Page 50 - Drumul_socialismului_1978_05

Pas DRUMUL SOCIALISMULUI NR. G

j ____________ Orele scrii ;
(Urmare din pag. 1) ţită a problemelor şi lu­ spirioui legii
tante sarcini care trebuie CUI FACEŢI PLANIFICARE 11 MM? N. Androne : Mai subli­ î Televiziune sonore ; 22,0
area măsurilor din mers.
oră ; 23,00
să le supunem analizelor niez aici ideea că deşi a- i cale ;■ .23,25—
muzical noci
şi să le soluţionăm. Ase­ ne, concluziile lor ajutînd Vreau să fac aici o re­ I. Gabor : Aceasta nu ceste operative sau insti­ " 9,0» ;
menea tematici au şi co­ în luarea măsurilor. marcă, anume că partici­ înseamnă că problemele tuirea unor comandamen­ J 10,00 Şoimii patriei ;
Întrebări
şi
10,10
mitetele şi birourile orga­ — Cum se evită supra­ parea noastră la munca de propagandă sau cele te pentru soluţionarea u- I I 10,30 Teatru tv. : „Vulpea şi răspunsuri; Ml
nizaţiilor- de bază sub­ punerea controlului asu­ de planificare are un du­ organizatorice sînt negli­ nor probleme nu intră în * strugurii" de Guilher-
me Fiqueiredo ;
ordonate. pra activităţii organizaţii­ blu sens. Pe de o parte jate. Dimpotrivă. Se ştie, sfera planificării, ele fi­ | 12,03 Telex ; deva' : Pt
Desigur aceste tematici lor de bază, în condiţiile comisiile prezintă propu­ de pildă, că avem un pro­ ind cerute de diferite si­ * 12,10 închiderea programu- Schmicit tac
nu sînt rigide, le îmbo­ în care la I.M. Barza, de nerile, pe de altă parte, gram de educaţie socia­ tuaţii neprevăzute, au un lui. (Arta) ; nu:
un
găţim din mers, le com­ pildă, există şi comitete după ce organul de par­ listă a oamenilor muncii rol însemnat în corecta­ t 16,00 Telex ; dăruiesc Aiegt
căra)
pletăm cu idei şi sarcini pe secţii şi sectoare ? tid adoptă planul, fiecare de formare a omului nou. rea lucrurilor din mers. * | 16,05 Tel c şcoală ; (Arta) ; Va,
16,35 Curs de limbă ger-
noi izvorîte din docu­ I. Manaţe : De regulă comisie îşi extrage din a- Problematica aceasta se încheind dezbaterea to­ I mană ; chiui Tema
mentele de partid ce se evită tocmai prin pla­ eesta problemele specifi­ află în centrul atenţiei ca varăşul Ioan Manaţe, a S 17,05 Atenţie la... neaten­ rul) ; PETRt
apaf. Ele ne ajută la în­ nificare. Uneori însă si­ ce şi-şi alcătuieşte pla­ permanenţă. punctat cîteva idei im­ ţie ! ; de liîrtic, s
ntrea) ; Imp<
tocmirea planurilor tri­ tuaţia impune un control nificarea proprie, evident — Există activităţi des­ portante. A arătat de pil­ de dragoste
mestriale. Tematicile asi­ complex pe care îl face mai aprofundată, concre- făşurate de organele de dă, că organele de partid 17,25 Contraste norvegiene — Sărbătoarea
film
documentar,
pro­
L
gură o cuprindere cores­ comitetul orăşenesc. în a- partid care nu se mai au cîştigat o bună expe­ ducţie a studiourilor publica) ; (Cui
triarhat
punzătoare a probleme­ cest caz el se efectuează planifică ? rienţă în activitatea de din Oslo ; egretelor arţ
lor: cu sprijinul comitetului V. Sirca : Comitetul de planificare a muncii, ca J 17,30 România pitorească ; resc) ; VUL(
13,20 Ciclism. Secvenţe din
[
(Mur.
V. Sirca : în acelaşi fel de partid din unitatea Masă partid de la E.M. Ţebea latură importantă a afir­ competiţia internaţio­ lebedei : Zîna
NEA
procedează şi comitetul respeotivă. După un ast­ rotundă are stabilită o zi pe săp- mării rolului lor condu­ nală „Cursa păcii" ; rul) ; PETRI
de partid de la E.M. Ţe- fel de control,- evident că tămînă, sîmbăta, o zi a cător în viaţa economică, J 18,50 Forum cetăţenesc ; tigrul Mala<
I 19,20 1001 de seri ;
bea. De pildă, după vizita nu-şi mai are raţiunea al­ rapoartelor, cum îi zicem politică şi socială. Se ţine I 19,30 Telejurnal ; resc) ; ANIN
tan la 15 ani
t o v a r ă ş u l u i Nicolae tul, cel puţin pentru o noi, în care se fac anali­ o evidenţă mai bună asu­ * 20,00 Noi, femeile ! ; URICANI : :
Ceauşescu în Valea Jiu­ vreme pe aceleaşi proble­ tizată la problematica ac­ ze operative asupra mer­ pra hotărîrilor de partid I 20,30 Tcleclnemateca : „Alice diu (7 Noien
lui, în toamna anului tre­ me, efectuate de comite­ tuală. sului producţiei şi asupra Şi a legilor ţării, se acţio­ J nu mai locuieşte aici". Aşteptarea (
J
Premieră tv. Producţie
GURABARZ.
cut, a fost elaborat un tul de partid al unităţii. — Ce pondere ocupă în altor probleme. Cu un nează mai ferm pentru a studiourilor ameri- (Minerul) ; C
vast program de mecani­ Aceasta însă nu exclude planurile de muncă cele astfel de prilej s-a luat înfăptuirea lor. Prin pla­ I cane ; l-a însurat
zare a minei, problemă controlul pe alte proble­ trei domenii importante măsura completării unor nificare se realizează o Î 22,00 Reportaj de la expozi­ prinţul Ibra
ţia de carte şi mijloa­
abordată pe larg de către me, un control pe o tema­ ale activităţii : economic, îmbinare mai organică a ce de informare şi e- Hollywood, GE
;
căra)
Secretarul general al tică mai limitată. Simi­ organizatoric, propagan­ formaţii de lucru în sub­ muncii curente pentru în­ t ducare a oamenilor Preţul vieţii
teran cu personal transfe­
muncii ;
partidului. lar se procedează 'şi la ni­ dă ? rat de la suprafaţă. S-au deplinirea sarcinilor, cu | 1 22,20 Telejurnal. ră) ; HAŢEC
IA
— Ce activităţi se pla­ velul comitetelor de partid I. Ştefan : Comitetul de luat şi alte asemenea mă­ perspectiva, cu pregătirea I ş gjy'sţHumtaigisaBgBmaa tânărului BRAZ
iar)
;
nifică ? care au în subordine alte partid de la U.U.M.R. a- suri. înfăptuirii obiectivelor. li^AOSOJI lună septem
T. Dragoş : Am putea comitete. cordă un loc prioritar S-a subliniat, pe bună Aceşti de vecin
sa
eultn
spune că întreaga sau a- — Cine şi cum parti­ problemelor economice, G. Ştefan : Introducerea dreptate, faptul că în Zori în flăc
PROGRAMUL I : 6,00 Ra-
proape întreaga muncă. cipă la munca de plani­ îndeplinirii sarcinilor de unor astfel de operative condiţiile în care secreta­ dioprogramul dimineţii; 7,00 ILIA : Terez
Avem în vedere plenarele ficare ? plan şi cred că lucrul a- s-a dovedit oportună şi ia rul comitetului de partid Radiojurnal ; 8,00 Revista răsl (Lumin
deosebirea
cu
U.U.M.R.,
Teroare pe
şi şedinţele de birou, a- V. Dobîrcău: La l.M. cesta este firesc. La ur­ că noi le ţinem zilnic. De din întreprindere îndepli­ presei ; 8,10 Curierul melo­
diilor ; 9,00 Răspundem as­
nalizele comune cu consi­ Barza, activitatea de pla­ ma urmei trebuie să exis­ ce ? Cînd am preluat li­ neşte şi funcţia de pre­ cultătorilor ; 10,00 Buletin
liul oamenilor muncii, ac­ nificare cuprinde de obi­ şedinte al consiliului oa­ de ştiri ; 10.05 Disc muzical
tivitatea de control şi în­ cei, ca regulă, membrii te un raport de subordo­ nia de fabricaţie a vago- menilor muncii, creşte ro­ folcloric ; 10,30 Din ţările VREi
socialiste
de
;
drumare a organelor şi comisiilor pe probleme nare aici, adică nici mun­ neţilor de mină o perioa­ lul şi însemnătatea secre­ ştiri ; 11,0» 11.00 Buletin pio­
dă nu ne realizam planul.
Microfonul
organizaţiilor subordona­ ale comitetului de partid. ca organizatorică, nici cea tarilor adjuncţi, ei trebu­ nierilor ; 11,35 Avanpremie­ Timpul pi
te, eşalonarea analizelor Fiecare comisie prezintă de propagandă nu sînt Erau prea multe necu­ ind să răspundă nemijlo­ ră Radio-Tv. ; 12,00 Buletin 17 mai : Vi
pe care le întreprind or­ biroului comitetului de scopuri în sine, ci mijloa­ noscute şi lucrările mer­ cit de soluţionarea pro­ de ştiri ; 12,05 Din comoara ţine în gene
cerul
terrmo
ganizaţiile de masă. Se partid propuneri din sfe­ geau greu. Operativele blemelor de care se ocu­ folclorului nostru ; ; 12,35 căd^a avers
interpretative
13,00
Repere
planifică, de asemenea, ra lor de activitate în ce prin care trebuie să se zilnice — de câte 20-30 de pă, respectîndu-se, evi­ De la 1 la 3 ; 15,on Clubul ploaie, însol
studiile ce se fac .asupra vederea alcătuirii planu­ asigure îndeplinirea obi­ minute — ne permiteau dent, cerinţele principiu­ Invitaţilor ; 16,00 Radiojur­ descărcări e
va sufla mo
unor probleme şi fenome- lui trimestrial. ectivelor economice. cunoaşterea mai amănun­ lui muncii colective. nal : 16,20 Coordonate eco­
nomice ; IC,40 Pentru tine, rul vestic. T
ţara mea — muzică uşoară; ni mă va fi <
Î7.00 Buletin de ştiri ; 17,05 pul nopţii îi
Odă limbii române ; 17,40 de. iar ma*
Mindre plaiuri româneşti — zilei între U
I N V E S T I Ţ I I L E Flux neîntrerupt folclor contemporan ; 18,00 alocuri chir
in termen, econom io®, de. calitate
al creafiei
(Urmare din pag. 1) lor făcute, numai jumătate ap. 1, a h
s-a găsit bună, deci a tre­ fehnico-ştiinfifice da ianuarie
— Cîte ore lucraţi ? buit reşortată, ceea ce a brie 1977 ci
— 10 ore zilnic, iar la însemnat muncă şi cheltu­ In Combinatul siderurgic dical la sei
glisări două schimburi a 12 ieli în plus. Hunedoara, activitatea de tologie al s
telmico-ştiinţifică
creaţie
ore! Cei care ridică uzina coc- urmează un curs ascendent, PERICOL LA INTERSECŢIE nedoara. Ş
sochimică de la Călan fac materializîndu-se în perfec­ glumă, din
de
fluxurilor
un apel călduros, tovără­ ţionări ale modernizări ale Strada „I. L Caragiale" vremea asi
producţie,
Monforii şesc, către colectivele de unor tehnologii de lucru, în din Deva a căpătat o pre­ suma de 7t
muncă, către comuniştii de invenţii şi inovaţii care u- lungire binevenită pe lingă re, recunoa
la „Refractara" Alba Iulia şurează efortul fizic, spo­ fabrica de conserve, des-
— Ce fac azi montorii ? şi „Răsăritul" Braşov. Ei, resc productivitatea muncii. congestionind alte artere de „interes pei
La
—
a
electrică
— Cei 9 oameni din echi­ constructorii, s-au angajat combinatului Oţclăria ne-a spus circulaţie din această zo­ troale or ii
—
pa mea montează construc­ ferm să realizeze înainte zilele trecute tovarăşul ing. nă. Numai că porţiunea cu­ oada ia nuc
ţia metalică la eşafodajul de termen acest obiectiv si­ losif Vaida, şeful atelieru­ prinsă între piaţa oraşului tombrie 19'
—
intrat
in
bateriei. Cred că sîntem cu derurgic, fără de care nu lui elaborare Instalaţie a de des- şi strada Kogălniceanu a tratorul mec
o
dotare
lucrările în grafic.Muncim pot fi puse în funcţiune la prăfuire, care asigură in devenit o adevărată, dar cu ? (G. Ig:
10 ore pe zi — spunea şe­ timp celelalte obiective : a- mare măsură depoluarea i periculoasă pistă de lansa­
ful de echipă Nicolae Şte- glomeratorul, furnalele, platformei de la cuptoare­ re a autovehiculelor de DE-/
le de 50 de tone. Ea func­
foi. turnătoria. Dar pentru ţionează normal şi dă bune toate gabaritele şi puterile.
— Aveţi absenţe de la a-şi respecta cuvîntuil de rezultate. De asemenea, un Se aleargă in goană ne­ Cooperat
lucru ? onoare muncitorească pe colectiv format din inginerii bună, deşi pe această por­ Foit invocă
— La noi nu sînt nemo­ care l-au dat, au nevoie Ioan Bistrian şi Gheorghc ţiune sînt mai multe treceri păşunii pet
Ale­
(lin
şi
Deda
maiştrii
tivaţi de multe luni de zi­ de ajutorul dumneavoastră, xandru Mărgoi şi Cornel din străzile „Ion Creangă", nimalelor
le. Am montori foarte buni, al furnizorilor de materia­ Crişan au înaintat recent „C. Coşbuc", precum şi ştecrscâ şi
al
tehnic
cum sînt Aurel Decuseară, le. refractare. cabinetului două propuneri com­ alte intrări la blocuri. Aici este însă i
binatului
de
losif Bălteanu, Vasile. Pin- ★ inovaţii vizind îmbunătăţiri este o permanentă trecere
tilie,' Nicolae Marian. substanţiale în fluxul de păşunea d
Prezent la raidul nostru, producţie a oţelului electric. de oameni, iar „bolizii" pe tului, unde
tovarăşul Constantin Purci- Iile se numesc a : „Dispozitiv 4 sau mai multe roţi nu ţin păşunînd c
de
protecţie
sistemului
Fierarii — leanu, instructorul Comite­ de transport desprăfuîrc" insta­ şi seama de aceasta. (Cornel felul de vie
praf
la
Fierarii).
tului judeţean de partid pe
rîc
laţia
platformă, a precizat: „Scrvomecanism electrohi- rciţ.e, gîşte.
betorsîşti — Se impune o gîndiire draulic de acţionare a şu- IN INTERES PERSONAL Un a se fii
de
la
de
bărulni
instalaţia
mai profundă şi în perspec­ desprăfuire". C.S. Hunedoara, laboratorul cocseric I : Pentru obţinerea Ana Lupaşcu, din Hune­ „folosi" pd:
tivă pentru a preveni u- NICOLAE AVRAMESCU, unui cocs de bună calitate, un aport deosebit işi aduce şi doara, str. Munteniei, nr. 2, întîlneste. (
— Sîntem 10 meseriaşi nete neconcordanţe în'eşa­ ziarist colaborator comunistul Horvat Ladislau, surprins în timp ce pregăteşte
aici. Toată lumea este pre­ lonarea lucrărilor de con­ reactivi necesari analizelor. Foto: N. NEGRU
zentă la lucru. Terminăm strucţie. Deşi sînt întocmi­ LUNA EDUCAŢIEI
azi partea de fierărie la te grafice coordonatoare
plasa metalică a bateriei •— (cel de la uzina coesochimi- Toate resursele de furaje — strînse POLITICE ’
arăta Ion Horopciuc, şef de că încă nu-i gata !) nu se ŞI CULTURII
echipă. urmăreşte respectarea lor SOCIALISTE PENTRU
— Faţă de graficele de întocmai. Pentru sectorul şi gospodărite cu maximă chibzuinţă! TINERET „COSTESTI
execuţie cum staţi ? chimic sînt-întîrziate şi do­
— Au fost ceva înlîrzi- cumentaţiile tehnice. La (Urmară din pag. 1) vate sub această formă. Din aceste lipsuri se impu­ 1978“
eri dar le-am recuperat. bateria nr. 1, constructorii Însemnate rezerve de a ne să fie trase maximum • Vîiul i
care 4 libe
Oamenii muncesc bine, mai au lăsat mai moale lucră­ fan Merişorean, Viorel Pă- mări cantităţile de siloz e- de învăţăminte privind in­ (Urmare din pag. 1) rate, Orăţ
cu seamă Eusebiu Morăşan, rile pregătitoare pentru în­ trău şi Teodor Duroan. Alţi xistă îndeosebi în coopera­ tensificarea preocupării formaţii -i
Ştefan Chilom, Mihai Spi- ceperea înzidirii. Adăugind mecanizatori, între care îi tivele agricole din consiliile pentru staângerea şl gos­ prilejuit un instructiv con­ 41961 sau
m Vind
nosu. acestor neajunsuri întârzie­ amintim pe Dorin Nendea- intercooperatiste Orăştie, podărirea judicioasă a tu­ curs gen „Cine ştie, cîşti- mere Dev
rea mare în livrarea cără­ nu, Mihai Corcioavă, Emil Dobra, Brad, Deva, Sime- turor resurselor de nutre­ gă", desfăşurat sub generi­ 22, sc. A.
mizilor refractare s-a a- Micloşoni şi Cornel Marca, ria şi altele, unde este ne­ ţuri. cul „Sub Hamuri de partid, informaţii
Pe adresa juns la rămînerea în urmă lucrează la finalizarea în- cesar ca formaţiile perma­ Problema asigurării unor creştem odată cu ţara". • VI nd
a lucrărilor. Nucleul de co­ silozărilor la C.A.P. Haţeg. nente de mecanizatori con­ cantităţi sporite de furaje Pregătindu-se cu seriozita­ cllnţe.
lui, nr. 5B
furnizorilor munişti, de muncitori şi Odată cu însilozarea. seca­ stituite în acest scop să-şi in toate unităţile agricole te şi temeinicie, dovedind o • Vin-
1
cadre tehnico-inginereşti de rei masă verde, în amestec desfăşoare activitatea zil­ trebuie să constituie o pre­ bună cunoaştere a politicii dată. G—
de materiale la I.C.S. Hunedoara, care trebuie folosite însă din nică pe bază de grafice, ocupare de căpetenie a or­ economice şi social-eultura- tin, tclefo
acţionează aici, are însă plin şi paiele rămase din stabilindu-se sarcini con­ le a Partidului Comunist • Vînd
puterea şi competenţa să anul precedent, astfel asi- crete pentru fiecare meca­ ganizaţiilor de partid de la Român, a istoriei patriei, reparaţie
doara, str.
în total, întreprinderile recupereze grabnic rămîne- gurînd un furaj de cali­ nizator şi utilaj. sate, a consiliilor de con­ elevii au făcut din concurs 2, ap. 42.
„Refractara" Alba Iulia şi rile în urmă, să se încadre­ tate corespunzătoare. Un Sînt bine cunoscute nea­ ducere şi şefilor de ferme. o adevărată lecţie educa­ • Vînd
„Răsăritul" Braşov au o ze în graficele stabilite. exemplu demn de urmat junsurile pe care le-au în­ Pe lingă însilozarea pro­ tivă pentru toţi partici­ re, nr. 20,
restanţă la livrarea cărămi­ Ritmul de lucru poate creş­ oferă şi cooperativa agri­ tâmpinat în perioada de ducţiei de furaje masă ver­ panţii. Au avut bucuria şi informaţii
zilor refractare pentru ba­ te la toate obiectivele, mai colă din Sălciva, unde s-au stabulaţie trecută coopera­ de şi a trifolienelor, se im­
teria nr. 1 de peste 800 to­ cu seamă la turnarea be- realizat peste 400 tone si­ tivele agricole din Băcia, pune acţionat cu hotărîre mîndria de a ocupa prime­
ne încă din 1977, ponderea toanelor. Se impune însă loz. Ruşi, Bejan, Streisîngeor- pentru realizarea exempla­ le locuri: I — echipajul • Pierdi
acte — 1
fiind la „Răsăritul". S-au o organizare mai bună a Prevederile planului de giu, Sălaşu de Jos, Nădăş- ră a planului de însămîn- clasei a X-a, prin elevele permis de
făcut multe demersuri şi întregii activităţi, o folosi­ însilozări pentru prima e- tia de Jos — să ne referim ţare a plantelor furajere în Claudia Cioacă şi Teodora C.E.C., or
Intervenţii, dar situaţia ră- re mai chibzuită a timpu­ tapă în cooperativele agri­ doar la cîteva exemple —, cultură dublă, pentru strîn- Coci'u ; II — echipajul cla- • legitimaţie
mîne neschimbată: lipsă lui de lucim şi a forţei me­ cole nu s-a îndeplinit însă unde din cauza lipsei de gerea la timp a fînurilor sei a IX-a, prin Lucia Mu- sitorulul tele r
ţii
la
de materiale de înzidire. canizate din şantier. O pre­ nici în proporţie de 40 la furaje s-au înregistrat pier­ naturale şi valorificarea rărescu şi Felicia Madoşa ; 0 Pierd
Ba mai mult, dintr-un lot zenţă mult mai activă se sută, cu toate că există su­ deri prin mortalităţi şi s-au surplusului de iarbă de pe III — echipajul clasei a numele C;
de 280 tone cărămidă sosi- aşteaptă în continuare de ficiente resurse furajere ca­ obţinut producţii nesatisfă- pajiştile naturale şi culti­ VTII-a prin Eva Meder şi rată de ’u
declar n-uJ
iă lotuşi, în urma analize­ la beneficiar, re aşteaptă să fie conser­ cătoare de lapte şi carne. vate. Monica Gabor. Felicitări!