Page 53 - Drumul_socialismului_1978_05
P. 53
ANUL XXX!
NR. G 387
JOI,
18 MAI
1978
4 pagini — 30 bani
şi de stat
Succese de
seamă în nicolae Ceauşescu va efectua
întrecerea o vizită ofi
socialistă
O delegaţie de partid şi va efectua, la invitaţia Comi
aglomerat peste
de stat a Republicii Socialis tetului Central al Partidului
PLAN
te România, condusă de to Comunist din Vietnam şi a
Depunerea unei coroane de flori la Mausoleul După cum ne informa varăşul Nicolae Ceauşescu, guvernului Republicii Socia
liste Vietnam, o vizită oficia
secretar general ol Partidului
tovarăşul loan Postotache, Comunist Român, preşedintele lă de prietenie in această
preşedintelui Mao Tzedun secretarul Comitetului de Republicii Socialiste România, ţară, în ultima decadă a lunii
partid de la aglomerato- mai 1978.
rui 2, din C.S. Hunedoara,
T o v a r ă ş u l Nicolae Si'tuat în. istorica Piaţă vintele: „Din partea secre colectivul de muncă al
Ceauşescu, secretar general Tien An Man, unde a fost tarului general al Partidu
al Partidului Comunist Ro proclamată, la 1 octombrie lui Comunist Român, pre secţiei a realizat supli
mentar, de la începutul a-
mân, preşedintele Republi 1949, Republica Populară şedintele IteDublicii Socia nului, peste 23 000 tone a-
cii Socialiste România, a Chineză, Mausoleul, con liste România, Nicolae
depus, miercuri dimineaţa, strucţie impunătoare, so Ceauşescu". glomerat fondant, pe ca
o coroană de flori la lemnă ce domină împreju S-a păstrat un moment re l-au expediat fumollş-
Mausoleul preşedintelui rimile cu o înălţime de de reculegere. tiio-r. De subliniat că an
Mao Tzedun, cinstind me peste 33 metri, se deschide gajamentul anual al agla-
După depunerea coroa
moria celui care a fost în nei, tovarăşul Nicolae meratoriştilor este d-e
temeietorul şi conducătorul spre grandioasa esplanadă 40 000 tone, angajament
Partidului Comunist Chinez prin mari terase şi balus Ceauşescu, tovarăşa Elena ce va fi substanţial îmbu
şi al Republicii Populare trade de marmură. Ceauşescu, precum şi to nătăţit. în mod deosebit la
Chineze, strălucit militant T o v a r ă ş u l Nicolae varăşii Dumitru Popescu, succesele în producţie ale
al mişcării comuniste şi Ceauşescu a depus coroana Ştefan Andrei şi Vasile secţiei contribuie zilnic co.
muncitoreşti internaţionale,, de flori împodobită cu Muşat au trecut prin faţa
un mare prieten al po panglici roşii şi tricolore în catafalcului, pe care este muni ştii Florea Iordan,
porului român. faţa impunătoarei statui depus sicriul de cristal în Dumitru Avădanei, Gheor
Iui acest moment solemn ghe Radu, loan Barariu,
au participat tovarăşa din marmură albă a lui care se află carpul neînsu Gabriel Apostol şi alţii.
Elena Ceauşescu, alte per Mao Tzedun. fleţit al lui Mao Tzedun şi (V. Grigoraş, ziarist cola
soane oficiale române şi Pe panglica tricoloră a au păstrat un moment de borator). I.M. Orăştle, atelierul prese, in fa.o : Strungarul spe
chineze. coroanei erau înscrise cu- reculegere. cialist Aurel Nicolae şi strungarul Ion Vernic, consullîn-
du-se asupra modalităţii • de strtmjlrc a unei biele de la
REALIZĂRI ALE presele mecanice.
COOPERATORILOR
HAŢEGANI
în cursul dimineţii de tului, şi Kan Po, secretarul cetitorilor chinezi prezen
miercuri, tovarăşul Nicolae Comitetului de partid al tate în alte laboratoare. Membrii cooperativei
Ceauşescu şi tovarăşa Elena institutului, care-i conduc T o v a r ă ş u l Nicolae meşteşugăreşti „Reteza
Ceauşescu au făcut o vizită în salonul de onoare al in Ceauşescu şi tovarăşa Elena
la Institutul de fizică din stitutului. Ceauşescu se interesează tul", din Haţeg, au reuşit
Pekin al Academiei de în continuare, gazdele au îndeaproape de rezultatele să obţină însemnate suc Pentru a beneficia din plin de avantajele
ştiinţe a Chinei. prezentat date generale cu cercetărilor privind obţine cese în producţie. Astfel,
La intrarea în insti privire la istoria şi preo rea diamantelor sintetice, planul valoric al produc săptămînii reduse de muncă
tut, tovarăşului Nicolae cupările Institutului de fi cu largă aplicaţie în tehni ţiei marfă a fost realizat
Ceauşescu, tovarăşei Elena zică al Academiei de ştiin ca forajului, de cele din în procent de 113,12 la Realizăm planul fiecărei Suni
Ceauşescu, celorlalţi oaspeţi ţe a Chinei. domeniul cristalurilor — sută, pe luna aprilie a.c.,
români li s-a făcut o pri Oaspeţii sînt invitaţi să cu aplicaţii în domenii iar pe primele 4 luni ale
mire prietenească, deosebit cunoască îndeaproape pre foarte variate. între care •anului în proporţie de cu ce! puf in o zi mai devreme
de călduroasă. Cercetători ocupările oamenilor de şi în tehnica laserilor. ' 110,71 la sută. Semnifica
şi oameni de ştiinţă care ştiinţă chinezi. Primul la înainte de încheierea vi tiv este faptul că la pro şui ing. Vasile Pavel, direc
în toate unităţile econo
au încadrat aleile de la in borator vizitat este cel con zitei, tovarăşul Nicolae ducţia marfă s-a realizat mice din judeţ prevăzute torul E.M. Ghelari.
trarea principală a institu sacrat cercetărilor în do Ceauşescu, tovarăşa Elena să treacă din acest an la — Deşi sarcinile de plan
tului îi primesc cu vii a- meniul spectroscopiei cu Ceauşescu, celelalte persoa cu 352 000 lei mai mult
plauze, scandează cuvinte laser şi al proceselor de in ne oficiale române au fost faţă de luna aprilie a a- săptămînă de lucru redu pe acest an sînt mult mai
de caldă prietenie la adre formatică optică. Tovarăşu invitaţi să vadă instalaţia nufui trecut. De aseme să se fac pregătiri intense mobilizatoare decît în 1977
sa Partidului Comunist lui Nicolae Ceauşescu şi pentru realizarea reacţiei nea, la producţia globală în vederea aplicării acestei — ne-a spus la început in
terlocutorul
—
colectivul
Român şi României socia tovarăşei Elena Ceauşescu termonucleare controlate, planul, pe luna aprilie măsuri — nouă şi elocven E.M. Ghelari le cunoaşte
liste. le sînt prezentate rezulta pe sistem circulant. „Acest a.c., a fost depăşit cu tă dovadă a grijii partidu bine şi este unanim anga
La intrare, înalţii oas tele unor cercetări de > ma sistem — au arătat gazde 29,37 la sută, respectiv cu lui pentru creşterea conti jat şi hotărât să le îndepli
peţi români sînt întimpi- re importanţă în acest do le — oferă multe şanse de 522 000 lei mai mult de- nuă a nivelului de trai al nească exemplar. în acest
naţi cu căldură de Li Cean, meniu, cu multiple şi largi a se face noi paşi în do cît în aceeaşi lună a anu întregului popor. ' Asupra scop, comitetul de partid,
vicepreşedinte al Academiei aplicaţii practice. meniul fisiunii nucleare, lui trecut. {Nicu Sbu- modului în care este pre consiliul oamenilor muncii
do Ştiinţe a Chinei, Şi De o deosebită apreciere chea, ziarist colaborator). gătit acest eveniment, am şi comitetul sindicatului au
Ju-wei, directorul instiitu- se bucură şi succesele cer- (Continuare în pag. a 4-a) purtat o discuţie ou tovară- întocmit un plan de acţiu
ne minuţios, cuprinzînd
măsuri tehnice şi organiza
torice prin care vizăm
creşterea productivităţii
muncii şi reducerea efortu
rilor fizice, mai buna folo
sire a utilajelor miniere şi
a timpului de lucru, dimi
Ameliorarea condiţiilor terminăm prima praşilă torii sînt mobilizaţi zilnic nuarea cheltuielilor mate
climatice a creat posibili manuală pe întreaga supra la efectuarea primei praşi- riale şi creşterea eficienţei
tatea intensificării lucrări faţă cultivată cu. sfeclă de le manuale pe cele 20 de economice.
lor agricole, în special â zahăr. De cîteva zile a în hectare ocupate cu sfeclă — Vă rugăm, aminiiţi
praşilelor şi erbicidării cul ceput şi praşila manuală furajeră. Urmărim în per cîteva din aceste măsuri.
turilor. în legătură cu sta la cartofi, avînd realizată manenţă -dezvoltarea cultu — De la începutul aces
diul realizării lucrărilor de lucrarea pe mai mult de rii de porumb pentru ca tei luni aplicăm măsura
întreţinere a. culturilor de 10 hectare. Pe tarlalele la momentul oportun să predării şi preluării schim
sfeclă, cartofi, porumb şi zvîntate a început şi pri putem declanşa lucrările bului direct la locul de
legume, precum şi cu mă ma praşila mecanică la cul de întreţinere mecanică". muncă din subteran, elimi
surile de impulsionare a tura porumbului, acţiune Valentin Ciobanu, inginer nând astfel, în bună parte,
praşilelor şi erbicidării, ia pe care o realizează meca şef la C.A.P. Ilia : „în uni Convorbire consemnată de
tă ce ne-au relatat specia nizatorii Zeii Herman şi tatea noastră, forţele sînt DUMITRU GHEONEA
liştii din unele unităţi a- I. Mureşan". concentrate la prăşitul ma
gricole : Gheorghe David, inginer nual al ultimelor hectare {Continuare în pag. a 2-a)
Mircea Pătrînjean, ingi şef la C.A.P. Toteşti: „La ocupate ou sfeclă de zahăr
ner şef la C.A.P. Romos: cultura cartofilor — pe 90 şi la prima praşilă manua DIN NOU PE ECRANELE
„Deoarece în cînxp nu am de hectare — noi am apli lă la cartofi, unde avem CiNEMATOGRAFELOR
putut intra eu tractoarele cat prima praşilă mecani realizată lucrarea respec NOASTRE
la întreţinerea mecanică a că şi am făcut erbicidarea tivă de întreţinere pe a- Dup Ti premiera pe (ură <
culturilor, au fost mobili întregii suprafeţe. S-au re proape 20 de hectare din 30 care a avut loc in locali;;!- J
zaţi toţi cooperatorii la e- planificate. Concomitent cu ţile Deva, Orăştie şi Aurel '■
întreprinderea de lianţi Chişcădaga — atelierul marcat în mod, deosebit finalizarea praşilelor ne Vlalcu, filmul „Aurel Viai-
de bobinaj. î n - f o t o : Bobinatorii Ovidiu Furdui şi fectuarea praşilelor ma- mecanizatorii Viorel Tă- preocupăm de însămînţa- cu‘‘, in regla Iul Mircea
Florian Cîmpean, rebobinînd un motor de 6 kW, lu . nuale la sfecla de zahăr şi măşloni, Ion Ioane, Petru rea culturilor . pe suprafe- Drăgan, este reprogramat
nostru,
judeţul
Brad
tn
la
crare care pînă în luna ianuarie era executată nu cartofi. Participînd. zilnic la Morar şi Gheorghe CI cp, (13—Zi mai), Gurabarza
mai la unitatea producătoare. muncă peste 150 de coope care au folosit cu pricepe N. TÎRCOB <23—24 mai), Haţeg <2G—28
Foto: VIRGIL ONOIU ratori, în mai puţin de o re timpul bun de lucru în mai) şl Brazl-hldrocentrală
săptămînă am reuşit să câmp şi utilajele. Coopera- (Continuare în pag. a 2-a) (23—3fl' mai). ____________________
