Page 5 - Drumul_socialismului_1978_05
P. 5
Proletari din toate îărlfe, unljl-vă I
ANUL XXX
NK. 6 375
JOI,
4 MAI
1978
4 pagini — 30 hani
I N V E S T I Ţ I I L E 1
în termen, economice, de calitate &Lob analii
De curînd, ş-t ir.zna ca
sei de cultură din Geoa-
giu Băi s-au perindat mai
multe formaţii artistice de
amatori din comunele
Geoagiu, Romos şi Balşa.
A fost cîntec, a fost joc, a
fost emoţie şi destindere.
Un fior dulce, încăr
cat cu mireasmă de
brad şi Hon abia ieşite de
sub zăpadă şi frunze us
cate, l-au adus cinci cio
bănaşi, îmbrăcaţi ca toţi
ciobanii cu şube de oaie
şi iţari de oaie, cu cămăşi
Oraşul Haţeg, asemenea tu conserve ; o secţie modernă frumoase de in şi pieptare
turor oraşelor şi localităţilor de răcoritoare şi altele. O scurtă consultaţie înaintea intrării în şut este întotdeauna binevenită. în imagine: colorate, dar încălţaţi, în
judeţului, beneficiază de un — Ştim că executantul prin Nicolae Birsan —sef de schimb (in centru), încadrat de ortacii săi Dumitru Covrig (stingă)
însemnat volum de investiţii cipal al lucrărilor este şanti» şi Neagu Bălă jeli din brigada lui Ştefan Baciu — sectorul III, I.M. Uricani. Foto: VIRGIL ONOltf
în acest an şi în anii ce vin, erul 3, aparţinînd T.C, De
care vor primeni haina sa ar va, şantier care acţionează în
hitectonică, vor crea noi uni zona Haţegului. Mai ştim că
tăţi economice productive şi în primul trimestru al anului bocanci, ca o părăsire vre
de servire a populaţiei. Care şi în luna aprilie şantierul nu melnică a unei condiţii.
este situaţia realizărilor pe şi-a îndeplinit sarcinile de S-au înfăţişat domol, ca o
şantierele Haţegului, acum plan. Cu ce greutăţi vă con lucrările din legumicultura trecere de turmă în păs
cut pe plai gras şi au cin-
după ce s-au scurs mai bine fruntaţi ? Cum gîndiţi şi ac tat din fluierele lor lungi
de 4 luni din 1978? Pe aceas ţionaţi pentru a le depăşi, a şi Inelate. Au cîntat pe a-
tă temă am purtat o discu recupera rămînerile în urmă poltu Mare şi Deva culturile celaşi glas mioritic, adu-
şi a vă încadra în cerinţele • Adevăraţii grădinari ştiu să valorifice în condiţii de ceapă şi salată au ajuns
ţie cu tovarăşul loan Rob, se de execuţie, chiar a devansa cînd cu ei susurul laptelui
cretarul Comitetului orăşenesc unele termene ? avantajoase întreaga producţie de legume-verdeţuri intr-un grad avansat de im- căzut în şuştar şi zvonul
de partid, primarul oraşului » Să fie intensificate lucrările de plantare şi însă- buruienare, necesită o mobi tircoalelor de lupi şi jocul
Haţeg. — Constructorii şantierului mînţare eşalonată a legumelor în cirnp lizare totală a legumicultori zburdalnic al mieilor şi
3 realizează lucrări bune, dar • Unele culturi ies prea anevoios din buruieni lor la efectuarea praşilelor.
— Volumul investiţiilor a- pînda trează şi tainică a
locate în acest an — peste au şi unele neajunsuri, une » Vom mînca în acest an castraveţi produşi pe spa Mult prea anevoios dema dulăilor şi ecoul dangătu
50 milioane lei — depăşeşte le deficienţe, mai cu seamă lier ? reolizarea suprafeţelor pla- rează lucrările de organiza lui tălăngii oii din frun
în organizarea temeinică a
pe cel din anii precedenţi — ® Nici o abatere de la re a producerii castraveţilor te şi biciul ploii şi al cri
activităţii la fiecare punct de nificate pe fiecare cultură !
a precizat tovarăşul loan Rob. lucru şi obiectiv. Cadrele teh pe spalier. Cu toate că fie văţului şi lumina caldă a
Dintre obiectivele aflate în nice de specialitate, maiştrii care fermă are sarcina să razei soarelui, întreaga lor
construcţie aş aminti : spitalul şi inginerii nu urmăresc în Preocupîndu-se cu deose serie de lucrări la grădinile cultive în acest sistem cîte 0,5 trecere pe marele şi veş
cu 200 de paturi şi cu poli bită răspundere de îndeplini de legume, se constată că u- ha cu castraveţi, pînă acum nica/ plai românesc.
clinică, care se vor da în fo totdeauna cu răspunderea cu nele acţiuni hotăritoare pen în nici o unitate nu s-au fi
venită executarea lucrărilor, rea sarcinilor ce le revin din Se numesc Dumitru loa-
losinţă anul viitor; noi blo nu supraveghează şi nu in programul judeţean de dez tru soarta recoltei sînt întîr- nalizat pregătirile, ceea ce ni, Gheorghe Filimon, A-
curi de locuinţe ce vor însu tervin prompt pe fazele de e- voltare a legumiculturii, coo ziate. Precipitaţiile abundente ridică serioase semne de în vram Nasta, Nicolae U-
ma numai în acest an aproa xecuţie. Apoi, fondul de timp peratorii din Dobra şi Sîntan- care au căzut în ultimele zi trebare în legătură cu reuşi ritoi şi Aurel loani. Ple
pe 200 de apartamente ; un nu este pe deplin folosit. Sînt drei au depăşit cu peste 30 le au creat condiţii bune pen ta deplină a acestei acţiuni. caseră de acasă la 4 di
cinematograf cu 350 de lo dese dimineţile cînd lucrul în de procente producţia marfă tru continuarea cu forţe spo R meri în urmă se constată mineaţa in acea duminică
curi ; o nouă şcoală generală cepe cu 20-30 de minute în- de legume-verdeţuri şi veni rite a plantării verzei de vară şi la pregătirea terenului pen pentru a cînta oamenilor
cu 1â săli de clasă ; la par tîrziere, iar la terminarea pro turile băneşti, iar legumicul pe cele 90 ha destinate cul tru cultivarea legumelor din şi s-au întors noaptea tir-
terul blocurilor 13 A şi 13 V gramului constructorii nave torii din Aurel Vlaicu au va turii respective în C.A.P., pre N. TÎRC03 ziu acasă.
vor fi amenajate spaţii co tişti, şi nu numai ei, pleacă lorificat peste 5 tone salată cum şi pentru trecerea din CORNEL ARMEANU
merciale ; continuă lucrările de obicei cu o jumătate de din solar. In contrast însă plin, în raport de eşalonarea IContinuare in pag. a 2-a)
de extindere a alimentării cu oră mai devreme. Deci, se conducerile cooperativelor a- făcută, la plantarea tomate
apă potabilă pe o lungime impune să intervenim mai ho- gricole din lila, Hărău, Sime- lor, ardeiului şi a vinetelor
de peste 1 500 metri şi al tărît în primul rînd pentru în ria şi Pricaz nu au luat mă (pe 150 ha). De asemenea,
tele. tărirea ordinii şi disciplinei în suri pentru obţinerea canti însămînţarea castraveţilor şi
Acestea ar fi obiectivele so- muncă, creşterea răspunderii tăţilor de legume-verdeţuri a fasolei reclamă maximă ur
cial-culturale. Avem şi obi stabilite, ceea ce a influenţat genţă.
ective economice : două în- Convorbire realizată de negativ onorarea contractelor Un loc aparte pe agenda
grăşătorii pentru animale, u- PETRE FĂRCAŞIU şi situaţia financiară a unită de lucru a legumicultorilor îl
na pentru bovine, alta pentru ziarist colaborator ţilor respective. ocupă întreţinerea culturilor
ovine ; extinderea spaţiului Deşi în această perioadă de legume. Faptul că la
de producţie la fabrica de (Continuare în pag. a 2-a) se impuije să fie efectuate o C.A.P. Ilia, Hărău, Pricaz, Ra-
Perseverenta — miezul
incandescent
„Dealul Paiului" din Deva işi schimbă înfăţişarea. Pe o
suprafaţă de 4 ha, buldozeristul Ghcorghe Ştefan de la
rea minieră Livezeni, cu mi rămine doar munca, o mun ...Aşa a inceput discuţia \ O.I.F.P.C.A. a efectuat terasarea terenului în vederea întiin-
ţării unei plantaţii de pomi.
nerii Ştefan Lazăr, Marcel Is- că indirjitâ, perseverentă, cu Aftonie Costea, omul ca- •,
trate, Vasile Dănăiache, or munca celui ce nu se des re a împlinit 21 de ani de ,
tacii lui Altonie Costea, (n curajează in faţa unor re cind smulge pămintului a- 1 ciatei artiste din Valea Jiu
ce mod s-a format şi a zultate care vin greu. vuţia neagră, omul cu ochi ^ lui, Clara Geier.
crescut şeful de brigadă, £ foarte dificil să incepi inteligenţi, licărind sub frun- i IN CASĂ NOUĂ
care au fost coordonatele nişte insemnări, cind omul tea ascunsă de praful căr- J In municipiul Deva s-au
ce au călăuzit viata acestui despre care vrei să scrii iţi bunelui. „Meseria de miner I dat in folosinţă, în cinstea
miner preţuit. A minerului oferă prea multe date, cind e frumoasă I Dacă nu mi-ar 1 zilei de 1 Mai, blocurile 63
şi 56 cu cile 40 de aparta
care astăzi coordonează ac are o biografie extrem de fi plăcut, mă întorceam în ^ BLOCUL NOSTRU — mente fiecare. Locuinţele din
fost
...Ştiţi ce făcea, mai acum tivitatea unei brigăzi in do bogată şi interesantă. E sat, la munca cîmpului" — t CEL MAI FRUMOS ! aceste blocuri au muncii repar
tizate
oamenilor
de
vreo 11-15 ani, acolo, la îmi sp ne cu glas sobru, I Marea majoritate a locata la Centrala minereurilor De
Vulcan şi Paroşeni ? N-aveţi puternic ; o spune simplu, \ rilor blocului K 5, din Hune va, întreprinderea de lianţi,
oameni
vrednici,
I.M.C.
de unde să ştiţi, nu vă fac DIN BLOC NOTESUL SCRIITORULUI fără ostentaţii. „Dacă ne 1 doara, sînt multă tragere de I.E.C. alte Mintia, Este un Bircea
unităţi.
cu
fru
participă
şi
însă nici o vină că n-aţi mecanizăm total, nu aşa } inimă la înfrumuseţarea blo mos dar pe care constric
fost atunci pe la mină I... „cu porţia" ca în trecut, 1 cului în care locuiesc. Zilele torii şantierelor din Deva ale
i-am
judeţean
muncind
con
Se calificase în brigada lui tarea căreia se allă o com cazul lui Altonie Costea, un minerului îi va fi mai uşoa- l trecute pasiune întâlnit' amenajarea trustului l-au făcut de oamenilor
cu
la
strucţii
Ion Huneadi şi trecuse la bină (2K-52), craţere pe ii- om scund, cu o seninătate ră şi mai plăcută munca. Ţin i gardului viu pe o lungime de muncii din municipiu.
Costache Zaharia, şef de sia frontalului şi trei benzi de invidiat ascunsă in pri minte, prin ianuarie, anul 1 60 metri liniari, plantarea pu
schimb I Sint atent, poate transportoare de peste 750 viri. A fost vagonetar. A in- trecut, inginerul şef îmi zi- \ iet,ilor de salcîm şl brad, a LEGUME-VERDEŢURI
Tlie
nu atit la ton, cit la eloc metri lungime şi a cărei cărcat cărbune, s-a zbătut, cea : Nea Aftonie, şi anul ) trandafirilor, pe IYIiron Gherase, VALORIFICATE
Vlădescu,
Muntea-
Ilie
venţa cu care sprijină inter producţie medie n-a cobo- a luptat şi a visat la uşura ăsta mă pot baza pe dum- l nu, Silviu Marcan, Micloşi legumicultorii din Dobra
cu
locutorul meu — de fapt se rit niciodată sub 12-13 tone rea muncii sate şi a ortaci neata ?! Auzi vorbă, de ce i Ca rol şi alţii. Deviza lor : se pot mîndri această realizările
înregistrate
primă
în
vede că e mindru in sinea de cărbune pe post. Dar, lor ani de-a rindul. A mun să nu se bazeze I Depinde i ..Blocul nostru să fie cel mal vară privind producerea şi
GltlGOKAŞ,
frumos*'.
(V.
lui — ideea că Aftonie ciudat, cu cit le consemnez cit in abataje cameră, in şi de sprijinul pe care-l pri- 1 ziarist colaborator). valorificarea legumelor ver
va
deţuri;
Costea a trecut prin toate spusele, cu atit mai rapid frontale mecanizate, a puş- mese din partea maiştrilor i lorificat Această unitate mai a mult
suplimentar
„treptele" muncii din aditi le asociez cu modul obiş cat cărbunele şi... „Ca să şi inginerilor ! In nici o lună ţ VERNISAJ de 7 000 kg spanac. In aceste
cul pămintului. Am încercat nuit de a gîndi şi munci nu se mai spună că-s molîu, Ieri după amiază, la Gale zile au mai fost livrate a-
Fondului
să desprind, apoi, din dis al minerului... cu atit e mai mi-am format o brigadă, cu DUMITRU DEM IONAŞCU ^ riile de artă ale avut loc, nroape 10 000 cănăţîni de sa
lată,
din
obţinind
unitatea
Deva,
din
a
plastic
cuţiile cu inginerul Niculae greu să-l definesc. „Îndrăz care-mi place să mă min- în prezenţa unui numeros pu valorificarea producţiei a-
Tărăsescu, de la lntreprinde- neala" lui Altonie Costea dresc din cînd în cînd". (Continuare in pag. a 2-a) \ blic iubitor de frumos, ex proape 100 000 lei venituri
poziţia de tapiserie a apre- băneşti.
