/c
menelor vieţii internaţionale dezvoltate şi subdezvoltate, fre, mai mult decît convingă­ re sporesc cu egalul a 50 de înarmările au produs con­ rind imaginea optimistă de vest. Temperat
actuale o reprezintă spiri­ afirmarea dreptului popoare­ toare : bombe tip Hiroşima. O sin­ secinţe dintre cele mai grave apărare a cuceririlor geniu­ vor fi cuprinse
tul realist, ştiinţific, evalua­ lor de a-şi hotărî singure Statele lumii cheltuiesc gură rachetă intercontinenta­ şi ţărilor capitaliste dezvol­ lui uman de spectrul distru­ grade, iar cele
tre 15 şi 20 gra
rea lucidă, responsabilă şi în cursul şi căile dezvoltării, e- circa 400 miliarde de dolari lă (din cele aproape 3 000 e- tate, deşi o vreme se ocre- gerii. ridicate.
«leplină cunoştinţă de cauză xistenţa unor mutaţii amole anual centru înarmări ndii-n