Page 49 - Drumul_socialismului_1978_05
P. 49
Proletari din toate tarile, unlfl-vă
ANUL XXX
NR. 6 386
MIERCURI,
17 MAI
1978
4 pagini — 30 bani
Vizita oficiala iie prieteni ■W9
mmm:
MmM
mm
a tovarăşului NIGOLAE CEAUSE
In ziua de 16 mai, la Pe deriâ schimburilor comer şezării relaţiilor între toa
kin, au continuat convor ciale, evidenţiindu-se exis te statele lumii, pe ba
birile oficiale dintre tova tenţa unor largi posibilităţi za principiilor respectării
răşul Nicolae Ceauşeseu, şi necesitatea concretizării stricte a. independenţei şi Secţia mobilă Brad. Ecbipa condusă do Ioan Pavcl este fruntaşă în întrecere.
secretar general al Parti lor sub. forma unor înţele suveranităţii naţionale, a
dului Comunist Român, geri şi acorduri pe termen egalităţii în drepturi între
preşedintele Republicii So lung, care să contribuie' la toate statele, a excluderii
cialiste România, şi tova progresul rapid al econo forţei şi ameninţării cu fo I SVB ST I ŢII L E
răşul Hua Kuo-fen, pre miei ambelor ţări. Totoda losirea ei, a înlăturării ori î:a termen, economice, de calitate
şedintele Comitetului Cen tă, s-a convenit asupra in cărui amestec în treburile
tral ăl Partidului Comunist tensificării vizitelor pe li interne. A fost reafirmată
Chinez, preşedintele Con nie de partid şi de stat, hotărîrea ambelor părţi de
siliului de Stat al Republi între organizaţiile obşteşti, a acţiona pe mai daparte Pe şantierul Uzinei coasochimice de la Călan
cii Populare Chineze. a schimburilor de experien pentru lichidarea politicii
La convorbiri au parti ţă în diferite do-menii de imperialiste, colonialiste şi Restantele pol fi recuperate numai prin mobilizarea
cipat : activitate, a contactelor în neocolonialiste, a oricăror
Din partea română — to tre instituţii de. ştiinţă, cul forme da dominaţie şi dic
varăşa Elena Ceauşeseu, tură şi artă, între cetăţe tat. a politicii rasiste şi de a proiectanţilor, constructorului,
celelalte persoane oficiale nii celor două ţări în vede apartheid. S-a reafirmat,
care îl însoţesc pe tovară rea mai bunei cunoaşteri totodată, voinţa celor două
şul Nicolae Ceauşeseu în reciproce, aceasta slujind ţări de a adinei conlucra furnizorilor de materiale şi utilaje
această vizită. întăririi prieteniei dintre rea în soluţionarea proble
Din partea chineză — to cele două popoare., melor complexe care con Dintre marile obiective sublinia tovarăşul Gfrear-
varăşul Li Sien-nien, vice S-a apreciat că amplifi fruntă omenirea, de a-şi siderurgice aflate în con Constructorii ghe Avram, şeful lotului
preşedinte al C.C. al Parti carea relaţiilor româno- aduce contribuţia la lupta strucţie pe platforma de la nr. 1 — construcţii.
dului Comunist Chinez, vi- chineze. a colaborării popoarelor pentru liberta Călan, uzina cocsochknică — Dacă, să zicem, ar so
cepremier al Consiliului de prieteneşti între partidele te şi independenţă naţio are însemnate rămîneri în — Necazurile noastre sînt si acum cărămida. Aţi pu
Stat. alte persoane oficiale. şi ţările noastre corespun nală, pentru dreptul de a urmă, continuă să acumu acelea pe care vi le-am tea începe înzidirea bateri
T o v a r ă ş i i Nicolae de intereselor celor două fi stă.pîne pe destinul lor, leze restanţe, a Cum s-a mai spus : lipsa forţei de ei nr. 1 ?
Ceauşeseu şi Hua Kuo-fen popoare, precum şi cauzei de a folosi bogăţiile pro muncă, mai cu seamă dul —I Nu, deoarece nu e în
au procedat în continuare generale a socialismului şi prii în. interesul progresu creat şi de ce se perpetu gheri şi fierari. Ştiind că nu că acoperită hala.
la o analiză cuprinzătoare păcii în lume. Convorbirile lui lor economico-sociaL, de ează o asemenea situaţie ? ne vine la timp cărămida — Ce forţe are beneficia
a perspectivelor dezvoltării au evidenţiat convingerea a-şi hotărî în deplină li o Ce se întreprinde concret refractară pentru începerea rul în şantier ?
relaţiilor politice, economi comună că legăturile trai bertate calea dezvoltării pentru a ieşi din Impas ? înzidirii bateriei nr. 1, nu — Un diriginte...
ce, tehnico-ştiinţifice şi cul nice dintre Partidul Comu lor. In această ordine de am prea urgentat nici noi
turale româno-chineze, fiind nist Român şi Partidul Co idei, s-a relevat importan Au fost întrebări la care lucrul, ne-am îndreptat a- Raid-anchetă realizat de
exprimată dorinţa comună munist Chinez, dintre Re ţa deosebită pe care am am căutat răspuns la faţa tenţia spre alte lucrări un GH. I. NEGREA
de a promova raporturile publica Socialistă România bele ţări o acordă lichidării locului, urmărind cum de avem condiţii optime de
de colaborare pe multiple şi Republica Populară Chi subdezvoltării. instaurării muncesc : muncă si de finalizare — {Continuare în pag. a 2-a)
planuri în interesul acce neză vor cunoaşte o nouă unor raporturi echitabile
lerării progresului celor dezvoltare în urma vi
două ţări pe drumul con zitei tovarăşului Nicolae între toate statele lumii.
strucţiei socialismului. Ceauşeseu, a convorbirilor Cele două părţi şi-au rea IN ZIARUL DE AZI : In ajutorul secretarilor adjuncţi
solida
şi
sprijinul
firmat
In acest context, au fost cu tovarăşul Hua Kuo-fen.
trecute în revistă o serie în cadrul convorbirilor ritatea cu toate forţele pro © In dezbatere publi
democrate,
gresiste,
anti-
de probleme ale adîneitrii a fost abordat, de aseme imperialiste, cu toate po că. Proiectul Legii pri
colaborării economice, în nea, un cerc larg de pro poarele care luptă pentru
deosebi în domeniul indus bleme ale vieţii interna vind asigurarea sănătă
trial şi tehnico-ştiinţific, în ţionale. Schimbul de păreri ţii populaţiei • Sport. planificarea muncii?
ramuri de vîrf, ale extin- a evidenţiat necesitatea a (Continuare în pag. a 4-a)
Potrivit măsurilor lua ' cretariaitului Comitetului
te de conducerea partidu orăşenesc de partid Brad,-
LUNA EDUCAŢIEI lui, la nivelul comitete a pus în evidenţă unele
POLITICE Toate resursele de furaje — lor de partid şi a birouri aspecte ale planificării
ŞI CULTURII lor organizaţiilor de bază muncii. Au participat to
Iga,
Gheorghe
SOCIALISTE PENTRU şi gospodărite cu maximă chibzuinţă! au fost create dc , mai varăşii Dragoş şi Virgil
multă vreme funcţiile de Traian
TINERET „COSTESTI secretari adjuncţi cu pro Dobîrcău, secretari ad
1978“ bleme ale muncii econo juncţi ai comitetului de
înfăptuirea, exemplară a Silvaş, unde sînt strânse tehnice. Ca adevăraţi gos mice, organizatorice şi de partid de la I.M. Barza,
Ce-a de-a doua săptămî- prevederilor programului şi gospodărite cu chibzuin podari, cooperatorii din Sil propagandă. După cum Viorel Sirca, secretar ad
nă^ a Lunii educaţiei po judeţean de dezvoltare a ţă resursele do furaje, este' vaş se gîndesc de pe acum se ştie, corespunzător a- junct în comitetul de
litice şi culturii socialiste zootehniei este decisiv con valoroasă, meritînd să fie la constituirea stocului de cestora în comitetele de partid al E.M. Ţebea, Ni-
pentru tineret „Cosleşti diţionată de măsurile pe generalizată în toate coope furaje necesare în perioa partid şi în birourile or colac Androne, Graţian
1978“ — dedicată literatu care conducerile cooperati rativele agricole din jude da viitoare de stabulaţie. ganizaţiilor de bază au Ştefan şi Ioan Gabor, se
rii şi filmului — a prilejuit velor agricole le întreprind ţul nostru. Măsurile de or-- Unitatea are deja realizate fost aleşi tovarăşi cu ap cretari adjuncţi ai comi
numeroase manifestări de începind din această peri din organizatoric luate de peste 200 tone nutreţuri titudini, capacităţi, oa tetului de partid de la
gen care s-au bucurat de o oadă pentru a asigura aco conducerea C.A.P., care însilozate din culturile pen meni care să contribuie U.U.M.R. Criscior. De a-
largă participare şi audien perirea din producţie' pro sînt dublate de o preocu tru masă verde. efectiv la îmbunătăţirea semenea, a participat to
ţă. prie a întregului necesar pare susţinută pentru echi Trăgînd învăţămintele întregii activităţi dc varăşul Ioan Manaţc, se
PROCES LITERAR. de furaje, respectiv a 56 500 librarea în fiecare an a ba cuvenite din neajunsurile partid. Pentru a veni în cretar al Comitetului oră
CINEMATOGRAFIC tone nutreţuri fibroase,. lanţei furajere, se reflectă semnalate în iarna trecută, sprijinul acestor tovarăşi, şenesc de partid Brad.
178 700 tone suculente şi în depăşirea substanţială a cînd s-a făcut simţită lipsa a organelor de partid din — Ce puneţi la baza
Procesul li terar-cinema- 52 600 tone grosiere. Sub producţiei marfă şi a veni unor sortimente de furaje, care fac parte, ziarul nos planificării ?
tografic, organizat cu tine acest aspect, experienţa turilor băneşti planificate conducerea C.A.P. din Sîn- tru iniţiază încopînd de Gh. Iga : In primul
retul si pentru tineret, pe cooperativei agricole din din activitatea fermei, zoo tămăria-Orlea a luat mă azi o acţiune de presă rînd, documentele Con
marginea filmului româ suri pentru a spori canti menită să pună în evi gresului al Xl-lea şi ale
nesc „Mustrate cu flori de tatea de nutreţuri însilo- denţă experienţa bună Conferinţei Naţionale ale
cîmp" a prilejuit dezbateri zate, prin conservarea sub cîştigată pînă în prezent, partidului, cuvîntările şi
cu larg caracter educativ, această formă a peste 200 să mijlocească un schimb expunerile tovarăşului
Ia cinematograful „Lumi tone nutreţuri obţinute din de idei şi modalităţi de Nicolae Ceauşeseu, hotă-
na" din Iiia în prezenţa a culturile pentru masă ver acţiune pentru îndeplini rîrile plenarelor C.C. al
peste 250 de tineri şi la că de. Acţiunea de însilozare rea sarcinilor complexe P.C.R., ale Comitetului
minul cultural din Gura- în prima etapă a fost efec ce ie stau în faţă. Vom judeţean de partid, ale
sada tuată de mecanizatorii An aborda la început o pro comitetului orăşenesc. La
ton Cioană. Emil Bîltean blematică metodică co începutul fiecărui an co
„SUB FLAMURI DE PARTID şi Constantin Andrei. Din mună pentru toate ce mitetul de partid de In
aceeaşi
re
s-au
formaţie
CREŞTEM ODATĂ CU ŢARA" marcat pentru contribuţia le trei categorii de I.M. Barza îşi întocmeşte
orientativă
tematică
funcţii, pentru că • mai o
adusă lâ transportul şi lă tîrziu să intrăm în dezba
Pentru elevii Liceului a- satul silozului Ştefan Sora, conţinînd cele mai impor-
groindustrial din llia, „Lu Sînmihai Daminescu, Şle- tere cu unele probleme CORNEL ARMEANU
na educaţiei politice..." a specifice.
N. TÎRCOB Prima masă rotundă,
Mecanizatorul Popa Ion Ştcf efectuează lucrarea eu sapa organizată cu sprijinul se- (Continuare in pag. a 2-al
{Continuare in pag. a 2-a) rotativă la porumb, la C,A,P,Orăştie. foto; VIRGIN ONOIU {Continuare in pag. a 2-a)
